„Dezinformarea în R.Moldova este o provocare foarte mare. Acest fenomen a luat proporții, iar jurnaliștii de investigație sunt nevoiți să lupte cu armate de troli, plătite de corupți. Ei încearcă să desființeze munca ziariștilor credibili”, spune într-un interviu la RFI, președinta Centrului de Investigații Jurnalistice din R.Moldova, Cornelia Cozonac, organizatoarea Forumului Jurnaliștilor de Investigație. La eveniment au participat jurnaliști din România, Ucraina, Kârgâzstan.

„De la an la an constatăm noi provocări pentru jurnaliștii de investigație. Acum avem un război la hotarul R.Moldova și foarte multe aspecte pe care le avem în munca pe care o facem, în investigarea anumitor scheme de corupție, diferitor probleme, capătă noi dimensiuni. Trebuie să ținem cont de anumite momente de siguranță, de securitate, riscurile care pot apărea atunci când investighezi un subiect sau altul”, afirmă președinta Centrului de Investigații Jurnalistice din R.Moldova, Cornelia Cozonac

Experta media de la Chișinău spune că mașinăria propagandei s-a dezvoltat foarte mult și încearcă să anihileze foarte multe investigații bine făcute.

S-au dezvoltat rețelele sociale care, de asemenea, pun o presiune foarte mare pe jurnaliștii de investigație. Atunci când apar investigațiile jurnalistice, imediat apar armate de troli, încearcă să le desființeze și uneori se întâmplă că o investigație la care ai lucrat șase luni să ai zeci, sute sau chiar mii de comentarii negative. Ei pot desființa munca jurnalistului de investigație. Este extrem de greu, menționează președinta CIJM.

„Corupții despre care noi scriem și pe care îi investigăm, au foarte mulți bani. Ei plătesc armate de troli. Ei plătesc publicitate pe rețelele sociale și uneori este imposibil să concurezi cu ei. Dar totuși, materialele realizate profesionist oricum au impact. Observăm în ultimii ani chiar o creștere a interesului pentru jurnalismul de calitate”. 

Totodată, Cornelia Cozonac atenționează că dezinformarea este o provocare foarte mare, iar acest fenomen a luat proporții.

Propaganda lucra și anterior. Armatele de troli, jurnaliștii angrenați în sfera propagandei lucrau, au fost pregătiți. Acum, odată cu începutul războiului din Ucraina, pur simplu ei își fac munca deschis. Vedem și televiziuni foarte multe care propagă  războiul. Chiar dacă nu propagă direct, dar încearcă prin foarte multe mesaje. Este o mașinărie care s-a pregătit ani și este foarte bine finanțată. Este foarte greu să echilibrezi informația. Este important să fie mai mulți jurnaliști care să scrie, să investigăm”.

Să spunem că, Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova anul trecut a realizat un ciclu de investigații și a arătat cum funcționează, cum lucrează oamenii, cum anumite centre de influență, care anterior erau de cultură, și-au schimbat activitatea. Au început să atragă oameni pe care să-i instruiască sau să le inducă mesaje propagandistice.

Pe de o parte, presa trebuie să lucreze, cetățenii caută jurnaliști credibili. Pe de altă parte, și cetățenii trebuie învățați să gândească critic, să poată înțelege unde este propagandă și unde este adevăr, care sunt surse corecte și care sunt sursele finanțate pentru a face special propagandă. Deci sunt foarte multe provocări.

Potrivit expertei media de la Chișinău, jurnalișii de investigație se confruntă și cu presiuni juridice.”Jurnaliștii de investigație foarte des sunt dați în judecată. Nu neapărat că nu au scris ceva corect. Jurnaliștii de investigație sunt instruiți, în fiecare echipă de investigație sunt juriști sau fact-checkeri. În două, trei nivele se fac verificări astfel încât toată informația să fie documentată. Dacă ai ceva scăpări, ești sigur că poți pierde un proces de judecată”.

CIJM nu a pierdut niciun proces de judecată din cele aproape 30 pe care le-a avut în 20 de ani de activitate.

Cornelia Cozonac precizează că cei care îi dau în judecată, de regulă, sunt persoane corupte, care au foarte mulți bani și aceste persoane își angajează cei mai buni avocați. „Uneori, noi, care căutăm avocați pro bono, suntem nevoiți să luptăm cu echipe de avocați foarte puternice. Nu am pierdut niciun proces nici în fața acestor echipe foarte puternice, dar este dificil. Când ți se cere un prejudiciu de un milion de lei (cca 50 mii euro), orice jurnalist, instituție media s-ar pune pe gânduri”.

„Dacă CIJM ar pierde un astfel de proces, noi închidem centrul. Noi nu am putea achita, ni s-ar pune sechestru pe averile noastre, ale jurnaliștilor. Există riscuri care creează deseori temeri pentru jurnaliști. Îi fac pe jurnaliști să renunțe sau să recurgă la autocenzură. Și astea sunt situații proaste”.

De 10 ani, jurnaliștii centrului realizează investigații legate de averile, donațiile pe care le aveau judecătorii, mașini și apartamente, declarate la prețuri foarte mici, de o mie de dolari, de 10 mii de lei. Nu se întâmpla nimic, ani la rând, spune experta. Acum, când a început să lucreze Comisia Pre-Vetting (Comisia de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor), toate aceste probleme au ieșit la suprafață. Și multora le-a jucat festa investigațiile CIJM.

Trebuie spus că, în ultimii doi ani, au fost pornite peste 10 dosare penale în baza investigațiilor CIJM. Sunt cel puțin patru procurori care au trebuit să plece din sistem, urmare a dosarelor penale, pornite aproape exclusiv în baza investigațiilor centrului. ”Există un impact. El este legat și de factorul politic. Dacă există interes politic să pornească dosare penale, se caută aceste dosare”, subliniază președinta CIJM.

„Trebuie să fim mai solidari în breaslă, să punem mai multă presiune pe autorități, să promovăm investigațiile jurnalistice. Există cazul să existe și mai multă susținere financiară. Cetățenii fac niște donații modeste și de multe ori pentru jurnaliști este o provocare și să găsească resurse pentru a-și face bine munca”, conchide președinta CIJM, Cornelia Cozonac.