Co-președinta Platformei Societății Civile Uniunea Europeană – Republica Moldova, doamna Liliana Plihovici, a vorbit în interviul acordat pentru buletinul de politică externă FES/ APE despre dimensiunea socială, dialogul cu societatea civilă a celui mai recent raport al Comisiei Europene, document care a recomandat Consiliului European ca Republica Moldova să primească unde verde pentru începerea negocierilor pe capitole cu UE. Decizia este însă una politică și va fi luată de către Consiliul European pe 14-15 decembrie la Bruxelles. Am discutat despre progresele și provocările Republicii Moldova în domeniul asigurării drepturilor omului, tendințele pe piața muncii din Republica Moldova, sistemul educațional, egalitatea de gen și, nu în ultimul rând, despre climatul investițional în Republica Moldova. Vă invităm să citiți integral în rândurile ce urmează acest interviu:

Cum vedeți din perspectivă socială eforturile pe care actuala guvernare le face pentru apropierea de Uniunea Europeană?

Apropierea de Uniunea Europeană este un proces continuu si de durată, care implică reforme complexe pe toate dimensiunile de dezvoltare, reforme care trebuie să consolideze statul de drept, să transforme instituțiile statului în instituții prietenoase și total centrate pe interesul cetățeanului. Acest proces trebuie să aibă ca rezultat mai multă  bunăstare pentru fiecare persoană.  În concluziile ultimului raport al Comisiei Europene, pe dimensiunea socială, sunt menționate mai multe progrese înregistrate comparativ cu primul raport. Raportul menționate aprobarea de către Guvern a Programului național privind accelerarea egalității de gen în Republica Moldova, Programului național pentru protecția copilului, precum și îmbunătățirea procesului de dialog cu organizațiile societății civile.

Când vorbesc despre dimensiunea socială, mă refer și la drepturile omului, inclusiv aspectele ce țin de asigurarea egalității de gen și a protecției drepturilor copilului, dialogul cu societatea civilă și la cea de asistență și protecție socială pentru diferite categorii defavorizate. Progresele menționate în raport vorbesc despre faptul că ne mișcăm în direcția corectă, chiar dacă acest proces este destul de lent.

Care ar fi schimbările pe care Republica Moldova ar trebui să le facă pentru a construi o societate bazată pe valorile UE, inclusiv privind egalitatea de gen?

Este important să menționez că Uniunea Europeană este construită pe șase valori fundamentale, cum ar fi respectul pentru demnitatea umană, drepturile omului, statul de drept, egalitatea, democrația, libertatea, inclusiv libertatea de mișcare. Aceste valori ar trebui să stea și la baza societății noastre, iar acest lucru nu este posibil de atins doar prin eforturile statului, și prin aplicarea instrumentelor pe care le are la dispoziție guvernul și parlamentul. Construirea societății moldovenești care pune valorile sus-menționate la temelia funcționării sale, trebuie să implice efortul fiecărei persoane care trăiește pe teritoriul țării noastre.  Prima schimbare pe care ar trebui să o facem este implicarea și angajamentul fiecăruia din noi, indiferent de etnie, viziune politică, credință și alte lucruri care ne fac diferiți, precum și conștientizarea că Moldova europeană trebuie construită cu contribuția fiecăruia. Aceasta ar însemna să respectăm  pluralismul, să fim mai toleranți și solidari, să nu discriminăm, să cream condiții egale și echitabile pentru afirmarea femeilor și bărbaților și să construim o justiție independentă.

Raportul CE apreciază decizia RM de a crea o Agenție Națională de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și Violenței în Familie, aprobarea Programului național privind prevenirea și combaterea violenței față de femei și a violenței în familie pentru anii 2023-2027,  ca progrese importante pe această dimensiune.  Raportul însă punctează ca Republica Moldova trebuie să întreprindă măsuri suplimentare pentru eliminarea violenței de gen, prin punerea în aplicare a programelor aprobate. În același timp, raportul atrage atenția  și la o serie de alte subiecte la care Moldova încă are restanțe, printre care și decalajul între salariul mediul al femeilor și bărbaților pentru aceiași muncă făcută, care actualmente este de 14%.

Un alt aspect punctat în raport și asupra căruia Moldova are încă multe de întreprins este protecția copilului. În raport este menționat că încă avem copii care sunt neglijați și abuzați. Se mai atrage atenția și asupra accesului limitat al copiilor la justiție prietenoasă lor, neglijența față de copii, în special față de copiii străzii. Recomandarea pentru Moldova este de a întreprinde mai multe acțiuni pentru a înregistra progrese specifice pe această dimensiune.

Așteptarea de la țara noastră este ca să facă mai mult. Pe bună dreptate i se cere să facă mai mult, deoarece sunt probleme pe care le vedem și fără raportul Comisiei Europene, de aceea statul trebuie să investească mai mult în asigurarea egalității și echității de gen, în diminuarea ratei sărăciei în rândul copiilor și a atitudinii neglijente față de ei, să implementeze mai eficient politicile orientate spre îmbunătățirea situației persoanelor cu dizabilități, care trebuie să se bucure de acces facilitat la serviciile și infrastructură publică.

Raportul CE mai atrage atenția asupra faptului că Moldova trebuie să accelereze reformele structurale pentru a crește oportunitățile de creare de locuri de muncă formale și disponibilitatea forței de muncă calificată. Este necesar de realizat reforme suplimentare pentru a reduce decalajele din sistemul de învățământ și ponderea mare a tinerilor care nu sunt cuprinși în educație, angajare și nici în formare. Guvernul a adoptat un program național de ocupare a forței de muncă pentru 2022-2026. În plus, a luat măsuri pentru a reduce nivelul ridicat al muncii nedeclarate pe piața muncii prin consolidarea controalelor și a stimulentelor pentru a aduce locuri de muncă în economia formală. Cu toate acestea, se recomandă Republicii Moldova să înregistreze și aici mai multe progrese, să-și ajusteze programele pentru a răspunde nevoilor tinerilor pe piața muncii și a crește rata de angajare a lor. În general, este nevoie de a crește rata de angajare a populației în câmpul muncii, precum și productivitatea muncii.

Republica Moldova se confruntă, conform statisticilor, cu probleme majore privind lipsa de forță de muncă, în special cea calificată. Ce se poate face pentru a pondera exodul specialiștilor peste hotare?

Din punctul meu de vedere, sunt câteva dimensiuni pe care trebuie să intervină statul. Cred că trebuie să fie intensificat dialogul dintre autoritățile centrale, care elaborează politicile publice în domeniu, și mediul de afaceri, care este generatorul de locuri de muncă. Trebuie să se analizeze mai bine solicitările pieței forței de muncă și profilul angajatului de mâine, iar programele de învățământ universitar și  profesional, să fie gândite astfel încât să răspundă la această provocare. Curricula  universitară și cea din învățământul profesional trebuie să se bazeze pe analiza complexă a perspectivelor de dezvoltare a pieței forței de muncă, să facă posibil ca necesitățile  zilei de mâine a pieței forței de muncă să fie acoperite cu forță de muncă calificată. Aceasta ar crește mult gradul de satisfacție a angajatorilor și ar da mai multe oportunități tinerilor absolvenți pentru a fi angajați, valorificând eficient investițiile făcute de sistemul de învățământ în tineri.

Dacă acest aspect va fi neglijat, riscăm să contribuim în continuare la creșterea numărului persoanelor care absolvesc o instituție de învățământ universitar sau profesional și care nu-și găsesc de lucru pe profesie.  În prezent, ne ciocnim cu un deficit acut de forță de muncă calificată,  dar și de un număr mare de tineri absolvenți ai instituțiile de învățământ profesional și universitar,  care nu-și găsesc un loc de muncă conform diplomei lor. Acest lucru se întâmplă din câteva motive: nu s-a atras suficientă atenție procesului de orientare profesională la treapta învățământului  gimnazial și liceal, programele sau ofertele universitare și a școlilor profesionale nu totdeauna au fost bazate pe prognozele și tendințele de dezvoltare a piețe forței de muncă.  Lucrurile se schimbă pas cu pas. Este important ca tinerii să fie consiliați de profesioniști în procesul de alegere a profesiei. A trecut timpul când  alegerea profesiei era  ghidată de anumite clișee care formau opinia societății referitor la perspectivele de angajare pe diverse profesii.  În același timp, este necesar de diversificat instrumentele de comunicare cu adolescenții și tinerii pentru a-i ajuta să-și aleagă profesia care se potrivește mai bine caracterului, talentelor și capacităților individuale. Ei trebuie susținuți să înțeleagă care va fi realitatea zilei de mâine și să-și aleagă profesia care să-i  ajute să-și asigure un trai decent.

Un alt aspect de care trebuie să ținem cont este și faptul că Republica Moldova se poate confrunta în curând cu un deficit major de forță de muncă, generat de  tendința de migrare a forței de muncă.  Din acest considerent, este esențial menținerea dialogul constant al instituțiilor statului cu mediul de afaceri, care să se bazeze pe contribuția ambelor părți la creșterea productivității muncii, la  creșterea numărului de oferte atractive de angajare în Moldova. Tot acest dialog ar trebui să pornească de la respectarea interesului comun al părților

Priorități în negocierile cu UE

Ce priorități din zona social-economică ar trebui stabilite de Republica Moldova în calea sa de aderare la UE ?

Cred că ar trebui făcute mai multe investiții în ajustarea programelor care reduc decalajul dintre oferta sistemului de învățământ și cerințele pe piața muncii, și care oferă tinerilor o posibilitate mai mare de angajare, mai multe opțiuni de angajare. O mai mare promovare a învățământului dual ar oferi un grad sporit de asigurare a Moldovei cu forță de muncă calificată conform cerințelor pieței muncii și ar crea oportunități de angajare după absolvire.

Totodată, cred că ar trebui să se muncească mai minuțios la implementarea Programului național pentru ocuparea forței de muncă. Creșterea salariului minim la o medie acceptabilă în Uniunea Europeană ar contribui la diminuarea ratei de migrare a forței de muncă din Moldova. In anul 2023, salariul minim  în Moldova este de 4000 MDL, adică  de 2 ori mai mic decât salariul minim în Bulgaria,  de 3 ori mai mic ca cel din România, și de 10 ori mai mic decât salariul minim în Germania.  

Ar trebui să se investească poate mai mult în reformarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) ca ea să ofere servicii mai eficiente de informare și consiliere pentru piața forței de muncă, pentru a crește rata persoanelor care, după ce au beneficiat de consiliere și asistența acestei agenții, sunt încadrați în câmpul de muncă. Totodată, această reformă ar trebui să țintească în transformarea instituției în una mai prietenoasă și atractivă pentru tineri, care astăzi în mare parte evită să intre într-o comunicare și în contact cu această agenție. Aceasta înseamnă că ei nu consideră instituția dată un partener care i-ar ajuta la angajare.

Republica Moldova ar trebui să investească mai mult în inovare, care reprezintă un motor esențial al dezvoltării economice. Dacă s-ar investi mai mult în inovare, adică în  elaborarea și punerea în aplicare a ideilor și tehnologiilor care optimizează bunurile și serviciile sau sporesc eficiența procesului de producție a acestora, vor fi produse mai multe bunuri și servicii, ceea ce stimulează salariile și rentabilitatea companiilor.

Realitatea astăzi la acest capitol arată diferit de starea dorită. Moldova a investit în 2022 în cercetare și dezvoltare aproximativ 0,2% din Produsul Intern Brut. Dacă am compara cu media pe Uniunea Europeană, această constituie circa 2,3% din PIB.

Cred că Republica Moldova trebuie să investească în stimularea inovării și în sectorul agricol. Moldova este totuși țară agricolă, iar inovația în agricultură poate conduce direct la creșterea performanței în sectorul dat și atractivitatea sectorului pentru populație, care are tendința în ultimul timp de migrare spre mediul urban.  

Dacă aș continua cu dimensiunea socială, este nevoie de investiții și în dezvoltarea mass-media, a competențelor instituțiilor publice pentru monitorizarea respectării drepturilor omului și diminuării discriminării, dar și creșterea gradului de toleranță. Aici vorbim despre toleranță față de alte etnii, toleranță față de persoane cu viziuni religioase diferite sau de orientare sexuală diferită, deci lucruri care fac parte din conceptul general a ceea ce reprezintă societatea moldovenească.

Cum atragem investitori străini

Doamna Palihovici, una dintre cele mai mari dorințe ale acestei guvernări este atragerea de investitori străini. Cum poate fi făcut acest lucru într-un climat de securitate în regiune foarte tulbure, dar și în lipsa unei forțe de muncă calificate?

Extinderea zonelor care încurajează antreprenoriatul liber, cum ar fi Zonele Economice Libere (ZEL), create pentru a atrage  investiții autohtone şi străine, facilita implementarea tehnologiilor moderne și crea locuri noi de muncă este o modalitate de a atrage investitori. Cu toate că părerile în societate sunt împărțite referitor la necesitatea acestor zone, eu personal le consider un instrument important de atragere a investițiilor, un instrument care încă nu a fost pe deplin valorificat în Moldova.

 În același timp, factorii decisivi care influențează decizia investitorilor de a veni sau nu într-o țară sunt stabilitatea politică, nivelul fiscalității, cât de prietenos este mediul local de afaceri și cât de puternic este  statul de drept, precum și nivelul corupției.  Deci, răspunsul la întrebarea Dvs. ce să facem ca să atragem investitorii este - implementăm reforme complexe care consolidează statul de drept, elimină corupția, creează un mediu fiscal atractiv pentru investitori, încurajează inovarea și investiția în noile tehnologii. Componenta investițională în educarea și pregătirea forței de muncă este la fel de importantă.

Din perspectiva reducerii riscurilor generate de contextul de securitate regională, Moldova trebuie să continue să fie parte a tuturor platformelor de negociere și menținere a păcii. Suntem o țară prea mică ca să fim un jucător independent. Diplomația noastră trebuie să fie focusată în continuare pe parteneriate strategice care ne-ar garanta mai multă securitate și ar da și mai multă încredere investitorilor că nu-și pun sub risc major capitalul investițional.