Curtea Supremă de Justițe (CSJ) a anunțat o pauză pentru o perioadă nedeterminată în litigiul procurorului-șef adjunct interimar al Procuraturii Anticorupție, Vasile Plevan, împotriva Comisiei Independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autodeterminare ale judecătorilor și procurorilor (Comisia Pre-Vetting). Anticorutie.md a obținut cererea de chemare în judecată a adjunctului Veronicăi Dragalin, în care Plevan solicită dispunerea reluării procedurii de evaluare, dar și se plânge că, pe parcursul evaluării sale, au fost admise scurgeri de informații, duble standarde și note secrete, conținutul cărora nu îi este cunoscut. Membrii Comisiei Pre-Vetting au subliniat, inclusiv în cadrul unui club de presă organizat de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM), că nu vor comenta declarațiile candidaților nepromovați, dar nici deciziile CSJ în privința reevaluării celor  21 de procurori și judecători. 

CSJ a amânat pentru o perioadă nedeterminată examinarea contestației procurorului-șef adjunct interimar, Vasile Plevan, care nu a promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Decizia a fost luată la sfârșitul lunii iulie. Anticoruptie.md a obținut o copie a cererii de chemare în judecată semnată de Vasile Plevan. Potrivit acuzatorului, în privința sa au fost admise mai multe încălcări care ar fi stat la baza luării deciziei finale.

Astfel, conform lui Plevan, înainte ca el să-și dea acordul pentru publicarea deciziei, informațiile despre rezultatele evaluării s-au scurs pe rețelele de socializare, fiind publicate 4 file din decizie,  care au fost preluate de mai multe platforme media. Chiar dacă Comisia Pre-Vetting și-a exprimat îngrijorarea pentru acest fapt, nu s-a făcut referință la faptul că scurgerea putea avea ca sursă comisia și nu s-a dispus efectuarea unei anchete interne.

Decizia de nepromovare a lui Vasile Plevan s-a axat pe următoarele aspecte etice și financiare: încălcarea eticii în cazul unui caz penal de pretins viol asupra unei persoane cu dizabilitate intelectuală, sursa mijloacelor bănești din donația cumulativă de 10 mii de euro de la soacra sa și nedeclararea unui împrumut luat de soția sa tot de la soacră în anul 2020.

În ceea ce privește încălcarea eticii, Comisia a constatat că Plevan nu a audiat unele persoane (rude, medicul legist), care ar fi putut oferi informații utile, dar nici nu a ridicat informațiile privind trecerea frontierei de stat de către tatăl victimei, dar și a emis ordonanța de neîncepere a urmăririi penale.

Vasile Plevan susţine că a acționat în conformitate cu reglementările în vigoare. „Plângerea cu violul a fost depusă încă înainte ca eu să fiu numit în Procuratura Ialoveni. Mama victimei a retras plângerea. Apoi a revenit cu o plângere. De această dată, plângerea a ajuns la mine. Dar denunţătoarea şi-a schimbat declaraţiile. A spus că a vrut să se răzbune pe soţ pentru că era violent. Apoi eu am dispus efectuarea unei expertize, care a arătat că victima nu avea discernământ ca să ofere declaraţii. Aşa am emis ordonanţă de neîncepere a urmăririi penale. Apoi denunţătoarea s-a răzgândit şi a contestat ordonanţa în instanţă. Astfel am pornit urmărirea penală pe trei capete de acuzare. Eu am finalizat dosarul şi l-am transmis în instanţă. Dar la judecată a mers un alt procuror pentru că eu am fost transferat la Procuratura Anticorupţie. La sfârşitul anului 2021 învinuitul a fost găsit vinovat pe toate cele trei capete de acuzare şi condamnat la 17 ani de închisoare”, a explicat Plevan.

În ceea ce privește donația din partea soacrei, Plevan spune, în cerere, că din 2009 până în 2018, soacra a activat în Federația Rusă în calitate de bonă. Acuzatorul a oferit Comisiei numele angajatorului și adresa acestuia. Deoarece, din 2018, ea nu mai lucrează pentru această persoană, a solicitat confirmări de la el, dar nu le-a primit. Mai mult, după încheierea activității, soacra se află în Italia.

În privința donațiilor, Plevan consideră că i-au fost  puse sarcini disproportionate de a prezenta dovezi de angajare a soacrei, în situația în care mulți moldoveni lucrează neoficial, respectiv niciun angajator nu va oferi informații, deoarece este pasibil de pedeapsă în țara sa.

În ceea ce privește omisiunea sumei de 7000 de euro, Vasile Plevan invocă duble standarde și o atitudine disproporționată în privința sa, aducând argumente că în cazul altor procurori și judecători evaluați, astfel de „încălcări nu au afectat integritatea subiecților”. Plevan face referință la omisiunile din Declarația de avere a unui membru al comisiei de evaluare, dar și la faptul că în cazul unui candidat nu s-a ținut cont de faptul că a fost sancționat disciplinar de 3 ori. Totodată, acesta aduce alte exemple, în care candidații în general nu au depus Declarțiile, dar au fost promovați.

Comisia Pre-Vetting l-a audiat pe Vasile Plevan pe 29 mai. Audierile publice au durat 40 de minute, iar o serie de întrebări i-au fost adresate în sesiune închisă, pe motiv că ar fi putut fi adusă atingere vieții private a persoanelor implicate. După sesiunea închisă, Plevan a acuzat comisia că nu i-a adus la cunoștință faptul că a obținut informații despre el de la Centrul Național Anticorupție (CNA) și de la Serviciul de Informații și Securitate (SIS).

„Comisia nu a negat existența notelor secrete, neoficiale, din partea CNA și SIS în privința mea. Eu aș fi dorit, totuși, să am acces la aceste note până a fi audiat public, ceea ca ar fi fost corect”, a menționat procurorul.

Amintim că, după anunțarea rezultatelor Comisiei Pre-Vetting, dar și după ce au fost clarificate condițiile pentru procedura de vetting, șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a menționat că a avut o discuție neformală cu subalternii săi și că a fost abordat acest subiect. Majoritatea dintre ei ar fi spus că mai bine își dau demisia decât să treacă prin procedura de evaluare externă. 

„Am examinat procedurile la comisia pre-vetting și avem întrebări despre rezultatele acestei proceduri. Din punctul meu de vedere e greu de înțeles de ce unii au promovat și alții nu. Noi ca procurori înțelegem foarte bine ce înseamnă o procedură care respectă drepturile din Convenția Europeană, eu personal am întrebări dacă această procedură va fi una care întotdeauna o să ajungă la rezultatul corect. Atunci când nu ești sigur că așa o procedură va ajunge la un rezultat obiectiv și corect, îți pui întrebarea dacă merită riscul să mergi la această procedură. Fiecare dintre noi o să avem opțiunea să nu mergem mai departe, să ne dăm demisia, pentru că dacă mergi mai departe și nu promovezi pierzi indemnizația la care ai dreptul, nu poți activa în funcția de procuror, judecător ani de zile înainte, îți este afectată reputația profesională. Cred că o să fie foarte greu pentru o persoană să-și găsească de lucru în orice domeniu. Cred că foarte mulți procurori din PA se gândesc la opțiunil pe care le au, și cred că vom ajunge într-o stare de criză când mulți procurori își vor da demisia. Asta ar afecta foarte mult activitatea noastră. Riscăm un blocaj”, a subliniat procurorul-șef. 

În aceeași conferință de presă, adjunctul procurorului-șef al PA, Vasile Plevan a spus că nu este de acord cu încălcările care i-au fost incriminate. 

„Am fost supus examinării, am studiat decizia și am contestat-o la CSJ, e pe rol. În cadrul evaluării am informat comisia despre veniturile mamei soacre, am solicitat informații despre modul în care a obținut veniturile, dar așa cum muncește la Moscova nu poate să le prezinte, în contextul războiului. Încălcările constatate erau că nu au putut fi justificați banii acordați de mama soacră, 3 mii de euro și alți 7 mii de euro. Așteptăm decizia instanței”, a remarcat Plevan.

 

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.