Pe lista electorală în circumscripţia 42, Cantemir, figurează cinci candidaţi. Prima în buletinul de vot va fi parlamentara democrată Elena Bacalu. Aceasta este urmată de candidatul PSRM, Vladimir Țurcan şi de Vasile Lupașcu, candidatul Partidului Șor. Numărul patru în buletinul de vot este Constantin Boeștean, acesta candidând din partea blocului electoral ACUM, urmat de Roman Ciubaciuc, exponentul Partidului Nostru și liberala Elena Damașcan. Pe ultimul loc în buletinul de vot este candidatul independent Iurie Crăciuneac. Dirijorul Nicolae Botgros de asemenea își înaintase candidatura în această circumscripție, dar și-a retras-o ulterior.

Elena Bacalu, candidata PDM în circumscripția Cantemir, este deputată în Parlament. Anterior a fost vicepreședintă a raionului Cahul, fiind responsabilă de domeniul social. Elena Bacalu se numără printre cei 74 de deputați, care au votat schimbarea sistemului electoral. În declaraţia de avere pentru anii 2017-2018, depusă la CEC, Elena Bacalu a declarat venituri în mărime de 967 de mii de lei din salariul său și al soțului, angajat la Biroul Vamal Sud, din pensii și din darea în arendă a unui spațiu comercial. În document mai sunt trecute nouă loturi arabile, un apartament de 55,5 metri pătrați, o casă de locuit de 120,3 metri pătrați, moștenită în 2007, precum și un spațiu comercial pe care deputata l-a obținut în 2016 printr-o decizie a Consiliului Raional. Ea a mai declarat un BMW în valoare de 50 de mii de lei, produs în 2003 pe care l-a obținut în 2007 după un schimb de automobile. Un alt automobil, marca Mercedes, produs în 2010, a ajuns în proprietatea familiei Bacalu tot printr-un schimb de mașini, în 2014. Prețul autoturismului este de 100 de mii de lei.

Vladimir Țurcan, candidatul socialiştilor pentru circumscripţia Cantemir, este deputat în fracțiunea PSRM. El este unul dintre cei mai longevivi deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova, având la activ cinci mandate de deputat, cu o întrerupere de doi ani, cât a fost ambasador în Federația Rusă. Luxul în care trăiește familia sa, etalat în reviste și în emisiuni televizate, contrastează puternic cu veniturile de bugetar ale demnitarului. A fost criticat în presă și de către colegii săi deputați că ar avea afaceri nedeclarate. S-a manifestat adeseori printr-un discurs românofob, anti NATO și pro Kremlin.

Vladimir Țurcan este general-maior de poliție, fost ministru al Afacerilor Interne și ex-ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă. A fost membru al Partidului Comunist din fosta URSS până în 1991. În această perioadă a exercitat funcții partiinice, fiind șef adjunct în Secția organizatorică a CC al Partidului Comunist (1985-1991) și șef al Secției juridice a CC al Partidului Comunist (1990-1991). 

În anul 2001 a intrat în Parlamentul R.Moldova pe listele Partidului Comuniștilor. Din partea PCRM a fost deputat în trei legislaturi - 2001-2002 și 2005-2009, apoi în 2009-2014. În 2014 ajunge în Parlament pe listele partidului Socialiștilor. La 7 decembrie 2009, Vladimir Țurcan, împreună cu alți trei deputați comuniști: Victor Stepaniuc, Ludmila Belcencova și Valentin Guznac, au părăsit fracțiunea parlamentară a PCRM și au aderat la Partidul Moldova Unită. Deputații transfugi au aderat mai apoi la Partidul Moldova Unită-Edinaia Moldova, formațiune extraparlamentară, condusă de Ana Tcaci. La Congresul patru al formațiunii, din luna februarie 2010, Vladimir Țurcan a preluat conducerea Moldovei Unite. La alegerile parlamentare din noiembrie 2010, la care a participat PMUEM, formaţiunea nu a trecut pragul electoral. În scrutinul electoral din noiembrie 2014 preşedintele PMUEM, Vladimir Ţurcan, a fost ales în funcţia de deputat pe listele Partidului Socialiştilor din Republica Moldova. Aceasta după ce, în 2012, partidul s-a scindat - o parte din membri au aderat la Partidul Democrat, iar altă parte - la Partidul Socialiștilor. 

Despre averea, interesele, donațiile, dar și problemele de integritate ale lui Vladimir Țurcan, citiți într-un amplu articol realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat.

În ultima declarație de avere, depusă la CEC pentru anii 2017-2018, condidatul socialist arată că are în proprietate o casă de locuit și trei apartamente, ultimul fiind procurat în anul 2017, și un Lexus în valoare de 10 mii de euro. Deputatul mai indică și două terenuri în valoare de 736 de mii de lei. Salariu anual al deputatului a constituit 355 de mii de lei, iar pensia - 220 de mii de lei. Salariu său de deputat și pensia este singurul venit în familia Țurcan.

Vasile Lupașcu, candidatul Partidului Șor în circumscripţia Cantemir, este pedagog de profesie. Potrivit portalului alege2019.md, a activat în calitate de Director al Întreprinderii Municipale Apă-Canal Cantemir. Anterior a lucrat în calitate de șef al Centrului de Atragere a Investițiilor și Cooperare Transfrontalieră de pe lângă Consiliul raional Cantemir (2007-2016). În perioada 2001-2007 a fost director al întreprinderii individuale care-i poartă numele, companie cu activități în domeniul închirierii și leasing-ului de mașini și echipamente pentru construcții. Între 1988 și 1994 a fost șef de studii la școala de sport din Cantemir.

Candidatul a declarat (pentru 2017-2018) un venit de 171 de mii de lei din salariu său și al soţiei, pensii și donații la ziua de naștere. În declarație este trecut și un apartament de 55,6 metri pătrați în valoare deu doar 50 de mii de lei, dar și o mașină cumpărată în 2018 contra sumei de 10 mii de lei.

Constantin Boeștean, reprezentantul blocului electoral ACUM în circumscripţia nr. 42 este colonel de poliție în rezervă și conferențiar universitar. Predă la Universitatea de Educație Fizică și Sport. Pe parcursul carierei sale, a deținut mai multe funcții în cadrul Ministerului de Interne, iar o perioadă de peste un an (2006 – 2007) a deținut funcția de rector/comandant al Academiei de Poliție „Ștefan cel Mare”.

În 2015, el a candidat din partea Blocului „Platforma Popular Europeană din Moldova -  Iurie Leancă” la funcția de consilier municipal Chișinău, pe locul 36, ultimul de pe listă. În acea campanie, Boeșteanu era prezentat drept neafiliat politic.

Constantin Boeștean este vicepreședinte al Asociației veteranilor războiului din Afganistan. În perioada guvernării comuniste și până în 2011 a deținut funcția de şef al Direcţiei instruire şi educaţie, Ministerul Afacerilor Interne. În martie 2011, s-a concediat benevol din MAI, se arată în profilul realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat.

În declarația depusă la CEC în campania electorală 2019, Constantin Boeștean arată că în ultimii doi ani a avut un venit de la Universitatea de Educație Fizică și Sport, acolo unde predă, de 143 de mii de lei, iar din pensie a avut un venit mai mare – 194 de mii. Candidatul deține șase terenuri agricole, pe care le-a moștenit, prin testament, în anul 2013. Tot atunci a moștenit și o casă. Constantin Boeștean mai declară că deține două apartamente: unul dobândit prin privatizare în anul 1997, iar altul obținut în 2004 în baza unui contract de investiții. Familia candidatului deține și două mașini: un Mercedes E220, fabricat în anul 2002 și cumpărat în 2006 cu 195 de mii de lei, și un Ford Fiesta din 2011, cumpărat în 2012 cu 165 de mii de lei.

Constantin Boeștean este urmat în buletinul de vot de Roman Ciubaciuc, exponent al Partidului Nostru și primarul orașului Cantemir. Între 1997 și 2011, el a fost angajat al Serviciului Fiscal de Stat Comrat. A fost membru al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. În 2011, a fost ales primar al orașului Cantemir, iar în 2015 a fost reales în aceeași funcție, de fiecare dată pe listele PCRM. După ce a fost învestit în funcție în urma alegerilor locale din 2011, Roman Ciubaciuc a ajuns în vizorul presei. Reporterii Moldova Curată au descoperit că edilul se afla printre cei aproape 500 de lideri locali care nu și-au făcut publice declarațiile cu privire la venituri și proprietăți și nici nu le-au prezentat Comisiei Naționale de Integritate, așa cum prevede legea. În 2016, a aderat la Partidul Nostru.

Conform declarației de avere depusă la CEC, în ultimii doi ani Ciubaciuc a declarat venituri de 348 de mii de lei din salariul său și al soției. Candidatul nu a raportat niciun teren, nicio locuință și nicio mașină.

Pe poziția a șasea în buletinul de vot se regăsește liberala Elena Damașcan. Pe site-ul CEC este prezentată ca zootehnic. În prezent este ales local în Consiliul local al comunei Gotești din raionul Cantemir. În declarația de avere pentru 2017-2018, a indicat venituri de 10 mii de lei obținute de la Consiliul local, la care se adaugă pensii în mărime de 49 de mii de lei. Ea a mai trecut pe hârtie trei terenuri, unul pentru construcții și două loturi agricole, ale căror valoare nu a fost precizată. Candidata nu are nicio locuință și nicio mașină. 

Lista candidaţilor în circumscripţia Cantemir este încheiată de candidatul independent Iurie Crăciuneac. Pe site-ul CEC se prezintă ca magistru în științe politice, în prezent, evaluator de risc și auditor în domeniul securității și sănătății în muncă în cadrul companiei SRL Itria-Grup. Anterior a deținut funcția de viceministru al Muncii, Protecției Sociale și Familiei, fiind numit în funcție în octombrie 2015 în Guvernul Streleț, însă patru luni mai târziu a demisionat, alături de alți doi viceminiștri din același minister. 

Candidatul declară pentru ultimii doi ani venituri de peste 273 de mii de lei, din salariul său și al soției, la care se adaugă suma de 179 de mii de lei din vânzarea unui apartament și 17 mii de lei - dividende de la firma SRL Tehno-Sec-Resurs, pe care a fondat-o. În declaraţia de avere şi interese depusă la CEC, Crăciuneac a inclus un teren și o construcție de 160,3 metri pătrați evaluată la 20 de mii de euro, precum și un automobil de marcă Mazda, achiziționat în 2011 contra sumei de 35 de mii de lei.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova. Infograficul a fost realizat cu susținerea Fundației Soros-Moldova.