Societatea civilă, despre urmărirea penală pornită pe numele judecătorului Dorin Munteanu: „Prin astfel de acțiuni se instaurează frica în rândul magistraţilor”

Anticoruptie.md
01/02/2017
Membrii CSM, în ședință. Foto: csm.md

Urmărirea penală pornită în privinţa judecătorului Dorin Munteanu poate fi interpretată drept o persecutare pentru nerespectarea de către magistrat a cerinţelor procurorilor, fapt ce „va avea un efect dezastruos asupra independenţei judecătorilor şi a echitaţii procedurilor penale”, se arată într-o declaraţie comună a patru organizaţii neguvernamentale, specializate în domeniul Justiţiei. Totodată, cred reprezentanţii societăţii civile, solicitarea și acordul de pornire a urmăririi penale pe numele lui Dorin Munteanu ar putea însemna un atac la independența judecătorilor, prin astfel de acțiuni fiind instaurată frica în rândul magistraţilor.

La 31 ianuarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea procurorului general, a dat acordul pentru urmărirea penală a judecătorului Dorin Munteanu de la Judecătoria Chişinău. El este acuzat, în temeiul art. 307 Cod penal, că a adoptat cu bună ştiinţă o hotărâre vădit ilegală şi i se impută că, la 9 decembrie 2016, a respins un demers al procurorului de prelungire a arestării unei persoane acuzate de escrocherie care a dus la exproprierea unui imobil. Ulterior, Curtea de Apel Chişinău a anulat hotărârea judecătorului Munteanu. Între timp, persoana învinuită a părăsit țara. „Urmează a fi menţionat că, după respingerea demersului de arestare, judecătorul Munteanu a scris o scrisoare la Procuratura Generală în care a menţionat carenţele comise de procurorul de caz”, potrivit declaraţiei. 

Reprezentanţii societăţii civile fac trimitere la comunicatul de presă al Procuraturii Generale publicat la scurt timp după şedinţa CSM, potrivit căruia hotărârea judecătorului de respingere a arestării este ilegală, deoarece se bazează pe declarațiile unui martor audiat „neîntemeiat”, precum şi pe faptul că judecătorul a constatat că fapta incriminată nu reprezintă o escrocherie. Totodată, observă semnatarii declaraţiei, acest dosar este instrumentat în urma autosesizării procurorilor şi nu a unei plângeri din partea victimelor infracţiunii.

„Din comunicatul Procuraturii Generale reiese că Procuratura este nemulțumită de faptul că un judecător nu a acceptat demersul procurorului de arestare a unei persoane. Motivele invocate de Procuratură pentru declanşarea procedurii penale, audierea «neîntemeiată» a unui martor şi constatarea că fapta incriminată nu constituie o infracţiune, sunt contestabile. Codul de procedură penală obligă judecătorul care examinează cererile de arestare ale procurorului să verifice dacă fapta imputată reprezintă o infracţiune şi să audieze martorii relevanţi prezentaţi de apărare. În caz că fapta incriminată nu constituie o infracţiune, judecătorul este obligat de lege să respingă cererea de arestare. De asemenea, judecătorul este obligat să ia în calcul declaraţiile martorilor atunci când decide asupra necesităţii arestării. În caz că procurorul nu a fost suficient de convingător în procedurile de arestare cu privire la riscul de eschivare sau elementele constitutive ale infracţiunii, aceasta este omisiunea procurorului şi nu a judecătorului”, explică experţii.

Potrivit comunicatului de presă, persoana învinuită a părăsit țara după respingerea solicitării privind arestarea a procurorului. „Acest aspect cu greu poate fi imputat judecătorului, deoarece prevenirea eschivării acuzaţilor este sarcina Procuraturii şi a Poliţiei, dar nu a judecătorului. Din comunicatul de presă nu rezultă că judecătorul este suspectat de corupţie, ci doar de pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare legii. Simplul fapt al anulării unei hotărâri judecătoreşti de către instanţa ierarhic superioară nu constituie un temei pentru urmărirea penală în temeiul art. 307 Cod penal. Legea cere ca la baza anulării să stea acţiuni ilegale şi ca aceste ilegalităţi să fi fost comise «cu bună ştiinţă». CSM nu a oferit deocamdată clarificări cu privire la faptul cum a ajuns la concluzia preliminară că judecătorul a încălcat legea şi că această încălcarea nu putea avea loc decât «cu bună ştiinţă». Din contra, după cum este menţionat mai sus, faptele prezentate de Procuratură ne fac să credem că acţiunile judecătorului nu au fost ilegale”, precizează reprezentanţii oranizaţiilor neguvernamentale. 

În context, experţii menţionează că, în decembrie 2016, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a solicitat Curții Constituționale să verifice constituţionalitate art. 307 Cod penal, în baza căruia este învinuit judecătorul Dorin Munteanu. Potrivit solicitării CSJ, cel puțin o parte dintre judecătorii instanţei supreme nu sunt siguri dacă un judecător poate fi urmărit penal în baza art. 307 Cod penal, fără a-i fi atinsă independența. „Considerăm solicitarea și acordul de urmărire penală a judecătorului Munteanu ca un atac la independența judecătorilor. Prin astfel de acțiuni se instaurează frica în rândul judecătorilor care nu vor lua decizii inconvenabile Procuraturii. Aceasta scade şi mai mult şansa că procedurile penale abuzive vor finaliza cu achitarea persoanelor nevinovate", punctează reprezentanţii ONG-urilor. 

Totodată, societatea civilă aminteşte că dosarul judecătoarei Domnica Manole de la Curtea de Apel Chişinău a fost intentat în temeiul aceluiași articol din Codul penal. Deşi au trecut mai mult de şase luni de la autorizarea urmăririi penale împotriva ei, cauza încă nu a fost transmisă în instanţa de judecată.

 

Anticoruptie.md
01/02/2017



Become a Patron!

Comentarii