Cum se irosesc banii publici din cauza acțiunilor ilegale ale unor persoane cu funcții de răspundere de la Primăria din Căușeni

Tatiana Noroșeanu
11/07/2016

În activitatea organelor administrației publice locale noțiunea de continuitate are caracter pozitiv doar atunci când  această activitate este în strictă conformitate cu legislația în vigoare și în beneficiul membrilor colectivității. Caracterul negativ al continuității este  prezent în special în situația când cazurile  de  irosire a banilor publici perpetuează. În cele ce urmează mă voi referi  la 2 cazuri, ce mă vizează personal, de  irosire a banilor publici din cauza că în anumite situații  anumiți angajați din cadrul aparatului primăriei or. Căușeni, inclusiv  2 primari,  nu au  respectat cu strictețe  legislația în vigoare, ci  și-au impus  ambițiile  personale. 

Despre primul caz de irosire a banilor publici în sumă totală de 18 000 lei eu am vorbit în public în luna aprilie 2007 la o întrunire electorală, însă, spre regret, fără efect, căci intentarea unei acțiuni de regres în instanța de judecată pentru recuperarea sumei prejudiciului din contul persoanelor vinovate practic a fost imposibilă din considerentul că Decizia Consiliului orășenesc din 5 mai 2006,  prin care am fost concediată ilegal din funcția de secretar-interimar al Consiliului orășenesc, le-a aparținut consilierilor, care, în mod legal, urmau să intenteze în instanța de judecată acțiunea de regres.  Adevărul este că Decizia în cauză a fost  adoptată de  consilieri  la insistența primarului de atunci A. Zaremba din motivul că eu nu-i conveneam,  deoarece, așa cum se exprima primarul,  eram ”zaconița” (persoana care urmează strict legislația), iar dumnealui în multe situații intenționa să ocolească legislația. Caracterul ilegal al acelei Decizii a fost demonstrat în toate  instanțele de judecată, eu am obținut câștig de cauză  până la Curtea Supremă de Justiție pentru că adevărul era unul foarte evident: am fost concediată din funcție fără motive legale, ci din ambiția primarului de atunci.

Al doilea caz este unul recent și, la fel ca primul, s-a produs din ambiția unor persoane cu funcții de răspundere din cadrul aceleiași primării. Astfel, atunci când mi-a fost achitată suma salariului ratat în rezultatul concedierii ilegale din funcție, primăria or. Căușeni în persoana contabilului-șef de atunci  nu a transferat pe numele meu la CTAS contribuțiile sociale pentru perioada 5 mai 2006 – 28 septembrie 2006 ( 9 000 lei). Anume din această cauză  la 13 ianuarie 2015, atunci când în fapt întruneam toate cerințele pentru a beneficia de dreptul legal de pensionare anticipată ca funcționar public, la CTAS mi s-a comunicat că pentru  a beneficia de acest drept nu-mi ajung  tocmai acele  100  zile. Concomitent specialiștii de la CTAS m-au informat, că greșeala putea fi ușor reparată, în acest scop era necesar ca primăria să depună Declarații de corectare  a dărilor de seamă și să achite vreo 2700 lei. Au urmat numeroasele mele adresări-rugăminți în formă verbală la actualul contabil-șef al primăriei Elena Muntean de a efectua modificările necesare în Forma 4 – BASS și REV-5, însă doamna a refuzat categoric, declarând cu încăpăținare că nu are de gând să corecteze greșelile fostei contabil-șef. Am încercat aplanarea amiabilă a conflictului prin înaintarea aceleiași rugăminți către primarul Grigore Repeșciuc, deja în formă scrisă, formă care, conform legislației în vigoare, prevede răspuns oficial. Martor este  actualul secretar al Consiliului orășenesc  Ala Cucoș cu cât efort, semnalări repetate,  am obținut acel răspuns... negativ, el fiind semnat de actualul primar în ziua când expira termenul legal de  30 de zile. Paradoxal, dar la început, atunci când am depus personal demersul, primarul Grigore Repeșciuc m-a asigurat, că problema va fi soluționată pozitiv. Nedumerită de răspunsul negativ, i-am cerut explicații. Răspunsul primarului a fost următorul:”Contabilul-șef nu vrea să facă modificările și eu nu am ce-i face”. Sincer vorbind,  explicația primarului  m-a șocat, deoarece, în mod  logic și legal, un conducător competent, care cunoaște legislația și se respectă pe el însuși,  nu poate admite situația ca un subaltern să nu-i execute indicațiile legale.  La situațiea dată pot fi mai multe  interpretări: sau nu cunoaște legislația, sau în mod intenționat a participat la ilegalitatea comisă.  În  instanța de judecată, unde am apelat, am obținut câștig de cauză până la Curtea Supremă de Justiție prin Decizia finală din 10 martie 2016, care a menținut în vigoare Hotărîrea primei instanțe din  01 iunie 2015. Refuzul primăriei de a efectua modificările necesare  a fost recunoscut ilegal, a fost dispus ca din contul primăriei  să fie încasat în mod forțat în beneficiul meu prejudiciulmaterial și moral în sumă totală de 11 630 lei. Astfel, din cauza ambițiilor contabilului-șef, precum și a acceptării de către primar a acestora, bugetul orașului Căușeni a fost prejudiciat cu 9 000 lei.

Menționez, că Decizia irevocabilă a Curții Supreme de Justiție datează cu 10 martie 2016, Titlul executoriu  de încasare în mod forțat din contul primăriei or. Căușeni în beneficiul meu a prejudiciului a fost eliberat de către Judecătoria Căușeni la 5 aprilie 2016. Ca reclamantă, eu l-am înaintat primăriei prin scrisoare scrisă la 8 aprilie 2016, însă primarul nu a ”binevoit” să includă în ordinea de zi a ședinței ordinare a Consiliului orășenesc din 01 iulie 2016 chestiunea privind achitarea  Titlului executoriu.  În situația dată, în ajunul zilei ședinței, în cadrul ședinței comisiei de specialitate buget și finanțe a Consiliului orășenesc eu personal am adus la cunoștința membrilor comisiei acest fapt și votul ”pro” a fost unanim. Același vot unanim a fost și în cadrul ședinței  comisiei  privind probleme juridice, desfășurate la fel în ajunul ședinței în plen a Consiliului orășenesc. Cu toate acestea chestiunea dată nu a fost inclusă în ordinea de zi a ședinței din 1 iulie 2016.Paradoxal, dar, la întrebarea consilierilor adresată primarului Grigore Repeșciuc privind  motivul neincluderii chestiunii în ordinea de zi, acesta” a dat vina” pe economistul din cadrul aparatului primăriei, care, la rîndul său a motivat prin faptul neindicării de către consilieri a sursei  bugetare de alocare a mijloacelor financiare.  Într-un final, după închiderea ședinței ordinare a  Consiliului orășenesc s-a convenit să fie luată o pauză de 5 minute pentru a fi convocată o altă ședință cu o singură chestiune în ordinea de zi. Astfel, încălcînd  toate procedurile legale, a fost convocată o ședință  ”de îndată” ( de parcă ar fi fost vorba despre vreo calamitate naturală sau, Doamne ferește, un război), consilierii prezenți la această, a doua, ședință au votat unanim pentru achitarea Titlului executoriu. Înainte de vot, la insistența mea, mie, ca beneficiar al prejudiciului, mi-a fost oferit cuvîntul. Atunci cînd eu am încercat să vorbesc în retrospectivă despre acțiunilor ilegale ale primarului și contabilului-șef, inducînd consilierii la ideea că este vorba despre un caz de irosire a banilor publici din vina acțiunilor ilegale ale unor persoane cu funcții de răspundere din aparatul primăriei or. Căușeni, astfel,  ar fi logic, ca, prin intentarea în instanța de judecată  a unei proceduri de regres,  aceste persoane să fie obligate să restituie  suma de 9000, cu care a fost prejudiciat bugetul orașului Căușeni, unii consilieri (în mod special consilierul independent Aurelia Repeșciuc, soția primarului) s-au arătat foarte deranjați  de acest fapt  și, în mod insistent, mi-au interzis să continui discursul.

La cele expuse mai sus, adaug că în ambele cazuri descrise de mine, la interval de 10 ani, eu am insistat, prin demersuri în scris, să fiu ajutată de procuratura raionului pentru a nu permite irosirea banilor publici, însă prin răspunsurile formale, superficiale, a devenit foarte clar că procuratura se  eschivează de la  acțiuni de autosesizare  întru stoparea cazurilor de irosire a banilor publici.  Regretul meu pentru cele produse este cu atît mai mare cu cît este foarte bine cunoscut faptul, că la cele mai diferite întruniri, ședințe, emisiuni televizate și radiofonice, procurorul actual Ion Oboroceanu face declarații frumoase de apărător al drepturilor omului, critică în mod vehement autoritățilr pentru admiterea unor cazuri de irosire a banilor publici, precum și pentru faptul, că nu cunosc și nu respectă legislația. Regretabil, că toate acestea, însă, rămîn doar la nivel declarativ, căci, atunci cînd este necesară o implicare concretă, procurorul Ion Oboroceanu se eschivează să acționeze prompt. 

Notă: sesizarea nu reprezintă un material jurnalistic. Centrul de Investigații Jurnalistice nu este autorul sesizării. Informația reprezintă doar opinia autorului sesizării. În caz de dezacord, persoana vizată este în drept să vină cu o reacție, iar instituția noastră o va publica pe acceași platformă și o va trata în condiții egale.

Răspunsul Centrului Național Anticorupție, care a examinat sesizarea:

 

 

Notă: sesizarea nu reprezintă un material jurnalistic. Centrul de Investigații Jurnalistice nu este autorul sesizării. Informația reprezintă doar opinia autorului sesizării. În caz de dezacord, persoana vizată este în drept să vină cu o reacție, iar instituția noastră o va publica pe acceași platformă și o va trata în condiții egale.

Other complaints for

Tatiana Noroșeanu
11/07/2016

Comments