De zeci de ani, angajaţii Centrului de Medicină Sportivă „Atletmed”, singurul de acest fel din Republica Moldova, își doresc condiții decente de muncă pentru a putea acorda asistență medicală de cea mai înaltă calitate sportivilor din țară. Oportunitatea a apărut acum trei ani, când Guvernul a inițiat un proiect investițional care permitea ca pe lotul unde se afla anterior instituţia să fie ridicat un bloc nou, cu spații destinate acestui centru, dar și cu apartamente pe care antreprenorul să le vândă. Deși firma Inamstro SRL a fost găsită rapid, iar toate actele permisive au fost eliberate de municipalitate, inițiativa s-a transformat într-o epopee interminabilă de plângeri, conflicte și procese de judecată. Asta după ce în casele din apropierea şantierului ar fi apărut fisuri. Nemulțumiți că nimeni nu s-ar fi consultat cu ei înainte de demararea proiectului, cei câțiva zeci de locatari au expediat numeroase petiții autorităţilor, au bătut continuu pe la ușile funcționarilor și au ieșit periodic pe șantier ca să protesteze. Nimic nu a dat însă rezultat. Oamenii au angajat avocaţi şi au iniţiat câteva litigii, doar că va trece timp până judecătorii vor adopta decizii definitive. De cealaltă parte, reprezentanții companiei susțin că la mijloc ar fi vorba despre blocaje intenționate pe care încearcă să le înlăture și că vor insista să finiseze construcția, așa cum și-au asumat. Cazul ne-a fost sesizat pe Harta Corupției a portalului Anticoruptie.md.

Terenul din strada Vissarion Belinski 4, din sectorul Buiucani al Capitalei, s-a transformat în șantier de construcții încă la începutul anului 2015. Cu câţiva ani înainte, aici își avea sediul Centrul Național de Medicină Sportivă „Atletmed”, instituție care, din 1947, prestează servicii de examinare și reabilitare medicală sportivilor din Republica Moldova, le eliberează avize medicale privind posibilitatea de a participa la competiții, pregătește doctorii care se specializează în medicina sportivă, oferă asistență medicală la competițiile de nivel național și internațional etc. Acum, pe cei 26 de ari - proprietate a statului - ar urma să apară un bloc cu nouă nivele, primele două etaje fiind pentru Centrul „Atletmed” și spații comerciale, iar cele superioare pentru apartamente ce ar urma să se vândă. Blocul ar urma să fie ridicat la doar câțiva metri de casele din preajmă, toate la sol. Potrivit datelor de la Cadastru, lotul are destinație specială, adică aici pot fi construite doar clădiri cu anumite funcții, nu și cele de tip locativ.

Cum a apărut proiectul investițional

Ideea de modernizare a centrului medical le-a venit responsabililor de la Ministerul Sănătății pe vremea când instituția era condusă de Andrei Usatîi, după ce s-a ajuns la concluzia că imobilele Centrului, cu o suprafață totală de circa 815 metri pătrați, sunt într-o stare deplorabilă. Experții au recomandat demolarea, ceea ce s-a și întâmplat mai târziu.

Între timp, pe 29 septembrie 2014, Guvernul Leancă a emis o hotărâre prin care s-a decis ca terenul cu pricina să fie transmis din proprietate publică în domeniul privat al statului. Firma care urma să primească în gestiune lotul se angaja să demoleze construcțiile existente, să proiecteze și să construiască un bloc cu nouă etaje, „dintre care etajele 1 şi 2 – cu destinaţie administrativă, pentru amplasarea Centrului Naţional de Medicină Sportivă „Atletmed”, iar etajele 3-9 – cu destinaţie locativă”, să amenajeze o parcare auto, precum și teritoriul din preajma blocului. Potrivit deciziei, investitorul urma să efectueze toate lucrările din bani proprii.

În nota informativă la proiectul hotărârii, ministrul Usatîi argumenta că edificiile Centrului erau vechi și în degradate, condițiile de lucru ale angajaților erau inadecvate și nu corespundeau cerințelor internaționale, nu existau laboratoare dotate cu tehnologiile necesare testării sportivilor. Asta în timp ce, la acel moment, în Republica Moldova erau înregistrați aproape 300.000 de sportivi. „Reformarea și modernizarea serviciilor de asistență medicală, inclusiv medicina sportivă, necesită îmbunătățirea bazei tehnico-materiale, infrastructurii în vederea utilizării tehnologiilor noi, echipamentelor performante de tratament și reabilitare a sportivilor. De aceea, o soluție în acest sens ar fi edificarea unui centru nou de excelență, dotat cu tehnologii avansate de testare a sportivilor de performanță, cu organizarea unei parcări auto pentru transportul medical și al clienților”, se mai arăta în document. Totodată, ministrul explica că, în condițiile de austeritate bugetară, atragerea unui partener privat pentru implementarea proiectului investițional ar fi fost cea mai bună soluție.

Hotărârea de Guvern a intrat în vigoare pe 10 octombrie 2014. Peste o lună, pe 4 noiembrie, autoritățile au anunțat concursul de selectare a investitorului, iar termenul-limită de depunere a ofertelor a fost de doar o săptămână. Anunțul a fost publicat doar pe pagina web a Bursei de construcții din Moldova, iar la el au avut acces doar abonații portalului, contra plată (costul abonamentului lunar este de 85 de euro, iar cel anual de 750 de euro - n.r.). Din procesul-verbal privind deschiderea ofertelor reiese că la concurs a participat doar un singur agent economic, Inamstro SRL. Regulamentul de organizare a concursului investițional prevede că organizatorul are dreptul (dar nu este obligat - n.r.) să anuleze concursul desfășurat inclusiv dacă numărul ofertanților este mai mic de trei, ceea ce nu ar asigura un nivel satisfăcător al concurenței. Detaliul a fost trecut cu vederea de membrii comisiei de concurs, Inamstro fiind declarat oficial învingător pe 7 decembrie 2014.

În ziua următoare, compania și Centrul „Atletmed” au semnat contractul. Potrivit documentului, firma era obligată să construiască blocul cu nouă etaje; să amenajeze spațiile de la primele două etaje pentru amplasarea Centrului, cu o suprafață totală de 1.200 de metri pătrați; să proiecteze apartamente cu una, două sau trei camere la celelalte etaje, dintre care 12% din spațiul de locuit să fie vândute, la preț mai mic decât cel de pe piață, angajaților instituției medicale, selectați de către administrația Centrului. Totodată, firma trebuia să amenajeze și o parcare auto pentru angajaţii și clienții „Atletmed”. În contract este precizat faptul că Inamstro SRL va suporta toate cheltuielile și va plăti despăgubiri în cazul în care, de pe urma lucrărilor de construcție, se vor produce daune unor persoane terțe. Semnatarii și-au propus să încheie lucrările în doi ani, adică până la sfârșitul anului 2016. Deocamdată, terenul rămâne șantier, fiind subiect al mai multor procese de judecată, plângeri și scandaluri.

„Liniște și relaxare” pentru 650 de euro pentru un metru pătrat

Potrivit înțelegerii, apartamentele urmau să fie vândute beneficiarilor de la Centrul „Atletmed” cu 400 și 450 de euro pentru un metru pătrat de locuință, în timp ce, pe site-ul oficial, antreprenorul propune un preț de piață de 650 de euro pentru metru pătrat.

„Prin acest proiect dorim să oferim locuințe confortabile proprietarilor care vor avea parte de liniște și relaxare, după o zi petrecută în zgomotul orașului. Casa este amplasată în zonă rezidențială cu infrastructură dezvoltată. Este planificat loc de joacă pentru copii, zonă de odihnă pentru maturi și ogradă îngrădită”, scriu cei de la Inamstro, precizând că blocul va fi dat în exploatare în februarie 2019.

 

Odată ce au bătut palma cu autoritățile centrale, reprezentanții Inamstro SRL au purces la perfectarea documentelor cu funcționarii din municipalitate. Primăria a eliberat Certificatul de urbanism (care permite elaborarea documentației de proiect - n.r.) în august 2016. Pentru că la acel moment Planul Urbanistic General nu permitea construirea în zonă a spațiilor de locuit, comerciale sau industriale, funcționarii au recomandat să fie elaborat Planul Urbanistic Zonal (PUZ) prin care destinația terenului să fie schimbată și potrivită unei construcții cu destinație mixtă, adică atât centru medical, cât și spații comerciale și de locuit. Doar având acest plan, aprobat de Consiliul Municipal Chișinău, și celelate avize necesare conform legislației, antreprenorul putea obține autorizația de construire, fapt care s-a întâmplat pe 7 decembrie 2016. Aleşii locali au luat însă decizia privind schimbarea destinației terenului două săptămâni mai târziu.

De altfel, Planul Urbanistic Zonal pentru lot a fost elaborat de firma Arhitect-Faur SRL, al cărei fondator și director a fost, din 1992, actualul arhitect-șef al Chișinăului, Sergiu Borozan. Oficial, el a renunţat la activitatea din firmă odată ce a fost numit arhitect-șef interimar al Capitalei, pe 8 septembrie 2016. Tot el, deja în noua funcție, a fost raportor pe subiectul privind aprobarea PUZ pentru str. Belinski 4 în cadrul ședințelor CMC din septembrie și octombrie.

Locatar: „Fotbal, doamnă, fotbal! Asta e Republica Moldova”

Venirea muncitorilor pe teren, inițial ca să demoleze vechile construcții, a stârnit nemulțumirea locatarilor din imediata vecinătate. La scurt timp, spun ei, în pereți au apărut fisuri care s-au extins treptat, tencuiala a început să cadă, mai multe geamuri au crăpat, iar din cauza tehnicii grele se cutremurau casele. Raisa Melnic, una dintre locatare, spune că ultima fisură a apărut acum două-trei săptămâni. Casa ei, construită la sol, este la hotarul șantierului. „În ziua când au venit muncitorii era și directorul companiei, Vitalie Verejan. I-am arătat prima fisură apărută la care el a spus că nu-i din cauza demolărilor. Ceva mai târziu am chemat Inspecția de Stat în Construcții, când deja totul era demolat, care mi-a spus să mă adresez în judecată. Când ei lucrează cu tehnica asta grea, cu macaraua, pe lângă gălăgie se mai și cutremură toată casa”, spune pensionara în timp ce arată la pereții crăpaţi.

Potrivit ei, nimeni nu ar fi venit înainte de începerea lucrărilor ca să întrebe locatarii dacă sunt de acord cu demararea proiectului. „Directorul firmei spune că a bătut la fiecare poartă, ceea ce e o minciună. Vecinele mele sunt în vârstă, stau acasă, nu pleacă nicăieri, deci este exclus că dumnealui a bătut la toate porțile și nimeni nu a răspuns. Nu am nicio speranță că se va rezolva ceva…”, oftează femeia.

Locuința Violinei Chetraru e la nici un metru de șantier, groapa de fundaţie fiind săpată chiar sub gardul casei. Și aici crăpăturile se văd cu uşurinţă. „În inginerie există standarde minime, nu de mine inventate, precum distanța de cel puțin șase metri de la clădirile învecinate și asta în caz că nu sunt geamuri, în timp ce aici sunt, ceea ce ei nu respectă. Mai există și coeficientul de insolare, pentru că fiecare avem dreptul la lumina soarelui. O clădire cu nouă nivele mă va priva de orice lumină naturală! Nu le-am dat niciun acord, nu am semnat nicio hârtie”, susține locatara. Și demersurile ei către autoritățile locale și centrale s-au lăsat fără răspuns.

Faptul că lucrările de pe şantier au lăsat urme pe locuințele celor două femei este confirmat și de o expertiză extrajudiciară din martie 2017, pe care locatarii o utilizează drept probă în instanță. „Conform cercetărilor efectuate de către expert și actelor prezente, s-a depistat că demararea construcției nu corespunde normativelor tehnice în construcții, normelor sanitare și normelor antiincendiare. (…) Obiectul în curs de demarare afectează și creeză incomodități atât din punct de vedere tehnic, cât și din punctul de vedere al exploatării bunurilor imobile învecinate”, concluzionează Nicolae Achimov de la Centrul Național de Expertiză Judiciară. Pe de altă parte, Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor susține că, la momentul elaborării raportului, Achimov nu era atestat ca expert tehnic în domeniul construcțiilor și nu era în drept să elaboreze astfel de rapoarte de expertiză. „Un raport alternativ a fost efectuat la comanda companiei Inamstro, de către expertul tehnic Iurie Dohmilă, pe una dintre case. Conform concluziilor, expertizele se contrazic. Doar instanța este în drept să dea o apreciere, dacă le admite ca probă în proces sau nu”, precizează Denis Draguțan, unul dintre juriștii firmei.