Achiziţii publice

Casa judecătorilor, construită pe un teren acordat fără licitație, în baza unui demers neargumentat

Foto: CIJM
Autor: Viorica Zaharia
31/03/2017 10784

Ca să obțină terenul din sectorul Botanica al capitalei, unde astăzi stă blocul cu apartamente cumpărate la preț redus de angajații Judecătoriei Râșcani și cei ai Curții Constituționale, magistratul Oleg Melniciuc a depus, în anul 2014, un demers la Primăria Chișinău în care a scris că „situația privind asigurarea cu spațiu locativ decent al angajaților instanței” este „critică”. Această afirmație nu a fost probată cu nici un act. În realitate, fiecare al doilea judecător și angajat al instanței, care a primit ulterior apartament, avea casă spațioasă la sol sau locuință la bloc. În mod ciudat, Consiliul Municipal Chișinău nu a solicitat documente suplimentare care ar proba „situația critică” și a dat surprinzător de repede terenul în arendă, fără licitație.

Despre faptul că în blocul de pe strada Hristo Botev 6, destinat angajaților Judecătoriei Râșcani și Curții Constituționale s-au ales cu apartamente și rudele președintelui de atunci al Judecătoriei sectorului Râșcani Oleg Melniciuc Anticorupție.md a scris în luna noiembrie 2016. Atunci nu avusesem însă acces la dosarul funciar în baza căruia terenul pentru construcție a fost dat în arendă Judecătoriei sectorului Râșcani. Documentele din dosarul care se păstrează la Primărie, ale căror copii le-am obținut, arată însă că tranzacția a avut loc cu mari semne de întrebare.

Două întrebări: de ce Primăria a dat terenul fără licitație și de ce l-a crezut pe cuvânt pe Oleg Melniciuc?

La 12 februarie 2014, Oleg Melniciuc a depus la Primărie un demers cu următorul conținut: „Judecătoria Râșcani mun. Chișinău, reieșind din situația critică privind asigurarea cu spațiu locativ decent al angajaților instanței, intervine cu rugămintea de a aloca un teren în raza mun. Chișinău pentru construcția unui bloc locativ pentru angajații instanței”. Demersul nu este însoțit de nici un act care ar proba necesitatea asigurării cu spațiu locativ: liste de persoane, certificate privind lipsa spațiului locativ, certificate privind componența familiei etc. 

Pentru comparație, pentru a putea cumpăra locuințe subvenționate, în programul „Prima Casă”, lansat de Primăria Chișinău în anul 2013, persoanelor cu venituri mici li s-au cerut în total 11 acte, inclusiv un certificat cadastral care să arate că viitorii beneficiari nu dețin nici un imobil. În cazul cu judecătorii, încă, Primăria l-a crezut pe cuvânt pe Oleg Melniciuc.

Din procesele-verbale de repartizare a apartamentelor reiese că jumătate dintre beneficiari nu aveau nici pe departe „o situație critică” la capitolul spațiu locativ. Însuși Oleg Melniciuc, de exemplu, deține o casă la sol, de 162 de metri pătrați. Alți judecători, Ghenadie Morozan, Aliona Miron, Anatolie Galben sau Nadejda Toma aveau și ei case particulare. Alți 17 beneficiari - magistrați și angajați ai judecătoriei - aveau apartamente, unele destul de spațioase. De exemplu, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, deține un apartament de 109 metri pătrați, iar judecătoarea Lilia Lupașco - unul de 107 metri pătrați. În total, 22 de persoane dintre cele 47 care figurează pe listele agreate de grupul de lucru dețineau locuințe, respectiv, situația în cazul lor nu era critică. Alți 25 de angajați ai instanței și judecători sunt trecuți pe liste ca persoane care nu dețin spațiu locativ.

Infografic: CIJM

„Am apreciat situația drept critică în baza cunoștințelor pe care le aveam referitor la angajați. Altă întrebare?” - a fost răspunsul lui Oleg Melniciuc la întrebarea noastră pe ce s-a bazat atunci când a dat apreciere condițiilor de trai ale angajaților Judecătoriei.

Inițial Primăria a identificat un teren pe strada Calea Orheiului, însă la 4 martie 2014 se decide alocarea unui teren de pe bd. Renașterii. La scurt timp, mai exact peste o săptămână (11.03.2014), Oleg Melniciuc depune un nou demers la Primărie prin care cere alocarea unui alt teren, spunând că cel de pe bd. Renașterii „nu poate fi valorificat după destinație din cauza prezenței multiplelor rețele inginerești, strămutarea cărora ar fi extrem de costisitoare”. Din nou, demersul nu e însoțit de nici un document. Întrebare: de unde știa Oleg Melniciuc că acolo există rețele inginerești? Un astfel de demers nu trebuia depus de către un specialist în construcții și rețele inginerești din cadrul Primăriei?

În consecință, în luna iunie 2014, Consiliul Municipal Chișinău a decis să aloce terenul cu suprafața de 0, 605 hectare de pe strada Hristo Botev 6. Imediat, agenția imobiliară „Vibimobil” SRL a început evaluarea terenului și a emis un aviz în care stabilește că valoarea de piață a acestui teren pentru construcții era la acel moment 19 374 300 de lei. Astfel, Judecătoria a achitat plata de arendă fixată de Consiliul Municipal 2 101 407 lei, iar Compania de construcții Exfactor Grup SRL, care a fost selectată să execute lucrările, urma să achite, potrivit unui document al Procuraturii Anticorupție, „1 937 529 lei, ce constituie 10 la sută din costul terenului şi plata anuală de arendă în mărime de 163 878 lei pentru un an, termenul de arendă fiind de 3 ani”.

Infografic: CIJM

Ulterior, a fost constituit un grup de lucru care a împărțit apartamentele beneficiarilor. Angajații Judecătoriei Râșcani și ai Curții Constituționale au primit locuințe la prețul de 300 și 360 de euro pentru un metru pătrat, adică la un cost de aproape două ori mai mic decât cel de piață.

Tranzacția este investigată din nou de către procurori

Repartizarea terenului pentru casa judecătorilor a fost investigată de procurorii anticorupție în luna ianuarie 2017, ca răspuns la denunțul fostului procuror municipal Ion Diacov, care a solicitat investigarea faptelor din anchetele jurnalistice publicate la acest subiect. Într-un final, procurorii au decis neînceperea urmăririi penale. După ce a depus contestare la Procuratura Generală, Ion Diacov a fost anunțat că încheierea de neîncepere a urmăririi penale a fost anulată.

Unul dintre argumentele invocate de Ion Diacov în fața procurorilor este că în prezent statul nu mai are nici o obligație față de judecători și procurori de a-i asigura cu spațiu locativ, legea care prevedea acest lucru fiind abrogată în anul 2009. Respectiv, Primăria nu ar fi trebuit să ofere terenul, iar dacă ar fi vrut să îl acorde, ar fi trebuit să o facă în condiții comune pentru toți - prin licitație.

Teren atribuit fără licitație, prin „voință politică”

„Licitație se face numai atunci când transmiți domeniului privat. Unei instituții de stat nu poți să transmiți terenul prin licitație. Asta prevede Hotărârea de Guvern nr. 1451 din 24.12.2007, care în anul 2016 a fost abrogată. Statul nu poate să participe la licitații în nici un caz, deoarece el organizează prin autoritățile sale licitații”, ne-a explicat Nicolae Crăciun, șef la acea vreme al  Direcției Funciare a Primăriei. „Institutuția trebuia să argumenteze care este interesul pentru acel teren. Dar asta de fapt era o voință politică. Noi, în principiu, primeam ordin că trebuie să pregătim proiectul de decizie pentru că terenul trebuie transmis. Dar ce se înțelegeau ei între dânșii acolo sus, numai ei știu. Veneau materialele de la instituția respectivă și se examinau. Dar era indicația de la primar, de la șeful nemijlocit în care se spunea că trebuie de pregătit proiectul de decizie pentru Consiliu”, a adăugat Nicolae Crăciun.

Nistor Grozavu: „Până la urmă Consiliul Municipal decide, noi suntem executori”

Viceprimarul Nistor Grozavu spune că CMC poate repartiza terenuri fără licitație.
Foto: moldovacurata.md

Viceprimarul Nistor Grozavu, primul care a pus semnătura pe demersurile prin care Oleg Melniciuc și Alexandru Tănase au solicitat Primăriei să găsească soluții pentru asigurarea angajaților cu spațiu locativ, ne-a spus și el că licitația în unele cazuri nu este obligatorie: „Consiliul Municipal în principiu este suveran în adoptarea deciziilor sale. În cazul instituțiilor statului, pentru rezolvarea unor probleme ale lor, sunt posibilități ca acest lucru să fie făcut și fără licitație, conform deciziei Consiliului Municipal”.

Cât privește faptul că l-a crezut pe cuvânt pe Oleg Melniciuc care a scris că angajații Judecătoriei Râșcani au o situație critică la capitolul asigurarea cu spațiu locativ, Grozavu spune că nu el ar fi trebuit să solicite acte suplimentare. „Eu sunt viceprimar și nu sunt specialist principal care să solicit actele care mai lipsesc. Dacă acte nu ajung, secția sau serviciul respectiv desigur conform legislației în vigoare va solicita acele acte. Nu i-am crezut eu personal pe cuvânt sau specialiștii care au pregătit dosarul. Este partea vizibilă a unei activități și este partea care nu este vizibilă: adică atunci când se solicită un set de acte suplimentare etc. Până se ajunge la decizie au loc o serie de consultări. În funcția pe care o dețin sunt obligat să mă conformez uneori unor decizii colective sau a majorității, uneori posibil să am altă părere decât ceilalți, dar până la urmă decizia aparține Consiliului Municipal. Și până când fracțiunile Consiliului Municipal nu ajung la o înțelegere mai întâi privind includerea în ordinea de zi ca să nu zic până atunci, nu se pune nici o problemă, nu doar funciară, pe ordinea de zi”, a spus viceprimarul responsabil de sectorul funciar, Nistor Grozavu.

Fost consilier municipal: „Îmi amintesc că s-a motivat prin necesitatea de a crea condiții tinerilor specialiști”

L-am întrebat pe fostul consilier municipal și președinte la acea vreme a Comisiei funciare a Consiliului Municipal, Ghenadie Ivașcenco, dacă, la examinarea în comisie, proiectul nu le-a trezit dubii consilierilor.

„Nici nu țin minte exact dacă a trecut prin comisia noastră. Pentru că nu toate proiectele funciare treceau prin comisia noastră. Conform Regulamentului, ca să ajungă la consiliu, proiectul trebuia să aibă avizul cel puțin al unei comisii. Putea să treacă și prin comisia juridică. Aici cu siguranță aspectele juridice erau mai importante. Din câte îmi amintesc, se invoca o legislație specifică, privind asigurarea anumitor categorii sociale cu spațiu locativ. Aceste subiecte erau întotdeauna contradictorii, treceau cu mare gălăgie, au fost multe discuții. Țin minte că se spunea că, în contextul reformei justiției trebuie atrași noi oameni și create stimulente, ca ei să fie cumva  motivați, că altfel nu atragi oameni de calitate în sistem. Dacă au primit ulterior oameni care nu aveau necesitate stringentă de spațiu locativ, e deja un fapt care se referă la modul în care a fost aplicată această decizie. Au mai fost cazuri și la unele universități. Primăria aloca teren, spunându-se că se dorește sprijinirea tinerilor specialiști, dar de multe ori, tinerii nici nu știau despre asta”, ne-a spus Ghenadie Ivașcenco.

Decizia CMC, atacată de formă în instanță

O altă ciudățenie din dosar este că decizia CMC de dare în arendă a terenului a fost contestată de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, care efectuează controlul legalității tuturor actelor emise de administrațiile publice locale. Atunci reprezentantul OTC Alexandru Bondarenco a invocat inclusiv faptul că terenul ar fi trebuit atribuit prin licitație. Judecătoria Centru a lăsat în vigoare decizia CMC. Alexandru Bondarenco însă nu a contestat hotărârea în instanța superioară. Astfel, hotărârea Judecătoriei Centru a rămas în vigoare prin neatacare. „Cum nu a fost atacată?”, s-a mirat actualul șef al OTC, Ghenadie Iurco, și a promis că va ridica dosarul ca să ne dea un răspuns. A doua zi, ne-a comunicat că, din păcate, dosarul respectiv, fiind din anul 2014, a fost expediat la Guvern pentru arhivare și nu ne poate spune de ce Alexandru Bondarenco nu a atacat hotărârea primei instanțe, așa cum fac, de regulă, reprezentanții OTC în alte cazuri. Bondarenco nu mai este angajat al OTC de vreo jumătate de an și nu am reușit să-l găsim pentru a-i solicita un comentariu.

Un alt fapt curios este că hotărârea a fost emisă de judecătoarea Maria Negru, care este sora membrului CSM Gheorghe Avornic, iar printre beneficiarii de apartamente se află fina de cununie a lui Gheorghe Avornic, Veronica Negru.

Mama și soacra lui Oleg Melniciuc au primit apartamentele vândute de doi angajați ai instanței, care „au avut dorință de a câștiga”

Oleg Melniciuc a condus Judecătoria sectorului Râșcani din luna iunie 2013,
iar la sfârșitul anului 2016 a fost propus pentru funcția de vicepreședinte
al Judecătoriei municipiului Chișinău. Foto: CIJM

Așa cum am arătat în articolele anterioare, în blocul ridicat pe terenul plătit din bugetul de stat (din banii Judecătoriei Râșcani), au primit apartamente ieftine mama și soacra lui Oleg Melniciuc. Prima, așa cum a recunoscut însuși magistratul în fața procurorilor, a cumpărat drepturile de creanță de la judecătoarea Ludmila Ursu. „Ludmila Ursu (…) m-a anunţat că ar dori să vândă dreptul de creanţă asupra acestui apartament la preţul de 5000 euro, dat fiind faptul că are necesitate de mijloace financiare. Ulterior, anunţând-o pe mama mea despre această ofertă, ultima a declarat că este de acord să o procure dat fiind că ar dori să vină cu traiul la Chişinău, fapt care a fost realizat prin contractul de cesiune din 18.07.2016”, a explicat Oleg Melniciuc procurorilor.

Printr-o procedură similară s-a ales cu apartament ieftin și soacra magistratului, Anna Bobeico: „Totodată soacra mea, Anna Bobeica, a procurat dreptul de creanţă asupra construcţiei apartamentului de la angajatul instanţei Anastasia Bobeico, căreia i-a fost repartizat apartamentul prin procesul-verbal a Grupului de lucru al Judecătoriei Râşcani, mun. Chişinău din 27.04.2015, iar din lipsa de bani şi dorinţa de a câştiga, a înstrăinat acest drept de creanţă la preţul de 2000 euro”.

Însuși Oleg Melniciuc, care a argumentat în fața grupului de lucru necesitatea de a-și cumpăra un apartament prin faptul că are trei copii, care „trebuie asigurați pe viitor”, s-a ales în blocul respectiv cu un spațiu comercial de peste 80 de metri pătrați, renunțând la spațiul locativ. El a motivat prin faptul că între timp a ajuns la concluzia că are nevoie să obțină venituri din arenda acelor încăperi, ca să-și întrețină familia.

Douăzeci de apartamente pentru angajații secretariatului Curții Constituționale

Cât privește Curtea Constituțională, aceasta s-a alăturat proiectului de asigurare cu locuințe a angajaților Judecătoriei Râșcani în timp ce Consiliul Municipal pornise procedurile de indentificare și alocare a terenului. „În atenția Curții au intrat informații privind desfășurarea de către autoritățile municipiului Chișinău a unui șir de proiecte vizând ameliorarea condițiilor locative ale angajaților din sectorul bugetar. În acest context, solicit examinarea posibilității identificării unor proiecte de îmbunătățire a condițiilor de trai ale angajaților Curții Constituționale, la preț redus în raport cu cel de piață”, a scris, la 5 martie 2014, președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, în demersul său către Primărie. El a mai notat că în total Curtea are 61 de angajați.

Demersul a fot semnat a doua zi, adică pe 6 martie, de către viceprimarul Nistor Grozavu, iar secretariatul l-a înregistrat abia la 13 martie. Acest lucru poate însemna că demersul a ajuns mai întâi la Grozavu, care a dat indicațiile respective, și abia peste o săptămână documentul a fost înregistrat, procedural, prin secretariat.

Întrebată în baza cărei legi Curtea a solicitat asigurarea cu spațiu locativ a angajaților săi, de vreme ce legislația care prevedea expres acest lucru a fost abrogată în anul 2009, Rodica Secrieru, secretar general al Curții Constituționale, ne-a răspuns că acestea sunt actele enumerate în decizia Consiliului Municipal prin care a fost alocat terenul, adică Legea privind deetatizarea proprietății publice, Codul funciar, Codul Civil, dar și decizia CMC „Cu privire la aprobarea Regulamentului privind gestionarea resurselor funciare municipale”.

Menționez că statul este în drept să acorde facilități sociale angajaților săi, inclusiv prin facilitarea îmbunătățirii condițiilor de trai ale acestora, cunoscut fiind faptul că salariile în sfera bugetară sunt net inferioare celor din sfera privată, ceea ce nu permite procurarea de către angajații bugetari a locuințelor la prețurile de piață. Pentru aceste considerente, proiecte imobiliare similare, derulate în baza acelorași proceduri, au fost implementate anterior pentru angajații procuraturii, justiției, pentru militari etc. De altfel, chiar și în condițiile unui preț preferențial, majoritatea absolută a angajaților Curții Constituționale au fost nevoiți să contracteze credite bancare în acest scop”, se arată în răspunsul semnat de Rodica Secrieru.

Potrivit ei, cele 20 de apartamente rezervate Curții Constituționale în blocul de pe strada Hristo Botev 6 au fost repartizate exclusiv angajaților. „Deoarece nu au necesitat îmbunătățirea condițiilor de trai, nici unul din judecătorii Curții Constituționale la acea dată, inclusiv președintele Alexandru Tănase, nu au manifestat intenția de a cumpăra spații locative sau comerciale în blocul de pe str. Hristo Botev 6. Mai mult ca atât, nici o rudă sau persoane apropiate ale judecătorilor CCM, inclusiv ale președintelui Curții, nu au contractat nici un spațiu locativ sau comercial în blocul situat la adresa str. Hristo Botev 6, municipiul Chișinău”, ne-a comunicat secretarul general al Curții Constituționale.

Expert: „Legea este aplicată discreționar” 

Potrivit Olesei Stamate, președintă a Asociației pentru o Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), în Republica Moldova legislația tratată în mod diferențiat, în multe cazuri tocmai de cei care ar trebui să vegheze la respectarea ei: „Din păcate, legea continuă să fie aplicată diferențiat și inechitabil în Republica Moldova, această aplicare fiind acceptată, și chiar solicitată, de către unii reprezentanți ai autorității care trebuie să vegheze justiția și echitatea, autoritatea judecătorească. În condițiile în care legea nu este una pentru toți, iar proprietatea publică este împărțită discreționar în cadrul "clanului favorizat", țara aceasta are puține șanse de revenire la normalitate”.

Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei „Banii publici sunt și banii mei”, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) și Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), într-un proiect finanțat de Uniunea Europeană și National Endowment for Democracy.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii