Comisia Electorală Centrală a decis în cadrul ședinței de vineri, 14 octombrie, tipărirea a 3.131.227 de exemplare de buletine de vot pentru alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016. Tot în aceeaşi şedinţă, CEC a permis cetățenilor Republicii Moldova aflați peste hotarele țării în ziua alegerilor să voteze în baza pașapoartelor cu termen de valabilitate expirat, dar care conțin cod numeric personal. 

Anticoruptie.md a scris anterior despre faptul că CEC a numărat în total 3.237.072 de alegători înscriși în Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA), număr care depășește cu 323.791 de persoane numărul de cetățeni calculați la Recensământul din 2014, inclusiv cei cu vârsta de până la 18 ani. De asemenea, acesta este în creștere cu aproape 54.000 față de numărul alegătorilor de la alegerile parlamentare din 2014 și cu peste 200.000 față de alegerile parlamentre din 2010. Cifrele au provocat nedumeriri și discuții în contextul în care datele statistice arată un spor negativ al populației în Republica Moldova. Potrivit unor experți și politicieni, numărul alegătorilor a fost majorat artificial cu scopul de a frauda alegerile prezidențiale din 30 octombrie. 

Fostul vicepreședinte al CEC, Ștefan Urîtu, a prezentat recent un raport despre fraudele electorale din scrutinele anterioare. Printre neregulile semnalate de fostul vicepreședinte al CEC se numără erorile din listele electorale care, potrivit lui, nu corespund legislației și reprezintă unul dintre cele mai problematice aspecte ale alegerilor din R. Moldova. 

„Aceste erori (dublări de nume, de adrese etc.), create în urma turismului electoral, ca urmare a aplicării greşite a art. 123 Cod Electoral, au fost constatate în rezultatul unui audit al listelor electorale efectuat în 2012-2013 cu participarea International Foundation for Electoral System. La acel moment, erorile depăşeau cifra absolută de 241 de mii de alegători neaveniţi în listele electorale, ceea ce reprezenta 9 % din totalul alegătorilor, la acel moment (decembrie 2013, când numărul total de alegători în listele electorale era de 2,5 milioane de persoane). Deşi auditul listelor electorale s-a efectuat cu scopul de a le pune la baza RSA, din primăvara lui 2014 şi până la alegerile parlamentare din noiembrie 2014, calitatea RSA şi a listelor electorale a degradat continuu”, susține Urîtu. 

De cealaltă parte, membrul CEC, Iurie Ciocan, a explicat că cifrele nu au fost interpretate corect. „Numărul alegătorilor a crescut față de alegerile precedente din contul alegătorilor neatribuiți. La alegerile din 2014 erau peste 56 de mii de persoane cu drept de vot neatribuite. Este vorba despre persoane care, din cauză că autoritățile locale aveau obligația de a întocmi listele electorale, eliminau aceste persoane din lista alegătorilor pe motiv că s-ar afla peste hotare, sau alte cauze. La alegerile din acest an, numărul neatribuiților a scăzut până la 12 mii de persoane”, susține Ciocan.