Adrian Dulgher, un tânăr milionar din Londra cu origini basarabene, care s-a autodenunțat că este proprietarul celor 1,6 milioane de euro depistați de vameșii de la Leușeni într-un tir, are statut de bănuit în dosarul intentat pentru contrabandă în proporții deosebit de mari. Procuratura Generală a anunțat că Dulgher a fost audiat în calitate de bănuit.

„Acesta s-a adresat PCCOCS printr-o cerere, expediată prin poșta electronică, din care ar rezulta că banii i-ar fi aparținut lui. În aceste circumstanțe, persoana respectivă a fost citată și audiată, în după-amiaza zilei de ieri, în calitate de bănuit, cu garantarea drepturilor sale procesuale. Astfel, procurorii PCCOCS, de comun cu ofițerii subdiviziunilor specializate ale Serviciului Vamal, vor investiga și această versiune”, se arată în comunicatul de presă al Procuraturii Generale.

După ce a fost audiat luni de procurori, Adrian Dulgher a făcut declarații pentru postul de televiziune PRO TV Chișinău. Acesta a spus că banii proveneau dintr-o afacere din Africa și intenționa să-i investească în agricultură, în extinderea unui frigider pentru fructe. Afaceristul a mai declarat că intenționa să declare banii, dar nu a putut să ajungă la timp din cauza restricțiilor impuse în legătură cu pandemia de Covid-19. Întrebat de ce nu a transferat banii prin sistemul bancar, Dulgher a răspuns că așa a găsit el de cuviință.

Experții consideră că ar fi vorba de o schemă. Cristina Țărnă, fostă directoare-adjuctă la CNA, susține că argumentele lui Dulgher nu par deloc veridice. 

„Pare să fie o schemă, în care sper să nu fie implicați oamenii legii. Acest om de afaceri a apărut aproape la o lună să spună că sunt banii lui și a dat vina pe pandemie că nu a putut să-i declare. Deși, în pandemie ar fi fost mult mai simplu să operezi un transfer bancar decât să plătești un șofer și un camion să traverseze frontierele vamale ale mai multor state, în care există restricții drastice de circulație și riscul plasării în carantină. Obligația de declarare a sumelor de peste 10.000 euro introduse pe teritoriul vamal există în toate statele europene, nu doar în Republica Moldova. Astfel, este suspicios modul în care au ajuns acești bani până la vama Leușeni, căci urmau să fie declarați la toate punctele de trecere a frontierei. Or, încercarea de a nu-i declara în Moldova la introducerea lor în țară dă temei de a crede că nu au fost declarați nici în celelalte state prin care au tranzitat. Pornind de la practica judiciară stabilită, proveniența legală sau ilegală a banilor introduși fără declarare nu influențează calificarea lor ca și contrabandă. Având o afacere în Republica Moldova, precum declară Dulgher, presupune că firma sa are și cont bancar aici, iar acest lucru înseamnă că putea să transfere banii și să facă toate declarațiile aferente legalității provenienței lor la bancă. Chiar dacă banii cash introduși în secret în țară au proveniență legală, iar compania într-adevăr intenționa să-i investească în afacerea de aici, compania oricum ar fi fost ținută de regulile de contabilitate de a efectua achitări prin transferuri. Alternativ, achitarea în bani cash de către persoanele fizice făcute în interesul companiei ar fi permis, posibil, evitarea unor taxe de stat (de ex. TVA), dar în acest caz ar putea apărea suspiciunea de evaziune fiscală. Totodată, apariția întîrziată a proprietarului declarat al banilor, care, în pofida faptului că oferă explicații oarecum ciudate, nu se teme de o eventuală urmărire penală, ar putea însemna și că acesta ar putea fi “ajutat” de oamenii legii să-și recupereze banii, ca aceștia din urmă să poată pune mîna pe o parte din ei. În caz contrar, în eventualitatea unei condamnări pentru infracțiunea de contrabandă, banii ar urma să fie confiscați în folosul statului. Nu afirm că lucrurile stau neapărat așa și că oamenii legii ar fi implicați, dar cred că serviciile de securitate internă ale organelor de drept ar trebui să evalueze atent existența unor asemenea riscuri de corupție, în virtutea “stranietăților” din dosar”, a declarat experta.

Fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, spune că în cazul Dulgher „fapta se încadrează în infracțiunea de contrabandă prevăzută de articolul 248 din Codul Penal, pentru trecerea peste frontiera vamală a bunurilor valoarea cărora depășește o sută de salarii medii lunare pe economie, fără a fi declarate. Articolul 3 din Legea nr. 1569 cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice stipulează obligația de a declara în scris numerarul în valută străină la introducerea în țară, dacă depășește suma de 10 mii de euro. Din materialele apărute în presă rezultă că banii au fost depistați de vameși, fiind ascunși în camion, or șoferul nu i-a declarat, fapt ce indică la tăinuirea banilor de controlul vamal. În acest caz banii reprezintă obiectul material al infracțiunii, iar legea prevede confiscarea lor. Versiunea nu este plauzibilă și din considerentul că proprietarul numerarului era obligat să-i declare și pe teritoriul Uniunii Europene și poate este pasibil de răspundere și în statele europene”. 

Jurnaliștii de la portalul deschide.md au publicat anterior traseul tirului în care au fost depistați banii. Astfel, autocamionul de model Mercedes Actros, înregistrat în Republica Moldova cu numerele DES 991, ce aparține companiei Disofi-Trans SRL, a părăsit teritoriul Republicii Moldova la 4 aprilie, fiind încărcat cu sticle cu vin de la Purcari pe care le-a transportat la București. Din capitala României, TIR-ul a ținut drumul spre Galați, de unde ar fi preluat o încărcătură de fier de la fabrica de minerit și metal ArcelorMittal, iar în data de 8 aprilie s-ar fi deplasat spre orașul Brno, din Cehia, unde a ajuns la 14 aprilie. După ce șoferul autocamionului nu a mai primit nicio solicitare de transportare, a pornit fără încăcătură spre Republica Moldova. Pe 18 aprilie, în jurul orei 10.30, acesta a ajuns la Leușeni, unde vameșii i-au descoperit banii în valoare de 1.590.660 de euro.

Peste două săptămâni, procurorii au depistat încă 50 de mii de euro ascunși în torpedoul camionului.

Șoferul tirului a fost plasat în arest la domiciliu, după care magistrații de la Curtea de Apel Chișinău i-au schimbat măsura preventivă, acesta fiind plasat în Penitenciarul nr.13.

Anterior, în mass-media s-a scurs informația că banii ar aparține lui Vladimir Mardar, alias Tătăroi, dat în urmărire generală de către forțele de ordine din România și Ucraina pentru contrabandă cu țigări și droguri. Ulterior, Ion Caracuian, șeful PCCOCS, a declarat că Mardar nu figurează în dosar.

Amintim că portalul Anticoruptie.md a scris cu referință la mai multe surse, inclusiv din Procuratură, că lotul cu valută de contrabandă ar fi fost depistat datorită denunțului fostului deputat Constantin Țuțu, acesta fiind prețul negociat de fostul democrat cu factori de decizie din Procuratura Generală pentru a fi lăsat în libertate. Ion Caracuian a calificat informația drept zvonuri neîntemeiate.