Procurorii anticorupție sunt reticenți și îngrijorați față de procedura de vetting prin intermediul căreia le vor fi radiografiate veniturile din ultimii 12 ani. Acesta a fost comentariul procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, după ce proiectul a fost adoptat în lectura a doua la ultima ședință din sesiunea parlamentară. Mai mult, Dragalin spune că există riscul ca activitatea Procuraturii să fie afectată, întrucât mai mulți procurori vor decide să-și dea demisia decât să treacă prin ultimul filtru de evaluare. 

Șefa PA a menționat că vetting-ul va fi o misiune complicată chiar și pentru ea, întrucât nici măcar nu știe ce venituri și sume de bani sunt pe conturile părinților săi sau ale rudelor. 

„Sunt persoane de la noi, chiar și eu personal, suntem reticenți la această procedură, afectează viața noastră privată. Avem dreptul de a nu spune toate detalii despre viața privată. Legea aprobată ne obligă să dăm informații finanicare din ultimii 12 ani. Eu nici nu cunosc staarea finanicară a părinților mei, sunt adult nu depind de ei, eu nici nu am idee ce au ei în conturile bancare. Îmi este incomod să solicit de la ei rulaje bancare. Să demonstrez cum au obținut banii, urmează să dăm și interviuri publice”, a precizat Dragalin. 

Dragalin a menționat că a avut o discuție neformală cu subalternii săi și că a fost abordat acest subiect. Majoritatea dintre ei spun că mai bine își dau demisia decât să treacă prin procedura de evaluare externă. 

„Am examinat procedurile la comisia pre-vetting și avem întrebări despre rezultatele acestei proceduri. Din punctul meu de vedere e greu de înțeles de ce unii au promovat și alții nu. Noi ca procurori înțelegem foarte bine ce înseamnă o procedură care respectă drepturile din Convenția Europeană, eu personal am întrebări dacă această procedură va fi una care întotdeauna o să ajungă la rezultatul corect. Atunci când nu ești sigur că așa o procedură va ajunge la un rezultat obiectiv și corect, îți pui întrebarea dacă merită riscul să mergi la această procedură. Fiecare dintre noi o să avem opțiunea să nu mergem mai departe, să ne dăm demisia, pentru că dacă mergi mai departe și nu promovezi pierzi indemnizația la care ai dreptul, nu poți activa în funcția de procuror, judecător ani de zile înainte, îți este afectată reputația profesională. Cred că o să fie foarte greu pentru o persoană să-și găsească de lucru în orice domeniu. Cred că foarte mulți procurori din PA se gândesc la opțiunil pe care le au, și cred că vom ajunge într-o stare de criză când mulți procurori își vor da demisia. Asta ar afecta foarte mult activitatea noastră. Riscăm un blocaj”, a subliniat procurorul-șef. 

De altfel, în rândul procurorilor există deja anumite nemulțumiri în legătură cu deciziile luate la nivelul Comisiei Pre-Vetting, întrucât au promovat evaluarea unii care nu ar fi meritat, iar alții au primit calificativul nemotivat de nepromovare. Adjunctul procurorului-șef al PA, Vasile Plevan, este unul dintre procurorii care nu a promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Acesta spune că a examinat decizia și că a contestat-o la Curtea Supermă de Justiție (CSJ), întrucât nu este de acord încălcările care i-au fost incriminate. 

„Am fost supus examinării, am studiat decizia și am contestat-o la CSJ, e pe rol. În cadrul evaluării am informat comisia despre veniturile mamei soacre, am solicitat informații despre modul în care a obținut veniturile. dar așa cum muncește la Moscova nu poate să le prezinte, în contextul războiului. Încălcările constatate erau că nu au putut fi justificați banii acordați de mama soacră, 3 mii de euro și alți 7 mii de euro. Așteptăm decizia instanței”, a remarcat Plevan.

Precizăm că, filtrul de integritate etică și financiară va fi trecut de circa 140 de judecători și circa 220 de procurori din funcții-cheie. În procesul de evaluare a integrității financiare, vor fi verificate activele și cheltuielile, raportate la veniturile disponibile și declarate. De asemenea, vor fi verificate veniturile și cheltuielile nu doar ale subiecților evaluării, ci și ale membrilor familiilor acestora. 

De procesul de evaluare a judecătorilor și procurorilor din funcții-cheie se vor ocupa două comisii. Acestea vor avea câte șase membri - trei naționali și trei internaționali. Rapoartele comisiilor de promovare sau nepromovare a subiecților evaluați vor fi transmise către organe de autoadministrare cu mandat constituțional, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Ultimele vor expune decizia finală în privința carierei judecătorilor și procurorilor. 

Cei care nu vor promova evaluarea externă vor fi eliberați din funcțiile deținute, fiind aplicată interdicția de a activa în funcția de judecător/procuror  și alte funcții de demnitate publică de la 5 la 7 ani, din data rămânerii definitive în vigoare a hotărârii CSM sau CSP.

Totodată, la Curtea Supremă de Justiție va fi constituit un complet special, care va examina contestațiile depuse împotriva hotărârilor CSM sau CSP care vizează promovarea sau nepromovarea evaluării.