Uniunea Avocaților cere PG să cerceteze abuzurile procurorilor care au intentat dosare penale avocaților Țurcan și Belinschi // Scuzele procurorilor nu sunt suficiente

Cornelia Cozonac
19/08/2019
CIJM

Uniunea Avocaților cere Procuraturii Generale să demareze proceduri pentru atragerea la răspundere penală a procurorilor care i-au hărțuit, timp de aproape patru ani, cu dosare penale, pe doi avocați renumiți - Veceslav Țurcan și Maxim Belinschi. Scuzele procurorilor invocate până acum referitor la cazul celor doi avocați nu sunt suficiente, menționează Uniunea Avocaților într-un mesaj făcut public.  

„Uniunea Avocaţilor din Republica Moldova solicită public ca Procuratura Generală să se autosesizeze pe marginea acestor fărădelegi şi să demareze procedurile necesare în conformitate cu buchea legii pentru a atrage la răspundere penală pe acei procurori care au comis abuz faţă de colegii noştri. Pe durata acestei perioade, acţiunile avocaţilor Veaceslav Ţurcan şi Maxim Belinschi au demonstrat încă o dată verticalitatea şi perseverenţa breslei. E apreciabilă lupta pentru dreptate pe care cei doi colegi au dus-o cu demnitate până la capăt, dar şi pentru nepermiterea umbririi statutului avocatului în Republica Moldova”, se arată în mesajul UA. 

Avocații Veaceslav Țurcan și Maxim Belinschi au fost achitați  în iulie curent, de Judecătoria Drochia, cu sediul la Râșcani întrun dosdar penal în care li se imputa un preupus fals în acte, infracțiune despre care semnalau chiar avocații, după ce descoperiseră o rețea care prelua prin escrocherie locuințele unor persoane vulnerabile. Ei presupuneau că în rețea erau implicați procurori, judecători și polițiști. Decizia instanței a venit după ce Procuratura Generală și-a cerut scuze de la cei doi avocați. Apărătorii sunt deciși să obțină tragerea la răspundere a procurorilor care au pornit neîntemeiat dosare penale împotriva lor.  

UA menționează în mesajul făcut public că „inexistenţa faptei infracţionale demonstrează două aspecte foarte importante, şi anume: 1. lipsa profesionalismului procurorilor la înfăptuirea actului de justiţie, lucru grav de altfel pentru cei care își caută dreptate în justiţia din Republica Moldova; şi 2. necesitatea aprigă de a respecta statutul avocatului în procesele judiciare, consemnat clar în legislaţia naţională.  Astfel că, încercarea procurorilor de a  trage la răspundere  avocaţii, făcând abuz de legislaţia naţională, nu reprezintă nimic altceva decât o imixtiunea în activitatea avocatului şi crearea unui precedent în practica judiciară pentru a intimida şi persecuta activitatea avocaţională”.

„Să acuzi un avocat precum că ar face declaraţii false în cadrul unui proces de judecată, când acesta este obligat profesional şi deontologic să apere interesele clientului său, nu poate fi numit decât imixtiune în activitatea profesională a avocatului şi sugrumarea poziţiei sale în procesul de judecată. Or, lipsa apărării unei părţi participante la proces, reprezintă motiv de amânare/anulare a ședinței”, se subliniază în mesajul UA. 

Statul de drept, înseamnă buna funcţionare a sistemului de drept, care este asigurată de buna conlucrarea între instituţiile făptuitoare de justiţie. Avocatura în sine, reprezintă un pilon important în procesul justiţiar din oricare stat din lume care pretinde a fi un model de stat de drept. Este o afirmaţie care ar putea fi contrazisă de alte opinii, însă un lucru rămâne a fi cert – avocatul este parte importantă în cadrul proceselor de judecată. Libertatea profesională a unui avocat înseamnă acces la informaţie, acces la surse necesare pentru buna documentare, acte normative fără lacune, o bună lege pentru desfăşurarea activităţii profesionale şi sigur o bună conlucrare cu ceilalţi participanţi la procesul de înfăptuire a justiţiei – procurori, judecători, clienţi, colegi, mai punctează UA. 

Colegiul Penal al Curţii Supreme de Justiţie, în decizia din 7 februarie 2019, a notat importanţa delimitării noţiunii de infracţiune şi exercitarea activităţii profesionale în cadrul unui proces judiciar, menţionând că: „…depunerea declaraţiilor necorespunzătoare adevărului în faţa instanţelor judecătoreşti şi a organelor de urmărire penala, inclusiv de către avocaţi, nu poate atrage răspunderea, prevăzută de articolul 3521 din Codul penal, or termenul organ competent din art.3521 Cod penal nu include instanţele judecătoreşti şi organele de urmărire penală…”.

Conform deciziei Curţii Constituţionale din 22 mai 2018, cu privire la sesizarea avocaţilor  Veaceslav Ţurcan şi Maxim Belinschi, privind controlul constituţionalităţii articolului 352 aliniat (1) din Codul penal, mai cu seamă a termenilor  „declarația” și „organ competent”, Curtea admite neconstituţionalitatea faptului că termenii menţionaţi nu întrunesc „…condițiile clarității și ale previzibilității legii, pentru că sunt susceptibili de o interpretare extensivă și permit tragerea la răspundere penală a avocaților pentru depunerea declarațiilor în interesul clienților la organul de urmărire penală și la instanța de judecată..”. Având la bază, practica şi legislaţia internaţională, Curtea Constituţională mai constată că în cazul de faţă, articolul 352 din Codul penal nu este normă aplicabilă activităţii avocaţilor, precum că  avocaţii nu reprezintă subiectul prezentei norme şi nici instanţa de judecată nu reprezintă obiectul prezentului articol, adică nu reprezintă organul competent. Astfel, Curtea Constituţională accentuează faptul că:„…orice normă penală trebuie să îndeplinească și cerința legitimității…”, or circumstanţele în care s-ar fi produs „infracţiunea” care le este invocată avocaţilor Ţurcan şi Belinschi nu întrunesc în sine cerinţa legitimităţii, aşa cum o interpretase procurorii atunci când au înaintat acuzaţii în adresa lor.

UA mai notează că „deciziile Curţii Supreme de Justiție şi a Curţii Constituţionale, vin să confirme şi să reafirme statutul avocatului. Astfel că, prin acest caz, prin perseverenţa colegilor avocaţi, s-a reuşit evitarea creării unei practici judiciare tendenţioase sistemului de drept în general şi în adresa statutului avocatului în particular, într-un stat care tinde spre model de stat de drept”. 

 

Cornelia Cozonac
19/08/2019

Comentarii