Principalul risc acum în parcursul european al Republicii Moldova ar putea fi inconsistența în reforme a autorităților de la Chișinău, sau accederea la putere în următorii ani a unei guvernări anti-europene, spune europarlamentarul Siegfried Mureşan, preşedinte al delegaţiei Parlamentului European pentru relaţia cu Republica Moldova. „Republica Moldova a avut foarte mult de câștigat în ultimii ani de pe urma faptului că autoritățile de la Chișinău, președinta, guvernul, parlamentul au făcut ceea ce au spus la nivel european, și-au respectat promisiunile și au câștigat încrederea Uniunii Europene”, spune Siegfried Mureşan.

Pe 14 decembrie Consiliul European, reunit la Bruxelles, a votat pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina, la finalul unor discuții extrem de complicate din cauza refuzului Ungariei de a susține perspectiva europeană, dar și sprijinul financiar, pentru Ucraina. 

Am discutat cu Siegfried Mureşan la Bruxelles pe marginea acestei decizii, cu accent pe riscurile care ar putea apărea în parcursul european al Republica Moldova, amenințările pe care le poate aduce populismul și dezinformarea rusească și cum pot fi acestea combătute, dar și lecțiile de învățat din experiența de aderare a României și a altor state din regiune.

 

Siegfried Mureșan: Singurul risc pentru Republica Moldova în anii următori este ca guvernarea de la Chișinău să nu fie o guvernare pro-europeană. Republica Moldova a avut foarte mult de câștigat în ultimii ani de pe urma faptului că autoritățile de la Chișinău, președinta, guvernul, parlamentul au făcut ceea ce au spus la nivel european, și-au respectat promisiunile și au câștigat încrederea Uniunii Europene.

În alte state care au devenit candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană în urmă cu mulți ani și nu au progresat am văzut că oamenii politici au declarat că sunt pro-europeni, dar în fapt nu implementau reformele de care țările aveau nevoie și nu-și respectau promisiunile făcute față de Uniunea Europeană. Deci, acest caracter dublu existent în alte state este riscul cel mai mare.

Dacă guvernarea va continua să fie aceeași ca acum, una pro-europeană autentică, cred că lucrurile vor merge bine și vor merge repede.

Lina Grâu: Riscul despre care vorbiți poate veni și de pe urma unor interferențe în viața politică din Republica Moldova la următoarele alegeri. Există riscul ca Rusia să se implice, așa cum au demonstrat-o și recentele alegeri locale. Rusia vine cu „investiții” mari, adică cu bani negri care intră în Republica Moldova și cu foarte multă dezinformare pentru a determina un alt vot decât cel european.

Siegfried Mureșan: Decizia luată pe 14 decembrie de Uniunea Europeană împotriva voinței Federației Ruse arată că Republica Moldova a ieșit din sfera de influență a Federației Ruse. Federația Rusă încercă în continuare să influențeze Republica Moldova, dar nu mai reușește să o țină pe loc. Sprijinul european este mai puternic decât interferența Federației Ruse. Aceasta este cu adevărat reușita deciziei luate de Uniunea Europeană pentru Republica Moldova.

Da, sunt convins că Federația Rusă va încerca în continuare. Dar așa cum a eșuat în a ține Republica Moldova pe loc în ultimii doi ani, cred că va eșua în continuare, mai ales dacă vom avea în continuare voința politică la Chișinău.

Lina Grâu: Ce mecanisme există de combatere acestei influențe ruse, a propagandei în mod special? În Republica Moldova noi avem această vulnerabilitate, a accesului direct la oamenii care vorbesc cu toții limba rusă. Dar efectele propagandei ruse încep să se simtă și în Europa – vedem ce se întâmplă în Slovacia și urmează și alte runde de alegeri unde există riscuri mari de a avea tot mai multe forțe populiste în Europa. Iar pe fundalul acestor fenomene este această propagandă rusească.

Siegfried Mureșan: În primul rând, oamenii din Republica Moldova trebuie să știe că integrarea europeană va fi benefică pentru toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent dacă vorbesc acasă limba română sau limba ucraineană, sau poate limba rusă. Uniunea Europeană dorește să ajute toți cetățenii Republicii Moldova.

De aceea este important ca mesajul european să fie transmis pe toate canalele, să nu ne adresăm doar unui public din mediul urban, ci să ne adresăm și publicului de la sate; nu doar în regiunea capitalei, ci și la nord și la sud; atât tinerilor cât și vârstnicilor. Și să vorbim cu oamenii în toate limbile, să ducem mesajul european în toate limbile.

Acolo unde oamenii încă cred în Uniunea Europeană doar în minoritatea lor, nu vom reuși să schimbăm mentalități de azi pe mâine complet. Dar o mică schimbare înregistrată de la un an la altul va permite ca peste 5-6 ani Republica Moldova să avanseze din punctul de vedere al mentalității.

Ce încerc să spun este că fiecare tânăr din sudul sau nordul Republicii Moldova care înțelege care sunt avantajele integrării europene este o șansă că poate și familia lui, vecinii lui, colegii de la serviciu, părinții lui să poată fi convinși. Efortul de comunicare trebuie să aibă loc peste tot în Republica Moldova și trebuie să se bazeze pe fapte reale. Trebuie să spunem oamenilor ce înseamnă Uniunea Europeană, că Uniunea Europeană înseamnă domnia legii, înseamnă democrație, înseamnă justiție, înseamnă dreptate, că Uniunea Europeană acționează pentru oameni.

Exact pe dos față de viziunea Federației Ruse care își trimite tinerii să moară în război în Ucraina și să ucidă oameni nevinovați în Ucraina. Pentru Federația Rusă oamenii sunt doar unelte, Federația Rusă dorește oameni slabi, săraci, șantajabili, manipulabili. Și dorește o Republică Moldova șantajabilă, săracă, slabă, manipulabilă. Față de Uniunea Europeană care dorește o Republică Moldova independentă, puternică, pe propriile picioare, o Republică Moldova care să ia propriile decizii privind viitorul său european.

M-ați întrebat despre situația din celelalte state membre ale Uniunii Europene. Populiștii vin și trec. Am văzut peste tot unde populiștii au avut un cuvânt de spus privind mersul statelor lor, la final a ieșit rău pentru acele țări. Și imediat după aceea populiștii au pierdut și adesea au fost alungați cu înfrângeri usturătoare la alegeri. În Grecia populistul de extremă stânga Alexis Tsipras a pierdut după 4 ani de guvernare pentru că a încercat să scoată Grecia din zona Euro. După ce populiștii cresc, oamenii își dau seama cine sunt ei de fapt și după aceea începe și scăderea lor.

Ca atare, avem țări europene în care extremiștii, populiștii deja sunt în scădere. Dar mai avem și țări în care au crescut recent. Pe ansamblu sunt convins că după alegerile europarlamentare din luna iunie majoritatea în Parlamentul European va continua să fie una pro-europeană. Sunt convins că Partidul Popular European va câștiga alegerile europarlamentare în 2024 și va rămâne cel mai mare grup parlamentar în Parlamentul European și sunt convins că vom forma o majoritate parlamentară pro-europeană, alături de celelalte grupuri politice pro-europene de centru-dreapta sau centru-stânga.

Sunt convins că partidele extremiste vor rămâne neglijabile din punct de vedere politic și mici din punct de vedere numeric. În momentul de față extremiștii sunt gălăgioși, uneori chiar nepoliticoși în Parlamentul European, dar nu reușesc să blocheze, nu au nicio influență, nu au putere în Parlamentul European și sunt convins că lucrurile vor rămâne la fel și după alegerile europarlamentare. Dacă grupul de extremă dreapta în loc de 70 de parlamentari va avea 80 sau 85 după următoarele alegeri europarlamentare, sincer, nu contează.

Lina Grâu: Aveți dreptate, populiștii vin și pleacă, dar cum rămâne cu răul pe care îl lasă în urmă? Poate fi un rău care să poată fi reparat sau poate fi unul care este iremediabil. Republica Moldova vrea într-o Uniune Europeană puternică și solidă.

Siegfried Mureșan: În puținele locuri în care populiștii au avut o influență asupra mersului țărilor au lăsat în urmă consecințe negative. Cel mai bun exemplu este Brexit-ul, ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. O decizie populistă și vedem în momentul de față că Marii Britanii îi este mult mai rău în afara Uniunii Europene decât i-a fost în interior. Și vedem că Marea Britanie a fost mult mai afectată de plecarea din Uniunea Europeană decât am fost afectați noi.

Acum e foarte important ca oamenii să înțeleagă că populiștii nu au soluții la problemele oamenilor, nu sunt de fapt nici măcar interesați să rezolve problemele oamenilor. Ei se joacă cu temerile oamenilor, le accentuează pentru a avea ei înșiși câștig politic. Și dacă oamenii înțeleg acest lucru și nu dau câștig de cauză extremiștilor, populiștilor atunci aceștia nu vor putea influența negativ mersul țărilor lor.

Haidem să luăm exemplul fondurilor europene. România are la dispoziție 80 de miliarde de euro fonduri europene până în anul 2027. Ungaria, din cauza atacului la statul de drept, are blocate 30 de miliarde de euro fonduri europene și acum se discută despre deblocarea a doar 10 miliarde de euro. Acești bani, chiar dacă vor fi deblocați în viitorul apropiat, nu vor putea ajunge în Ungaria imediat, fiindcă Ungaria nu are proiecte mature.

Deci, oricât s-ar umfla în pene Victor Orban acum, nici măcar nu reușește să recupereze decalajul față de România. Deci, să nu avem impresia falsă că dacă ești în UE și dai cu pumnul în masă, ești populist, ești naționalist, poți obține mai multe lucruri pentru țara ta. Să nu avem această impresie, fiindcă ar fi o impresie falsă. Populiștii și naționaliștii pierd pentru țările lor, sunt izolați, nu reușesc să obțină lucruri la nivel european și câștig de cauză au întotdeauna oamenii politici care sunt pro-europeni, care acționează împreună cu Uniunea Europeană.

Republica Moldova este cel mai bun exemplu. Republica Moldova ar fi fost astăzi într-o cu totul altă situație dacă ar fi fost condusă de socialiști, pro-ruși – nu ar fi fost stat candidat pentru aderare la Uniunea Europeană, nu ar fi început negocierile de aderare. Nu ar fi primit sprijinul european pe care îl primește dacă nu ar fi fost condusă de oameni politici în care Uniunea Europeană poate avea încredere.

Lina Grâu: Cum poate fi contracarată propaganda rusească, atunci când UE vine cu mesaje oneste și corecte, iar propaganda minte cu dezinvoltură, spunând de exemplu că din sărăcia sa Republica Moldova va trebui să contribuie la bugetul Uniunii Europene și să-i plătească cheltuielile Germaniei și Franței, sau că UE vine să scoată crucile din cimitire? Pentru noi, acestea sunt falsuri evidente care ne fac să zâmbim, dar aceste mesaje ajung foarte ușor la omul de rând, care apoi votează.

Siegfried Mureșan: Uniunea Europeană este cea mai bună garanție că drepturile minorităților vor fi protejate, Uniunea Europeană este cea mai bună garanție și că specificul locului va fi protejat. Uniunea Europeană acordă foarte multe fonduri europene pentru reabilitarea, renovarea obiectelor de cult, a lăcașelor de cult, a obiectelor de patrimoniu. Avem în România biserici, mănăstiri renovate, reabilitate cu fonduri europene. Uniunea Europeană acordă fonduri europene pentru promovarea produselor agroalimentare regionale tradiționale, pentru sprijinirea minorităților, pentru sprijinirea diversității etnice, culturale, religioase. Uniunea Europeană este cea mai bună garanție că toate aceste lucruri vor înflori în Republica Moldova.

În ceea ce veste sprijinul financiar european, vă spun un singur lucru. De când România a aderat la Uniunea Europeană, de la 1 ianuarie 2007 până astăzi, România a contribuit cu 27 de miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene. Atât am plătit noi în bugetul Uniunii Europene. În aceeași perioadă am reușit să absorbim, să aducem acasă 82 de miliarde de euro. Deci, am plătit 27, am primit 82. Am primit de 3 ori mai multe fonduri europene decât am plătit. Am primit cu 50 de miliarde de euro mai mulți bani decât am plătit. Pentru fiecare euro plătit am primit 3 euro înapoi.

La fel va fi și pentru Republica Moldova. Republica Moldova va primi sprijin european pentru a se dezvolta. Uniunea Europeană așa funcționează – statele mai bogate sunt solidare cu cele care încă trebuie să se dezvolte. Întotdeauna Germania va contribui mai mult în bugetul Uniunii Europene decât va primi, iar Republica Moldova va primi mai mult decât va contribui.

Așa că oricând veți auzi un om politic pro-rus, anti-european, populist încercând să manipuleze oamenii din Republica Moldova trebuie să spuneți foarte clar: „Iată cum a fost în România – a primit de trei ori mai mult decât a plătit în bugetul Uniunii Europene”.

Lina Grâu: Din experiența României, care ar fi greșelile cele mai mari pe care trebuie să le evite Republica Moldova în procesul de negociere a aderării la UE?

Siegfried Mureșan: Cea mai importantă greșeală care trebuie evitată, din experiența altor state candidate care au rămas în urmă, este greșeala de a nu respecta promisiuni, de a nu face ceea ce spunem. Singurul risc existent pentru Republica Moldova în momentul de față sunt acei politicieni care ar pretinde că sunt pro-europeni, dar în realitate nu ar fi pro-europeni, în realitate nu s-ar ține de cuvânt și nu ar implementa reforme în Republica Moldova.

Aceasta este motivul pentru care unele state din Balcanii de Vest au fost întârziate în parcursul de apropiere de Uniunea Europeană. Au spus că sunt pro-europene, că doresc, că reformează, dar de fapt nu au reformat.

Uniunea Europeană va evalua întotdeauna în funcție de progresele înregistrate cu adevărat. În Republica Moldova lucrurile au mers foarte bine în ultimii doi ani. Riscul este ca vreodată să existe politicieni care să spună una și să facă alta și să nu-și respecte promisiunile. Republica Moldova a avut foarte mult de câștigat de pe urma faptului că are o guvernare pro-europeană care și-a respectat promisiunile și ar fi bine ca acest lucru să continue.

Lina Grâu: De ce România este atât de discretă atunci când vine vorba de a-și face public meritul de a fi susținut atât de mult Republica Moldova în parcursul european?

Siegfried Mureșan: Cred că toată lumea știe - atât în Republica Moldova cât și în România, și la nivel european – că România este principalul avocat și apărător al parcursului european al Republicii Moldova. Iar dacă oamenii nu o știu, trebuie să o afle.

Republica Moldova acționează în strânsă legătură cu România pe toate deciziile în favoarea Republicii Moldova pe care le-am facilitat la nivel european. Autoritățile de la București s-au consultat cu autoritățile de la Chișinău. Noi, în Parlamentul European, ca europarlamentari români lucrăm strâns cu președinta Republicii Moldova, cu premierul, cu președintele parlamentului, cu majoritatea parlamentară de la Chișinău. România este și va fi întotdeauna principalul susținător al integrării europene a Republicii Moldova, ajutăm cu tot ce putem.