Curtea de Apel Chișinău a publicat decizia motivată în cauza magistratei Curții Constituționale, Domnica Manole, la aproximativ o lună de la pronunțare. Manole a obținut prejudicii morale de 800 de mii de lei, după ce s-a constatat că a  fost hărțuită și urmărită ilegal de procurori în așa-numitul dosar al referendumului, în perioada guvernării lui Vladimir Plahotniuc, iar instanța de apel a menținut soluția adoptată pe 13 iunie curent.  În dispozitivul hotărârii sunt trecute argumentele Ministerului Justiției, care a insistat pe diminuarea cuantumului prejudiciului moral acordat. Instituția are la dispoziție două luni pentru a depune cerere de recurs la Curtea Supremă de Justiție. Deocamdată, pe portalul csj.md, la rubrica cererilor pendinte, nu există un demers în acest sens.  

Pe 13 iunie, completul format din magistrații Nelea Budăi, Ion Țurcan și Iurie Cotruță a respins cererea de apel depusă de Ministerul Justiției și Procuratura Anticorupție în cauza magistratei Domnica Manole.

În proces, Ministerul Justiției și-a manifestat dezacordul față de decizia instanței de fond care, potrivit reprezentanților instituției, ar fi interpretat eronat normele de drept material ce țin de încasarea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești. Mai exact, s-ar fi făcut o evaluare exagerată în ceea ce privește cuantumul prejudiciului moral, în coraport cu ansamblul circumstanțelor cauzei.

Ministerul Justiției nu a contestat criteriile de apreciere a prejudiciului moral, precum gravitatea infracțiunii, încălcările procesuale comise la faza urmăririi penale sau rezonanța pe care a avut-o în societate. În schimb, a menționat că în acest caz nu se poate pretinde la „durata nerezonabilă a procedurilor penale”. Totodată, instituția a considerat că nu ar exista probe concludente la subiectul afectării reputației profesionale, în situația în care, prin Hotărârea Parlamentului din 16 august 2019, Domnica Manole a fost numită în funcția de judecător al Curții Constituționale.

Un alt argument al pârâtului a ținut de faptul că în privința Domnicăi Manole nu au fost aplicate măsuri privative de libertate, detaliu de care nu s-ar fi ținut cont la aprecierea cuantumului prejudiciului moral acordat.

„Instanța a apreciat superficial probele administrate, aplicând eronat normele dreptului material și ca urmare, a emis o hotărâre oferind o sumă exorbitantă la 08 februarie 2023”, au opinat reprezentanții Ministerului Justiției.

De altă parte, magistrații Curții de Apel au considerat că argumentele nu sunt întemeiate.

„Potrivit materialului probator anexat la actele cauzei se denotă incontestabil faptul că reclamantei  i-au fost cauzate suferințele psihice, prin faptul că a fost învinuită pentru săvârșirea unei infracțiuni pe care nu a comis-o. De altfel, suferințele psihice suportate se manifestă şi prin faptul că a suferit un anumit volum de stres şi frustrare pe parcursul desfășurării urmării penale și pe parcursul examinării cauzei penale proprii. Având în vedere, în principal, criteriile referitoare la consecințele suferite pe plan psihic, gravitatea și caracterul acestora, sentimentul de afectare a personalității morale și altele, că reclamantei i-au fost cauzate suferințe psihice în timpul aflării sub urmărirea penală pe o perioadă îndelungată de timp, prima instanță just a ajuns la concluzia admiterii pretențiilor cu privire la recuperarea prejudiciului moral. Reieșind din suferințele atât fizice, cât și psihice suportate, de statutul și poziția socială a acesteia, Colegiul consideră că prejudiciului moral în sumă 800 000 de lei, încasat de prima instanță, este o sumă întemeiată şi reală suferințelor cauzate, care constituie de altfel o satisfacție echitabilă”, se arată în hotărârea Curții de Apel.

În data de 31 mai 2016, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au dat acordul ca Domnica Manole, pe atunci magistrată a Curţii de Apel Chişinău, să fie cercetată penal pentru că a adoptat o hotărâre prin care a obligat Comisia Electorală Centrală (CEC) să iniţieze referendumul republican privind alegerea preşedintelui ţării de către cetăţeni, la iniţiativa Platformei Demnitate şi Adevăr. Împotrivă s-au pronunţat trei membri: Dumitru Visternicean, Vera Toma şi Tatiana Răducanu. Potrivit sesizării depuse la CSM de către procurorul general din perioada respectivă, Eduard Harunjen, judecătoarea era învinuită de emiterea unei decizii ilegale şi depăşirea competenţelor prin faptul că şi-a permis interpretarea Constituţiei.

Iniţiativa privind organizarea unui referendum prin care să fie modificată Constituţia, iar şeful statului să fie ales de către popor a fost respinsă de Comisia Electorală Centrală pe 30 martie, după ce un grup de iniţiativă condus de Platforma Demnitate şi Adevăr a depus la CEC 400.000 de semnături în susţinerea plebiscitului. În scurt timp, grupul de iniţiativă a depus o cerere de chemare în judecată a CEC, iar la 14 aprilie 2016 Domnica Manole a emis o hotărâre prin care a dispus anularea hotărârii CEC şi iniţierea referendumului republican constituţional.

Comisia a contestat decizia adoptată de Domnica Manole la Curtea Supremă de Justiţie care, la sfârşitul lunii martie 2017, a dispus casarea hotărârii emise de Domnica Manole. Din sesizarea prin care Harunjen cere CSM eliberarea acordului de pornire a urmăririi penale reiese că, la judecarea cauzei, CSJ a stabilit interpretarea eronată a legii de către magistrata Curţii de Apel şi depăşirea competenţelor sale prin interpretarea Constituţiei. 

După retragerea PDM de la guvernare, Domnica Manole a fost achitată în dosarul penal în care era acuzată de pronunțarea unei hotărâri ilegale în „dosarul referendumului”. Decizia a fost luată după ce procurorul pe caz, Eugen Rurac, a renunțat la învinuire, în urma audierii martorilor apărării.