Circumscripția nr. 40, Cimișlia: Cine sunt candidații și ce avere declară ei

Julieta Savițchi
21/02/2019
Infografic: Angela Ivanesi

În circumscripția uninominală nr. 40, Cimișlia vor aștepta voturile oamenilor șase candidați: Dumitru Diacov, din partea PDM, Piotr Pușcari, din partea PSRM, Victoria Cîrlan, înaintată de Partidul Șor, Domnica Manole, candidata blocului electoral ACUM, Valentin Cimpoeș, din partea formațiunii Partidul Nostru, și independentul Gheorghe Răileanu.

Dumitru Diacov. Foto: unimedia.info

Democratul Dumitru Diacov este unul dintre cei mai longevivi politicieni din Moldova, aflându-se pe prima scenă a politicii moldovenești de 24 de ani. Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, în 1993, după ce Republica Moldova a devenit stat independent, Dumitru Diacov a fost pentru o scurtă perioadă șef al Departamentului politic la Ambasada R. Moldova în Federația Rusă. În 1994 a fost ales deputat din partea Partidului Democrat Agrar din Moldova, iar în 1995 a devenit vicepreședinte al Parlamentului.

În 1997 Diacov a creat „Mișcarea pentru o Moldovă Democratică și Prosperă” (MpMDP) în baza căreia, înainte de alegerile legislative din martie 1998, s-a format Blocul electoral „Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă”, condus tot de Dumitru Diacov. În urma acestor alegeri, Dumitru Diacov a ajuns din nou deputat, fiind ales și președinte al Legislativului, funcție pe care a deținut-o până la alegerile parlamentare anticipate din 2001, în urma cărora Diacov și-a pierdut mandatul de legislator. În aprilie 2000, MpMDP a fost reorganizată în partidul Democrat din Moldova (PDM), președinte fiind reales Dumitru Diacov. După o pauză de patru ani, în 2005, Dumitru Diacov devine din nou deputat. De această dată pe listele Blocului electoral „Moldova Democrată”, din care făcea parte și PDM. La alegerile din 5 aprilie 2009 formațiunea sa nu a obținut vreun mandat. Peste câteva luni, Diacov îi cedează lui Marian Lupu, care tocmai plecase de la comuniști, funcția de președinte al partidului și, ca urmare a alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie 2009, ajunge pentru a patra oară deputat. La fel, a ocupat un fotoliu de deputat și după alegerile parlamentare anticipate din noiembrie 2010. Diacov și-a păstrat mandatul de ales al poporului și după ultimul scrutin parlamentar care a avut loc în Republica Moldova, cel din noiembrie 2014. În prezent, Dumitru Diacov este președinte de onoare al PDM și vicepreședintele fracțiunii PDM din Parlament.

Ziarul de Gardă a scris în mai multe rânduri și despre averea imobiliară și afacerile celor două fiice ale familiei Diacov. Una dintre ele a luat în arendă pentru o perioadă de 29 de ani clădirea monumentului de arhitectură „Conacul urban al lui A. D. Inglezi”, de pe str. M. Eminescu din centrul Capitalei, care anterior se afla în gestiunea Teatrului Republican „Luceafărul”. Surorile au reușit să privatizeze și niște construcții anexe conacului, cu tot cu terenul aferent. Aici, conform unui proiect avizat de către Consiliul Naţional al Monumentelor Istorice în septembrie 2016, ar urma să fie construită o parcare multietajată.

Şi fostul sediu al PDM din str. Tighina aparţine uneia dintre fiicele deputatului Diacov. Potrivit actelor cadastrale, terenul de 11 ari şi imobilul de 474 de metri pătrați din centrul Chișinăului i-au fost donate acesteia de către părinții săi, în iunie 2011. Potrivit ultimei estimări, din iunie 2009, valoarea cadastrală a terenului de 11 ari este de 4,8 milioane de lei, în timp ce valoarea clădirii nu este indicată.

Conform declarației de avere și interese pentru ultimii doi ani, Diacov a câștigat în 2017-2018, venituri în mărime de 763 de mii de lei, 4.500 de euro și 287 de mii de ruble din salariu, indemnizație, pensii, dobânzi, darea în chirie a unui spațiu și a unui apartament. Totodată, Diacov a declarat un teren intravilan, un apartament primit moștenire, o casă de locuit de 106,1 metri pătrați cu un garaj, obținute prin donație în 2005. Democratul are în proprietate un BMW, al cărui preț nu-l indică, și din 2010 conduce prin mandat un Mercedes. La bancă Diacov păstrează peste jumătate de milion de lei.

Piotr Pușcari. Foto: socialistii.md

Socialistul Piotr Pușcari este președintele raionului Basarabeasca. A făcut parte din Partidul Comuniștilor până în anul 2011, apoi s-a alăturat grupului Dodon, desprins atunci de la comunişti. Până a veni în funcția de președinte de raion, el a fost secretar al Organizației Teritoriale a Partidului Socialiștilor din Basarabeasca, se arată în profilul realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat.

Pușcari a candidat pe lista PSRM la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, însă nu a acces în Parlament, iar la alegerile locale din 14 iunie 2015 a candidat la funcția de primar al orașului Basarabeasca, însă a pierdut în turul doi în fața candidatului din partea Partidului Nostru. În octombrie 2015, a fost ales președinte al raionului Basarabeasca. În decembrie 2013, când era consilier orășenesc la Basarabeasca, Pușcari a fost inițiatorul votării unei declarații din partea Consiliului Orășesc în care aleșii locali arătau că se pronunță pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Prin document, consilierii de stânga declarau că susțin organizarea în autonomia găgăuză a unui referendum în acest sens și propuneau organizarea unui plebiscit similar la Basarabeasca. Chișinăul a declarat atunci inițiativa de la Comrat ilegală și a deschis un dosar penal pentru samavolnicie. Pușcari a susținut public acel referendum și la un miting organizat la Comrat în ianuarie 2014

În campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2016, Piotr Pușcari a donat pentru susținerea candidatului Igor Dodon suma de 37 500 de lei, ceea ce reprezintă o treime din salariul său anual.

În declarația de avere depusă la CEC în campania electorală 2019 și care include informații pentru ultimii doi ani, candidatul indică salariul său și al soției, în mărime totală de 380 de mii de lei. Alte surse de venit nu are. La proprietăți se regăsesc două terenuri, o mașină de marcă Toyota, estimată la 80 de mii de lei și o casă de locuit de 122,7 metri pătrați. 

Victoria Cîrlan. Foto: Facebook.com

Victoria Cîrlan, reprezentanta Partidului Șor, este originară din raionul Cimișlia și este președinta Organizației Teritoriale a Partidului Șor din acest raion. De profesie este contabilă, iar în prezent nu este încadrată oficial în câmpul muncii, venitul familiei fiind asigurat de soțul candidatei, care muncește în Marea Britaniei și în ultimii doi ani a câștigat 44 de mii de lire.   

Pe lângă salariul soțului, în declarația de avere pentru 2017-2018, Victoria Cîrlan a raportat un venit de 22 de mii de lei îndemnizații de la CNAS pentru îngrijirea copilului. Candidata a raportat un teren extravilan, un apartament de 47,9 metri pătrați și un garaj de 22,9 metri pătrați, ambele imobile fiind primite în donație în 2013. Pretendenta la mandatul de deputat a mai declarat în proprietate un automobil Citroen, estimat la șase mii de euro, și două conturi bancare, în care păstrează economii de 70 de mii de lei.

Domnica Manole. Foto: CIJM

Domnica Manole, înaintată de blocul electoral ACUM, este orginară din raionul Basarabeasca și are peste 25 de ani de activitate în sistemul judecătoresc. Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, pe parcursul carierei sale de magistrat, Domnica Manole a fost de două ori subiect de discuție la autoritatea de integritate.

În 2013, ZdG a scris că magistrata deţinea cele mai multe maşini dintre toţi judecători din Republica Moldova – 11. Majoritatea dintre ele erau de model Dacia (6), fiind date în chirie unei companii de taxi. După publicarea articolului, Domnica Manole a fost investigată de Comisia Naţională de Integritate (CNI), care a constatat că magistrata nu a indicat în declaraţia sa de avere un garaj, venitul din vânzarea a două maşini, două conturi bancare şi două firme ale soţului. În iulie 2016, la scurt timp după ce CSM și-a dat acordul pentru urmărirea penală a magistratei, Procuratura Anticorupție a sesizat CNI-ul și a cerut examinarea eventualei încălcări a regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii pentru anul 2015 de către Domnica Manole. La 14 iulie 2016, CNI a respins solicitarea.

În luna mai 2016 Domnica Manole s-a ales cu un dosar penal după ce a pronunțat o hotărâre prin care a obligat Comisia Electorală Centrală să organizeze un referendum republican la inițiativa PPDA, iar la 4 iulie 2017 a fost demisă din funcție de către Consiliul Superior al Magistraturii, în baza unui aviz al Serviciului de Informații și Securitate.

Numele magistratei a mai figurat într-un proces penal, instrumentat în 2015 de Procuratura Anticorupţie. Corneliu Gurin, pe atunci procuror general, a cerut CSM-ului ridicarea imunităţii judecătoarei Domnica Manole, dar și a altor doi colegi de complet, pe motiv că aceştia ar fi acţionat ilegal în examinarea unui dosar, atunci când au acceptat un apel tardiv depus de o companie și au trimis cauza spre reexaminare. Din acest motiv, compania a mers la CtEDO, iar ulterior, printr-o decizie a CSJ, statul a transferat pe contul fondatorului companiei 787 mii de lei, recunoscând, practic, că i-au fost încălcate drepturile.”. Acțiunea de regres însă a fost respinsă, pe rând, de Judecătoria Buiucani, Curtea de Apel Bălți și Curtea Supremă de Justiție.

În declarația depusă la CEC în campania electorală 2019, care cuprinde anii 2017 și 2018, fosta judecătoare indică un salariu de 126 de mii de lei, pensie în valoare de 390 de mii de lei, un depozit bancar în valoare de 205 mii de lei, dobândă de 12 mii și 14 mii de euro drept venit după înstrăinarea unui automobil de model Mitsubishi Pajero Sport. Familia Manole deține un lot pomicol, evaluat la puțin peste 40 de mii de lei, un apartament de 130 de metri pătrați cu o valoare de aproape un milion de lei, un garaj și un loc de parcare subterană. Soții Manole au în proprietate două mașini: Nissan Murano, fabricat în 2012 și cumpărat în 2018 cu 14.100 de euro, și Dacia Logan, fabricat în 2007 și cumpărat în 2011 cu 40 de mii de lei. 

Valentin Cimpoeș. Foto: gazetadesud.md

Valentin Cimpoeş, exponentul Partidului Nostru, este din 2015 primarul orașului Basarabeasca. El a fost reţinut pe 17 martie 2017 şi în aceeaşi zi a primit 30 de zile de arest preventiv, fiind cercetat pentru neglijenţă în serviciu într-un dosar în care un tată îşi obliga fiica de 13 ani să presteze servicii sexuale contra plată. Mai exact, primarul a fost  învinuit că nu a întreprins nimic pentru a stopa abuzul. Cimpoeş a respins acuzațiile, iar avocații săi au declarat că clientul lor şi-a îndeplinit toate obligaţiile ce-i revin în asemenea cazuri. Totodată, colegii de partid ai edilului au spus că Cimpoieş ar fi fost presat de reprezentanţii PD să adere la acest partid, acuzaţii pe care formaţiunea a refuzat să le comenteze. Ulterior, edilul a fost pus în arest la domiciliu, iar apoi eliberat sub control judiciar. Dosarul nu a avut finalitate.

În declarația de avere depusă la CEC pentru anii 2017-2018, primarul a raportat venituri salariale de 149 mii, iar soția sa a contribuit la bunăstarea familiei cu puțin peste 60 de mii de lei. Familia mai deține în proprietate trei loturi agricole cu suprafața de până la 13 ari, o casă de locuit de 42,2 metri pătrați și un imobil cu destinație nelocativă cu suprafața de 280 de metri pătrați, procurat de Cimpoeș cu 330 de mii de lei în anul când a devenit primar. Familia Cimpoeș deține în proprietate un automobil Mitsubishi, procurat în 2010 cu patru mii de euro.

Gheorghe Răileanu. Foto: ziarulnational.md

Independentul Gheorghe Răileanu este primar al orașului Cimișlia la al treilea mandat. De-a lungul anilor, acesta a intrat de mai multe ori în vizorul organelor de control, fiind acuzat de conflict de interese, dar şi de faptul că nu şi-a declarat toată averea. Autoritatea Naţională de Integritate l-a acuzat că şi-a angajat nora în funcția de contabil și nepoata în funcția de inspector pentru evidența populației. Înainte de a intra în politică, Gheorghe Răileanu a activat în afaceri.

În aprilie 2017, Direcţia teritorială Sud a CNA şi procurorii anticorupţie au efectuat o serie de percheziţii în birourile funcţionarilor din Primăria Cimișlia, inclusiv cel al primarului Gheorghe Răileanu, dar şi la domiciliile acestora. Procurorii CNA susțineau atunci că, din octombrie 2016 și până în aprilie 2017, funcționarii şi-ar fi depășit atribuțiile de serviciu prin trucarea unei licitații privind achiziţionarea lucrărilor de asfaltare a unei porțiuni de drum din orașul Cimișlia. Factorii de decizie din cadrul Primăriei Cimișlia ar fi contractat SRL Rutador pentru lucrări de asfaltare, fără a avea un contract propriu-zis, având o înțelegere prealabilă cu reprezentanții SRL-ului de a legaliza tranzacția după finalizarea lucrărilor.

Răileanu și Primăria Cimișlia au avut o serie de procese de judecată și cu firma Grandoil (Lukoil), părțile acuzându-se reciproc de obstrucționare a construcției unei stații de alimentare cu combustibili, fie de dobândire ilegală a autorizației de construcție a acestui obiectiv. Mai multe detalii despre candidatul independent citiți într-un articol realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat.

În declarația de avere și interese pentru ultimii doi ani, Răileanu a indicat venituri de 375 de mii de lei din salariu, pensii și vânzarea a două bunuri mobile. Candidatul a mai raportat cinci terenuri intravilane, trei case de locuit, un apartament și două spații comerciale, precum și trei automobile.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova. Infograficul a fost realizat cu susținerea Fundației Soros-Moldova.

Julieta Savițchi
21/02/2019

Comentarii