Procuratura Generală a reacționat la declarațiile președintei comisiei parlamentare de anchetă în dosarul Laudromat, deputata Inga Grigoriu, precum că procurorii ar încerca să claseze dosarul spălării de bani cu ajutorul instanțelor judecătorești. Într-un comunicat de presă, Procuratura Generală menționează că  aceasta ar fi „un atac direct și fără precedent la independența Procuraturii ca parte component a autorității judecătorești”. În replică, Inga Grigoriu, menționează că preferă să reacționeze „când unele instituții de stat nu-și îndeplinesc atribuțiile calitativ sau nu le îndeplinesc în general, favorizând crearea percepției că protejează anumite persoane, grupuri sau partide politice”.   

Redăm mai jos comunicatul de presă al Procuraturii Generale, dufuzat la 18 decembrie, după conferința de presă, susținută de președinta comisiei parlamentare de anchetă privind Laudromatul, Inga Grigorii: 

„Având în vedere tentativele unor penali, susținute de unii actori politici, de a manipula și isteriza societatea în legătură cu eventualile soluții de clasare care, potrivit lor, ar urma să fie adoptate de Procuratură în dosarul ”Laundromat”, declarăm următoarele:  

Procuratura nu și-a propus niciodată scopul să claseze vreun dosar prioritar, aflat în topul agendei instituționale, ci a pledat mereu pentru aflarea adevărului obiectiv și soluționarea temeinică a cauzei. Spre regret, predecesorii noștri, care au pornit acest dosar și au pretins că au făcut anchetă, de fapt, l-au lăsat în nelucrare, nedorind clarificarea de esență a speței. 

Am atestat tendința intensificată a unor grupuri de interese și forțe politice pentru intoxicarea societății în scopul denigrării Procuraturii care încearcă să asigure o anchetă eficientă, obiectivă și imparțială. 

În ultimii ani, pornirea urmăririi penale în baza art.243 din Codul penal – ”spălare de bani” (de fapt, ca și alte câteva componențe de infracțiune, cum ar fi ”îmbogățire ilicită” (art.330² CP), ”fals în declarații” (art.352¹ CP)) și a fost utilizată ca o bâtă politică, prin care cei, care au ținut captiv statul își rezolvau interesele lor meschine. 

Interpretarea extensivă, defavorabilă, necorespunzătoare spiritului dreptului și standardelor ce rezultă din instrumentele internaționale în materie, utilizată până nu demult de către unii procurori nu poate fi preluată, asumată și tolerată pentru viitor de către Corpul de procurori, deoarece acestea comportă grave riscuri pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Iată de ce, pentru a asigura o poziție fundamnetată teoretic la subiect, a exclude incertitudinea și dublele standarde, a unifica practica de urmărire penală, Procuratura a solicitat opinia mediului academic în domeniul dreptului și anume: de la Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Liberă Internațională din Moldova, Academia de Științe și Academia de Poliție.

„Conlucrarea organelor de drept cu mediul academic profesional este o practică benefică, utilizată la nivel internațional și a mai fost utilizată de Procuratură pe parcursul ultimului an la clarificarea unor situații ce nu corespundeau spiritului legii. Este inadmisibil, prin urmare, să asistăm la acuzaţii iresponsabile care nu vin din spațiul amatorismului, ci de la un președinte de comisie parlamentară de anchetă și care recunoaște public că nu are studii juridice, dar care dă aprecieri atât acțiunilor Procuraturii, cât și mediului profesoral juridic, îndemnând direct la presiuni asupra organelor de urmărire penală. Calificăm acest comportament ca fiind  arbitrar și abuziv, contrar legislației naționale și standardelor internaționale, menit să discrediteze întreaga activitate de combatere a criminalității grave, un atac direct și fără precedent la independența Procuraturii ca parte component a autorității judecătorești. De notat că, Biroul Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni, prin Avizul său din 16 mai 2019, statuează că, deși politicienii se bucură de o mare flexibilitate cu privire la intervențiile lor în arena politică, „există o linie clară între libertatea de exprimare și criticile legitime, pe de o parte, și lipsa de respect și presiunea excesivă asupra sistemului judiciar, pe de cealaltă parte. Politicienii nu ar trebui să folosească argumente simpliste sau demagogice pentru a critica sistemul judiciar doar din rațiuni de argumentare sau pentru a distrage atenția de la propriile neajunsuri" În acest context, chemăm reprezentanții autorităților politice ale statului de a analiza consecințele unor astfel de abordări a problemelor existente în țară și a reveni pe tărâmul legal al comunicării și colaborării între puterile statului”, se mai arată în comunicatul de presă al Procuraturii Generale.

În replică, președinta comisiei parlamentare de anchetă, Inga Grogoriu, l-a invitat pe procurotul general Alexandr Stoianoglo, să participe la audierile din cadrul comisiei și să fie cooperant:     

„Vă anunț că și dvs sunteți invitat la audierile publice planificate de Comisia Laundromat. Ați deținut funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova în anii 2009–2010 și vicepreședinte al Parlamentului, iar în al doilea mandat de deputat, în anii 2010–2014, ați fost președinte al Comisiei parlamentare pentru securitatea statului, apărare și ordine publică, respectiv și membru al Consiliului Suprem de Securitate, fapt pentru care v-am făcut această invitație. Vrem să cunoaștem cu toții ce știți despre operațiunea de spălare a banilor murdari în proporție colosală prin intermediul instituțiilor financiar-bancare și instanțelor judecătorești din R. Moldova, petrecută în anii 2010–2014.

Sperăm că veți da curs invitației noastre. Cât privește comunicatul Procuraturii Generale publicat pe pagina instituției și care este perceput de cetățeni ca opinie a Procurorului General cu privire la criticile inacțiunii procurorilor, constat că acesta este expus într-o manieră de autoizolare corporatistă a Procuraturii de realitățile societății noastre și de problemele care interesează cetățeanul - beneficiar al justiției. 

În calitate de ales al poporului, prefer să fiu în serviciul cetățenilor și sa intervin atunci când interesele societății, a alegătorilor o cer, atunci când unele instituții de stat nu-și îndeplinesc atribuțiile calitativ sau nu le îndeplinesc în general, favorizând crearea percepției că protejează anumite persoane, grupuri sau partide politice. 

Vă reamintesc despre Legea cu privire la statutul deputatului în Parlament, la Art. 2, p.2, deputații sunt în serviciul poporului. Dacă veți pleca urechea la ceea ce spun cetățenii, veți auzi că ei sunt nemulțumiți de actul justiției din R. Moldova, însemnând că starea de impunitate cu referire la acei care au vulnerabilizat instituțiile statului trebuie să înceteze. Atât Parlamentul, Procuratura Generală, cât și alte instituții ale statului, trebuie să răspundă la solicitările societății și a cetățenilor în general.

De asemenea, capitolul III al Legii descrie modul prin care un deputat își poate exercita atribuțiile și nu văd niciun temei prin care dvs ați putea interveni în a limita din acțiunile unui parlamentar. Or, deputatul are un mandat popular și reprezentativ, în comparație cu procurorii. Are dreptul să verifice cum se execută legislația, inclusiv cea care se referă la procuratură. Deputații sunt obligați să se gândească doar la bunăstarea, interesele și siguranța cetățenilor, iar instituțiile de drept trebuie să asigure o justiție corectă, astfel încât să construim împreună un stat din care oamenii să nu mai plece”. a scris Inga Grigoriu pe pagina sa de Facebook. 

Schema de spălare de bani din Federația Rusă prin sistemul bancar și judiciar din mai multe țări, inclusiv Republica Moldova, cunoscută drept „spălătoria rusească” sau „Laundromat” a fost deconspirată de jurnaliştii OCCRP, inclusiv Rise Moldova, în colaborare cu reporteri de la publicaţia rusească „Novaia Gazeta”, ziarul britanic „The Guardian” şi alte instituţii media.  Valoarea totală a acestor tranzacţii a constituit 156 miliarde de dolari. Banii au ajuns în 732 de bănci din 96 de state ale lumii. Beneficiarii acestora sunt 5.140 de companii din diferite state – din SUA şi Africa de Sud până în China şi Australia. În R. Moldova au fost spălaţi 22,3 miliarde de dolari.

Centrul de Investigații Jurnalistice a relatat o serie de anchetele cu genericul Prin intermediul sistemului judecătoresc din R. Moldova au fost spălate 18 miliarde de dolari din 2010 încoace  cum a funcționaschema de spălare în Moldova, câți judecători au fost implicați în schemă și cum au acționat.