În circumscripția nr. 29, Chișinău, Râșcani-Centru, în cursa electorală s-au înscris cinci candidați. Primul în buletinul de vot este democratul Valentin Guznac, urmat de reprezentantul PSRM, Adrian Lebedinschi, candidatul blocului electoral ACUM, Ruslan Verbițchi și reprezentanta Partidului Șor, Inna Popenco. Sub numărul cinci în buletinul de vot se regăsește candidatul Partidului Liberal, Dumitru Jelescu.

 Valentin Guznac este șef al Centrului multifuncțional Chișinău 1 din cadrul Agenției Servicii Publice. Anterior acesta a ocupat mai multe funcții importante în stat. În 1999, Valentin Guznac a fost desemnat în funcția de șef adjunct al Secției administrație publică locală a Consiliului județean Bălți. În luna octombrie a aceluiași an este numit în funcția de viceprimar al municipiului Bălți. În perioada 2007-2009, a îndeplinit funcția de ministru al Administrației Publice Locale. El și-a păstrat funcția de ministru și în Guvernul format de Zinaida Greceanîi la data de 31 martie 2008. A îndeplinit aceste funcții până la 10 iunie 2009, când s-a format un nou Cabinet de Miniștri. Ulterior, în urma alegerilor parlamentare din iulie 2009, devine deputat pe lista PCRM. De-a lungul anilor, a trecut prin mai multe formaţiuni politice. Astfel, după ce a fost deputat comunist și membru al Partidului „Moldova Unită”, Guznac a aderat în iunie 2010 la Partidul Democrat. Din iulie 2011 până în ianuarie 2016, Valentin Guznac a fost director al Camerei de Licențiere, după care a acces din nou în Guvern, de această dată în calitate de secretar general adjunct al Guvernului.

În 2013 a fost implicat într-un scandal privind piaţa far­ma­ce­u­tică. Ziarul de Gardă scria că Pro­cu­ra­tura Anti­co­ru­pţie a des­chis trei dosare penale pe numele fac­to­ri­lor de deci­zie de la Minis­te­rul Sănă­tă­ţii şi Camera de Licenţi­ere, Andrei Usa­tâi şi Valen­tin Guz­nac, con­du­că­to­rii aces­tor insti­tu­ţii, urmând să fie anche­taţi pen­tru exces de putere, negli­jenţă în ser­vi­ciu şi fals în acte publice. Potrivit procurorilor, mai mulți patroni de farmacii plăteau mită unor angajaţi ai Ministerului Sănătății și Camerei de Licențiere pentru a-și amplasa farmaciile în zone interzise de lege.

Portalul Anticoruptie.md a scris anterior că în februarie 2015, Guznac a fost supus unui control al CNI pe marginea declarației pe venit din 2013. În urma efectuării acestuia, membrii comisiei au constatat nedeclararea automobilului aflat în comodat, a unui apartament aflat în folosință,  a șase conturi bancare, dar şi deținerea cotei-părți de 3,64 % la o societate comercială, precum şi a  câtorva  sute de acțiuni la alte trei societăți pe acțiuni. 

În declarația de avere și interese personale pentru 2017-2018, Guznac raportează venituri în mărime de 719 mii de lei din salariul său și al soției și din activitatea de reprezentant al statului în societăți comerciale. Guznac nu raportează niciun teren și nicio locuință. El a trecut pe hârie doar un Audi A6, pe care l-ar fi cumpărat în 2005 cu 15 mii de lei.

Deputatul socialist Adrian Lebedinschi este candidatul PSRM în circumscripția Centru-Râșcani. 

A ajuns în Parlamentul Republicii Moldova în octombrie 2015, după ce colegul său de partid, Ion Ceban, a renunţat la fotoliul de deputat în favoarea celui de consilier. Anterior, la alegerile locale din Chişinău din 14 iunie 2015 a fost ales consilier în Consiliul Municipal Chișinău din partea PSRM. Începând cu anul 2009 a activat în calitate de avocat, iar anterior a fost anchetator și comisar adjunct la mai multe comisariate de poliție din Chișinău.

Adrian Lebedinschi este unul dintre socialiştii care are cetăţenie română. În 2017 aceştia au anunţat că au depus cereri să li se retragă cetățenia română. Portalul Moldovacurată a demonstrat că aceştia  nu au făcut, de fapt, demersuri în acest sens. Solicitată de jurnaliştii de la Moldova Curată, autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) din România a anunțat că nici unul dintre cei șase parlamentari socialiști din Legislativul de la Chișinău nu au depus astfel de cereri.

Lebedinschi a mai ajuns în atenţia jurnaliştilor în octombrie 2017, după ce a organizat o activitate cu tentă politică pentru elevii de la Liceul „Mihai Viteazul” din Capitală. În cadrul discuţiilor cu copiii şi cadrele didactice politicianul a pledat pentru revocarea primarului Dorin Chirtoacă în cadrul referendumului care urma să aibă loc pe data de 19 noiembrie 2017. Solicitat de reporterii jurnal.md, deputatul a spus că nu vede nicio problemă, făcând referire la un ordin al Direcţiei Generale Educaţie, Tineret şi Sport a municipiului Chişinău, emis cu doar o zi înainte, care i-ar permite, în anumite condiţii, să desfăşoare astfel de întruniri.  

Conform declarației de avere și interese personale depuse la Comisia Electoral Centrală, în ultimii doi ani Lebedinschi a avut un venit cumulativ de 338 de mii de lei,  plus salariul de 216 mii de lei al soţiei. Deputatul a mai declarat 191 de mii de lei în calitate de pensie pentru militari şi o indemnizaţie de 23 de mii de la MAI. Deputatul a mai arătat un venit de 197 de mii de lei din vânzarea a ½ din apartament şi o sumă similară pentru soţia sa pentru cealaltă jumătate de apartament. În document se mai regăesc 13 mii de lei din vânzarea unui garaj. La fel, este indicată vânzarea unui teren, fără a fi specificată suma la care a fost înstrăinat bunul. Lebedinschi deţine patru terenuri, două intravilane procurate în 2014, şi două, în extravilane. La capitolul clădiri şi construcţii sunt trecute trei apartamente, două obţinute prin contracte de donaţii în 2005 şi 2014, cel de-al treilea fiind procurat în 2010 contra sumei de 40 de mii de lei. În declaraţie se regăsesc două automobile - Hyundai Santa Fe şi Mercedes E 220.

Următorul în buletinul de vot este reprezentantul blocului electoral ACUM, Ruslan Verbițchi, președintele Organizației Teritoriale Râșcani a Platformei Demnitate și Adevăr. Mecanic-regulor de profesie, Verbițchi este angajat în prezent în funcția de vicedirector al R-Stil Design SRL. În august 2018 Verbițchi a fost reținut la frontiera cu Ucraina cu muniții pentru pistol-mitralieră „Kalashnikov”. Membrul Platformei DA declara atunci că este vorba despre o provocare, cartușele fiindu-i puse de cineva din Chișinău, în timp ce mașina se afla fără pază, el fiind plecat pentru zece zile în vacanță. 

În declarația de avere pentru ultimii doi ani, Ruslan Verbițchi a raportat venituri de doar 38 de mii de lei, din salariul său și indemnizația de maternitate a soției. El a mai trecut pe hârtie o pătrime dintr-un apartament de 85,6 metri pătrați, moștenit în 2006, precum și alte două apartamente, de 58,6, respectiv 64,7 metri pătrați, dar și un spațiu comercial. Toate cele trei imobile au fost obținute prin contracte de donație. Verbițchi este proprietarul a două automobile.

Sub numărul patru în buletinul de vot se regăsește exponenta Partidului Șor, Inna Popenco. Ea este medic terapeut la Spitalul raional Orhei. În 2016, s-a înscris în cursa electorală pentru funcția de președinte al țării din partea Partidului Ravnopravie, care a stat la baza formării Partidului Șor. Ulterior a fost exclusă din cursa pentru președinție. Judecătorii instanței de Apel au luat hotărârea în urma unei sesizări venite din partea contracandidatei Silvia Radu care a anunțat că Inna Popenco ar fi folosit în campania electorală mijloace bănești nedeclarate. Este vorba despre niște carduri pentru magazinele sociale deschise de Primăria orașului Orhei. Pe carduri era imprimat simbolul electoral al candidatei. 

Pentru 2017-2018, Inna Popenco a declarat încasări de 127 de mii de lei din salariu. Oficial, ea nu are înregistrate pe numele său nicio locuință, nicio mașină și niciun teren.

Candidatul liberal, Dumitru Jelescu, este ultimul nume în buletinul de vot în circumscripția nr. 29. Jelescu este asistent de deputat în Parlament. De profesie este jurist.

În declarația de avere pentru 2017-2018, depusă la Comisia Electorală Centrală, Jelescu raportează venituri de 453 de mii de lei din salariul său și al soției, premii și vânzarea unui autoturism. Conform documentului, în 2017 familia Jelescu a cumpărat un apartament de 59,3 metri pătrați contra sumei de aproape 600 de mii de lei. Anul trecut, liberalul a mai investit 30.250 de euro într-un apartament de 60,5 metri pătrați.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.