Integritate

Blocul Electoral ACUM: cine sunt noii deputați

Foto: nordnews.md
Autor: Mariana Colun
13/03/2019 10948

Curtea Constituțională a validat mandatele noilor deputați, aleși în urma scrutinului din 24 februarie. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat și vă prezintă cine sunt și ce averi au declarat noii parlamentari din blocul electoral ACUM.

Maia Sandu. Foto: acum.md

Maia Sandu este președinta Partidului Acțiune și Solidaritate. După ce a absolvit Academia de Studii Economice, în 1994, a fost angajată în cadrul Ministerului Economiei (MEC), în calitate de consultantă şi apoi specialistă principală a Direcţiei colaborare şi organizaţii economice internaţionale. Ulterior, a devenit şefă adjunctă de direcţie. În 1995, fiind angajată la MEC, Sandu a fost înmatriculată la Academia de Studii în Domeniul Administrării Publice de pe lângă Guvernul R. Moldova, la secţia cu frecvenţă redusă.

Potrivit profilului realizat de reporterii de la Moldova Curată, din 1998 şi până în 2005, Maia Sandu a activat în calitate de economistă în cadrul Oficiului Băncii Mondiale din Moldova. Ulterior, revine la MEC, unde, în 2005 - 2006, lucrează în calitate de directoare a Direcţiei generale politici macroeconomice şi programe de dezvoltare. În acea perioadă, instituţia era condusă de Valeriu Lazăr. După ce a plecat de la MEC, Maia Sandu s-a angajat în cadrul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în calitate de coordonatoare de program, iar ulterior, conform CV-ului, a fost consultantă pe reforma administraţiei publice locale. În 2009-2010, Sandu obţine masterul la Harvard Kennedy School of Government din SUA. A rămas peste ocean, în Washington DC, devenind, în 2010, unul dintre consilierii Directorului executiv al Băncii Mondiale. A stat acolo până în 2012, atunci când a fost numită de Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) în funcţia de ministră a Educaţiei.

Maia Sandu a făcut parte din guvernele conduse de Vladimir Filat, Iurie Leancă şi Chiril Gaburici, toate formate de PLDM, partid cu care s-a asociat până în vara anului 2015. În iulie 2015, Maia Sandu a fost desemnată de PLDM drept candidată la funcţia de prim-ministru, doar că Partidul Liberal şi Partidul Democrat au refuzat să discute candidatura ei, după ce Sandu a venit cu mai multe precondiţii pentru a accepta funcţia. După acest episod, ea nu a mai intrat în componența guvernului PLDM-ist condus de Valeriu Streleţ. În decembrie 2015, Maia Sandu s-a distanţat definitiv de PLDM, anunţând că fondează PAS alături de mai mulţi membri din echipa cu care a lucrat la Ministerul Educaţiei.

Atât cât a condus Ministerul Educaţiei, Maia Sandu s-a remarcat prin implementarea unor reguli severe la examenele de bacalaureat, inclusiv a camerelor video, optimizarea şcolilor, prin închiderea instituţiilor în care învăţau copii puţini, dar şi prin promovarea unui nou Cod al Educaţiei care prevedea, printre altele, alegerea şefilor instituţiilor de învăţământ prin concurs şi mai multă independenţă pentru rectorii universităţilor. Maia Sandu a făcut parte din cele două guverne care au votat pentru acordarea garanţiilor de stat, în valoare de 9,5 și, respectiv, cinci miliarde de lei, pentru cele trei bănci, Banca de Economii (BEM), Banca Socială şi Unibank, aflate astăzi în proces de lichidare. Doar că, la şedinţa de guvern din noiembrie 2014, Maia Sandu nu a participat, fiind degrevată din funcţia de ministră din cauza participării sale în campania electorală. Aceasta a votat însă pentru acordarea celui de-al doilea credit de urgenţă, deşi, conform stenogramei făcute publice de premierul Pavel Filip, s-a opus iniţial, întrebându-se, printre altele, „de ce eu trebuie să votez această prostie”.

Maia Sandu a indicat în declaraţia de avere și interese depusă la Comisia Electorală Centrală în calitate de candidată la funcția de deputat că nu a avut venituri salariale în ultimii doi ani. Aceasta a indicat că a câștigat 500 de lei românești, echivalentul a aproximativ două mii de lei, în urma participării la o conferință la București, dar și o dobândă în mărime de 538 de dolari de la o bancă americană, unde își păstrează economiile acumulate anterior, 38,2 mii de dolari. Sandu a declarat aceeași mașină, o Toyota RAV 4, și un apartament în sectorul Buiucani, obținute și declarate și anterior.

Andrei Năstase. Foto: wikipedia.org

Andrei Năstase s-a lansat, oficial, în politică pe 13 decembrie 2015, odată cu alegerea sa în funcția de președinte al Partidului Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA), apărut în aceeași zi prin preluarea și redenumirea Partidului Forța Poporului. La noul partid au aderat majoritatea liderilor Platformei Civice „Demnitate și Adevăr”, apărută cu un an mai devreme, în februarie 2015. Platforma Civică și, mai târziu, partidul condus de Năstase a organizat mai multe proteste antiguvernamentale la Chișinău în perioada 2015 - 2016.

Andrei Năstase nu a participat la alegerile prezidențiale din 2016, atunci când s-a retras în favoarea Maiei Sandu. Ulterior, în cadrul alegerile locale anticipate din 2018, Andrei Năstase a fost candidatul comun al PPDA, al Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM) și al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de Maia Sandu. Deși a reușit să câștige alegerile, Năstase nu a obținut mandatul de primar, după ce judecătoarea Rodica Berdilo, confirmată de alți magistrați din instanțele superioare, a decis invalidarea alegerilor, pe motiv că acesta ar fi făcut agitație electorală în ziua alegerilor. 

Andrei Năstase locuiește într-o casă la sol din orașul Codru. Oficial, conform datelor cadastrale, imobilul valorează 2,23 milioane de lei, fiind dat în exploatare în 2014. Casa este însă înregistrată pe numele mamei sale, Anna, de 79 de ani, care locuiește în satul ei de baștină, Mândrești, Telenești. Deși înregistrată pe numele mamei, Năstase a trecut casa în declarațiile de avere prezentate organelor abilitate în timpul campaniilor electorale în care a participat. Despre alte detalii din biografia lui Andrei Năstase, citiți în profilul realizat de reporterii portalului Moldova Curată în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat.

În declarația de avere pentru ultimii doi ani, Andrei Năstase a indicat faptul că, în ultimii doi ani, nu a avut venituri oficiale. În schimb, soția sa, care locuieşte împreună cu copiii familiei Năstase în Germania, a avut un venit anual de aproape 68 de mii de euro (1,33 milioane de lei) de la o companie germană, în declarație nefiindu-i indicat numele. De asemenea, în bugetul familiei Năstase au mai intrat 14,04 mii de euro (300 de mii de lei) sub formă de indemnizaţii pentru copiii minori, dar și 35 de mii de euro (700 de mii de lei) obținuți în urma vânzării unui automobil de model Mercedes S350. Andrei Năstase mai declară nouă terenuri, o casă de locuit în or. Codru, un apartament și mai multe bunuri imobile primite drept moștenire în s. Mândrești, r. Telenești. Acesta declară un singur automobil, un Nissan Maxima, fabricat în 2004 și cumpărat în 2005.

Mihai Popșoi. Foto: tvrmoldova.md

Mihai Popșoi este vicepreședintele Partidului Acțiune și Solidaritate. Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, s-a evidențiat ca analist politic la Jamestown Foundation (SUA), a fost manager de proiect în cadrul Oficiului NATO din R. Moldova și analist politic la Ambasada SUA din R. Moldova. A studiat la universități din Italia (Milano), Marea Britanie (York), Ungaria (Budapesta) și la Universitatea de Stat din Moldova.

Conform declarației sale de avere și interese, depuse la CEC pe data de 26 decembrie 2018, în ultimii doi ani a semnat contracte de prestări servicii în mărime de 179 de mii de lei. Banii au provenit din mai multe surse, cum ar fi Asociația de Politică Externă (APE), Fundațiile Konrad Adenauer și Friedrich Ebert și Institutul pentru Inițiative Strategice. El a mai indicat și un venit total de 345 de mii de lei pentru soția sa. Familia mai deține un teren intravilan de 12 ari, dobândit în 2006 și cu valoarea cadastrală declarată de 136 de mii de lei. Tot în 2006, a fost achiziționată o casă și anexe pe care le-a demolat. În 2012, acesta a achiziționat un apartament de 65 de metri pătrați, în valoare de 405 mii de lei prin contract de vânzare-cumpărare. A mai cumpărat un apartament de 29,5 metri și în 2016.

Inga Grigoriu. Foto: europalibera.org

Inga Grigoriu este vicepreședinta Partidului Platforma Demnitate și Adevăr și fondatoarea Asociației Obștești „Decid”. Din 2015 este activistă civică. În ultimii 15 ani a activat în calitate de manager în mai multe SRL-uri.

În declarația de avere pentru ultimii doi ani, Inga Grigoriu a raportat venituri de 116 mii de lei din salariu și din drepturi de proprietate intelectuală. Ea a mai trecut pe hârtie patru terenuri agricole și unul pentru construcții, precum și două case de locuit, una dintre care nu este finisată.

Vladimir Bolea. Foto: acum.md

Vladimir Bolea este preşedintele organizaţiei municipale Chişinău a Partidului Acţiune şi Solidaritate. De profesie este istoric și jurist. În prezent este director al SC GFC Holboca SRL cu activități în comerț. El este și fondatorul companiei. 

În declarația de avere și interese personale pentru 2017-2018 Vladimir Bolea a raportat venituri de 33 de mii de RON, 505 mii de lei și 20 de mii de euro. Încasările au provenit din salariul său și al soției, darea în chirie a unui automobil, precum și în urma semnării unui contract de divorț. El a mai declarat un automobil de marcă Honda, care ar fi fost cumpărat în 2014 cu doar 10 mii de lei (!). Potrivit documentului prezentat la CEC, Bolea nu are terenuri și locuințe.

Maria Ciobanu. Foto: moldova.org

Maria Ciobanu a fost, din 2014, deputată în fracțiunea PLDM din Parlament. Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, până în anul 2010, când a fost aleasă în Parlament pe listele PLDM, Maria Ciobanu a făcut carieră în învățământul public. Potrivit CV-ului ei, publicat pe pagina web a Parlamentului, de la profesoară începătoare în 1977, a ajuns de două ori (1992-1994, 2007-2010) în funcția de director general al Direcției Generale Învățământ, Tineret și Sport Nisporeni. Cariera politică a Mariei Ciobanu a început în anul 2007, an în care a devenit membră a Partidului Social-Liberal (PSL), condus de Oleg Serebrian. După ce în februarie 2008 PSL a fuzionat cu Partidul Democrat din Moldova, Maria Ciobanu a aderat la Partidul Liberal-Democrat din Moldova, la care este acum vicepreședintă. Pe parcursul activității parlamentare, Maria Ciobanu s-a remarcat prin declarații dure în adresa deputaților care și-au lăsat partidele cu care au intrat în Parlament și au trecut la PDM, contribuind astfel la formarea majorități parlamentare dominate de PDM. În februarie 2018 ea anunța că ar fi fost amenințată cu răfuiala fizică dacă își mai permite să-și expună părerile critice. Deputata a depus o plângere la procuratură, în legătură cu acest caz.

În declarația de avere pentru ultimii doi ani, Maria Ciobanu a raportat venituri de 436 de mii de lei din salariul de deputat, pensie și indemnizație, precum și un cont bancar în care păstrează economii în mărime de 170 de mii de lei. Ea mai deține un teren, o casă de locuit și un apartament.

Dan Perciun. Foto: acum.md

Dan Perciun este vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate și președintele organizației de tineret a acestei formațiuni.

Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, Dan Perciun este licențiat în Științe Politice, Psihologie și Sociologie la Universitatea Cambridge din Marea Britanie (2014). În prezent este consultant senior la compania internațională de consultanță și management Civitta. Potrivit CV-ului său, primul loc de muncă după absolvire a fost Ministerul Educației, condus atunci de Maia Sandu. Dan Perciun a fost șeful Departamentului e-transformare al Ministerului Educației, responsabil de implementarea proiectelor educaționale în domeniul tehnologii informaționale, de elaborarea standardelor de competență digitală pentru elevi și cadre didactice, asigurarea deschiderii datelor ministeriale etc. A plecat din funcție la 30 octombrie 2015 și de atunci nu a mai deținut funcții publice. A activat în calitate de expert evaluator, consultant în cadrul diverselor proiecte la UNICEF, UNDP, Comisia Europeană etc.

În ultima declarație de avere, depusă la CEC, pentru anii 2017 și 2018, candidatul indică faptul că deține un apartament de 78 de metri pătrați, dobândit în anul 2017 și a cărui valoare ar fi de 630 de mii de lei. Dan Perciun mai declară o donație de 25 de mii de euro și un venit de 402 mii de lei de la Compania Civitta Moldova, în timp ce soția sa a încasat în ultimii doi ani – 267 de mii de lei și 8.460 de dolari de la trei locuri de muncă. În 2017 Dan Perciun a luat un credit de 420 de mii de lei, pe care trebuie să-l restituie până în 2027, cu o rată a dobânzii de 11,74%.

Liviu Vovc. Foto: acum.md

Liviu Vovc este arhitect de profesie și fondator al Asociației Obștești „Decid”. Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, este vicepreședinte al Partidului Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA) și unul dintre inițiatorii protestelor din 2015. Absolvent al Academiei Politice „Friedrich Ebert Stiftung”, a Școlii Tânărului Lider Politic ADEPT, în prezent este doctorand în Științe Politice și Sociale la Universitatea de Stat din Moldova.

În declarația de avere pentru ultimii doi ani, singurele venituri ale familiei Vovc au venit din salariul soției, bursa de doctorand și indemnizații și au constituit 101 mii de lei. Candidatul a mai raportat două terenuri agricole și un apartament.

Lilian Carp. Foto: acum.md

Lilian Carp a fost până în prezent, timp de patru ani, deputat în Parlament în fracțiunea Partidului Liberal. În profilul realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat se arată că Lilian Carp este de meserie profesor. Anterior, acesta a fost şef al Cabinetului primarului general de Chişinău (2009–2014), consilier din partea PL în Consiliul raional Străşeni (2011–2014) şi membru al Consiliului de Administraţie al întreprinderii municipale Apă-Canal Chişinău S.A. (2012–2014).

Din septembrie 2014, Lilian Carp a deținut funcţia de vicepreşedinte al Partidului Liberal. A fost profesor la Universitatea de Educaţie Fizică şi Sport şi consilier al primarului Dorin Chirtoacă. La alegerile parlamentare din 2014, Lilian Carp a fost al 10-lea pe lista Partidului Liberal. Acesta s-a regăsit şi pe celelalte liste electorale ale PL, din aprilie 2009, iulie 2009 şi noiembrie 2010. În aprilie 2017, Lilian Carp s-a retras din majoritatea parlamentară și a criticat asocierea PL cu PD la guvernare. La scurt timp a început să activeze în cadrul PAS.

Pentru 2017-2018, Lilian Carp a declarat încasări de 626 de mii de lei din salariul său și al soției. El a mai trecut pe hârtie un apartament cu suprafața de 90,3 metri pătrați, dar și două automobile, a căror valoare totală se cifrează la 91 de mii de lei.

Iurie Reniță. Foto: acum.md

Iurie Reniță a fost Ambasadorul Republicii Moldova în România, Serbia și Muntenegru în perioada 2010 – 2015, iar ulterior, din 2016 și până în 2017 acesta a fost Ambasador în Belgia și la NATO. În prezent este șomer. 

În ultimii doi ani Iurie Reniță a adunat 867 de mii de lei din salariu, vânzarea unui automobil, pensie, indemnizație și dobânzi. El a mai trecut pe hârtie un apartament de 108,4 metri pătrați, evaluat la peste jumătate de milion de lei, și două automobile, unul dintre care a fost cumpărat în 2017 și vândut în 2018.

Petru Frunze. Foto: acum.md

Petru Frunze este primar al satului Puhoi, funcţie pe care o deţine din 2011. La alegerile din 2015 a fost singurul candidat la această funcţie, neavând niciun concurent. Anterior acesta a activat în calitate de avocat, iar în prezent este președinte al Organizației teritoriale Ialoveni a Partidului Acțiune și Solidaritate. La alegerile parlamentare din 2014, Frunze a candidat de pe poziţia a 93-a pe listele PLDM.

Petru Frunze declară pentru ultimii doi ani un salariu de peste 133 de mii de lei, 42 de mii de lei obținuți din vânzarea unui automobil de model Mitsubishi Colt, dar și o indemnizație pentru creșterea copilului de 26 de mii de lei. În declaraţia de avere şi interese depusă la CEC, candidatul ACUM a inclus patru terenuri și o casă de locuit de 150 de metri pătrați, pe care a moștenit-o. Familia candidatului are în posesie un automobil de model Hyundai Santa Fe, dar și alte două automobile, procurate în 2014 și, respectiv, 2018: un Mitsubishi Colt și un Renault Megane. Petru Frunze declară și o cotă-parte de 1/2 din Lexprom Plus, la care este fondator, și care este specializată în activități de agrement.

Dumitru Alaiba. Foto: unimedia.info

Dumitru Alaiba este economist de profesie şi director la Centrul de Politici şi Reforme Structurale. În CV-ul oficial publicat pe pagina CEC, acesta scrie că a lucrat timp de cinci ani ca și coordonator de proiecte internaţionale peste hotarele ţării. Din 2017 este co-fondatorul a două afaceri – un spaţiu de coworking şi un restaurant/bar. Între 2013 şi 2016 a fost membru al consiliului economic de pe lângă prim-ministru, şef al secretariatului Angajat de Banca Europeană pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare. Anterior, între 2009 și 2013 a lucrat la Cancelaria de Stat, fiind şef adjunct de direcţie.

În 2016 premierul desemnat, Ion Sturza, l-a propus pe Alaiba în calitate de Ministru al Tineretului şi Sportului. Ședința Parlamentului la care urma ca premierul desemnat, Ion Sturza, să se prezinte în faţa deputaţilor pentru a cere vot de încredere, nu a avut loc în lipsa cvorumului.

În declaraţia depusă la CEC, Alaiba a indicat un salariu de peste 320 de mii de lei de la centrul pe care îl conduce, şi un salariu de peste 37 de mii de euro al soţiei sale. În declaraţie sunt incluse şi sumele câtorva contracte de consultanţă pentru instituţii internaţionale. Candidatul mai declară un teren intravilan de peste 900 de metri pătraţi cu valoarea de 30 de mii de euro. Acesta declară trei apartamente, dintre care două achiziţionate în acelaşi an, 2016, şi o casă de locuit de 48 de metri pătraţi. Alaiba conduce un Volvo S 60 produs în 2011 şi achiziţionat în 2012 contra sumei de zece mii de euro.

Alexandru Slusari. Foto: unimedia.info

Alexandru Slusari este vicepreşedinte al Partidului Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA), funcţie pe care o deţine din decembrie 2015. Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, între 2013 şi 2015, a fost vicepreşedinte al Partidului Forţa Poporului (predecesor al Platformei Demnitate și Adevăr). La alegerile parlamentare din 2014 a participat cu numărul doi pe listele acestui partid. Este absolvent al Facultăţii de Drept de la USM (1994-2000), şi al Facultăţii de Istorie de la aceeaşi instituţie de învăţământ, unde a studiat între anii 1991 şi 1996. Între 2010 şi 2017 a fost preşedinte al Asociației de agricultori UniAgroProtect. Anterior, din martie 2005 până în martie 2010, a fost vicepreşedinte al acestei structuri. UniAgroProtect a fost fondată în 2001 şi reunește circa 1.600 de producători agricoli.

Alexandru Slusari este unul dintre donatorii partidului din care face parte. În 2016 acesta a donat 5.000 de lei. În 2017 suma donaţiilor se ridică la 39.900 de lei. În anul 2018, Slusari a contribuit cu 26.000 de lei la formarea bugetului partidului din care face parte.

În declaraţia de pe site-ul CEC pe care a depus-o în calitate de candidat electoral, Slusari a arătat că în 2017 şi 2018 a avut câştiguri salariale în mărime de 148 de mii de lei. În declaraţie mai sunt indicate dividente în valoare de peste 570 de mii de lei de la SRL Rural-Asig, pe care a fondat-o, dar şi un venit de peste 77 de mii din activitatea de întreprinzător de la Întreprinderea Individuală Alexandru Slusari, al cărei fondator şi administrator este. Firma, fondată în 2006, este specializată în intermedieri în asigurări agricole, asistență juridică şi comercializarea producției agricole. Slusari deţine două apartamente. Primul, cu suprafaţa de 113,2 metri pătraţi şi valoarea de 850 de mii de lei, a intrat în posesia acestuia în anul 2012. Cel de-al doilea imobil are suprafaţa de 45,4 metri pătraţi şi valoarea de 121 de mii de lei. În document mai este indicat un automobil – Nisan X-trail, produs în 2005 şi achiziţionat în 2015 contra sumei de 25 de mii de lei. 

Igor Grosu. Foto: acum.md

Igor Grosu este secretarul general al Partidului Acțiune și Solidaritate. Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, în mai–decembrie 2003, Grosu a exercitat funcția de coordonator de proiect la Ministerul Economiei, Unitatea de implementare a grantului Băncii Mondiale, Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei. În decembrie 2003– iunie 2004, a fost manager de proiect la Ministerul Economiei, Unitatea de implementare a grantului Băncii Mondiale, Strategia de creștere economică și reducere a sărăciei. În 2004–2008, a ocupat postul de șef al Secretariatului Consiliului pentru Participare din cadrul Ministerului Economiei. În august–septembrie 2008, Igor Grosu a fost șef al Secretariatului Consiliului pentru Participare, Departamentul pentru Analiza Politică al Cancelariei de Stat, PNUD. În 2009–2012, a fost expert principal în cadrul Cancelariei de Stat. În perioada 2005–2012, a deținut funcția de membru al Consiliului de Administrație Amnesty International Moldova. Între 2012 și 2015 a fost viceministru al Educației.

Este secretar general al Partidului Acțiune și Solidaritate din 2016. În paralel, este angajat al Centrului de Analiză și Evaluare a Reformelor, organizație specializată în implementarea proiectelor în domeniul educației.

Conform declarației de venit și interese personale pentru 2017 și 2018, secretarul general al PAS a menționat un venit în valoare de 321 de mii de lei de la Fundația Konrad Adenauer, Partidul Acțiune și Solidaritate și de la o asociație obștească, la care se adaugă salariul soției, în mărime de 145 de mii de lei. În aceeași perioadă, Grosu a avut un venit de 950 de euro din vânzarea automobilului și alte 400 de euro din darea în chirie a apartamentului. În plus, soția sa a înregistrat un venit în valoare de 238 de mii de lei din partea ICS Constr-Prim-Locuința în urma executării unei decizii judecătorești. Candidatul blocului electoral ACUM a mai raportat patru terenuri agricole și două intravilane, un apartament, un spațiu comercial și două case de locuit, una de 121,7 metri pătrați, și a doua cu suprafața de 82,3 metri pătrați obținută prin donație, precum și alte trei construcții dobândite de asemenea prin donație. În 2017, Grosu și-a cumpărat cu 7.800 de euro un autoturism de model Volkswagen Touran, fabricat în 2009.

Igor Munteanu. Foto: tribuna.md

Igor Munteanu este conferențiar universitar, fost director executiv al IDIS Viitorul și ex-ambasador al Republicii Moldova în SUA. Are studii în jurnalism, științe politice și drept. Între 1992 și 1994 a fost șeful Secției Analiză Politică și Instituții Social-Politice din cadrul Președinției Republicii Moldova. Începând cu 1994, timp de doi ani a activat în calitate de asistent al directorului Fundației Internaționale pentru Sisteme Electorale. În perioada 1996-2010 și 2016-2018, a ținut cursuri de politici publice la ASEM. Între august 2010 și iulie 2015 a fost ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în Statele Unite, Canada și Mexic. În ultimii trei ani a fost președinte al Consiliului Administrativ al think tank-ului IDIS Viitorul.

În declarația de avere și interese personale pentru 2017-2018, Igor Munteanu a trecut venituri în mărime de circa 1,2 milioane de lei, din salariul său și al soției. Alți 700 de euro și 100 de dolari au intrat în bugetul familiei sub formă de dobânzi din cele două conturi în bănci pe care sunt depozitate 55 de mii de euro și cinci mii de dolari. Candidatul blocului ACUM a mai trecut pe hârtie o casă pe care a moștenit-o și un automobil.

Octavian ȚÎcu. Foto: Facebook.com

Octavian Țîcu este istoric, fost boxer profesionist și fost participant la Jocurile Olimpice (1996). Din 2003 ocupă mai multe funcții în cadrul Universității Libere Internaționale din Moldova, de la șef de catedră până la cea de director al Institutului de Istorie şi Ştiinţe Politice al instituției de învățământ, potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat. Din anul 2012 este membru al Comitetului Executiv în proiectul internațional Sharing History Cultural Dialogues, Proiect al Uniunii Europene și EUROCLIO (Asociația Profesorilor de Istorie din Europa). În prezent este cercetător-științific la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei și conferențiar universitar la Facultatea Istorie și Filozofie a Universității de Stat din Moldova.

S-a implicat deschis în politică în anul 2013, când a deținut, pentru o scurtă perioadă, funcția de ministru al Tineretului și Sportului în Guvernul Iurie Leancă, fiind propus de Partidul Liberal. Când a plecat din funcție, acuzând unii factori de decizie de la Minister că ar comite fraude, premierul de atunci, Iurie Leancă, a afirmat că i-a propus lui Ţîcu postul de consilier pe probleme de tineret şi sport, dar că acesta a refuzat. În pofida acestor declarații, în martie 2015, Octavian Țîcu s-a alăturat grupului de inițiativă de formare a Partidului Popular European din Moldova, motivându-și decizia prin faptul că PPEM este „un partid antisistemic, de protest” și că are susținerea UE și a factorilor de decizie de la Bruxelles. La alegerile locale generale din 14 iunie 2015 Octavian Țîcu a fost ales consilier raional în Ungheni din partea Blocului electoral „Platforma Populară Europeană din Moldova — Iurie Leancă”. El a renunțat însă la funcție la două luni de la obținerea mandatului. Pe 20 august 2015, în cadrul ședinței consiliului raional Ungheni, Octavian Țîcu a anunțat că părăsește Partidul Popular European și și-a depus și mandatul de consilier raional, arătându-se nemulțumit de felul cum s-a făcut coaliție la nivel raional. În ultimii ani, Octavian Țîcu a avut un discurs critic la adresa guvernării, iar în iunie 2018 s-a alăturat protestelor împotriva guvernului, organizate de partidele pro-europene de opoziție.

În declarația de avere depusă la CEC, candidatul arată că în ultimii doi ani a avut venituri de circa 700 de mii de lei din salariul său și al soției, dar și din publicarea unei cărți la editura ARC. Candidatul deține un apartament cu o suprafață de 128,3 metri pătrați, dobândit în anul 2015 și a cărui valoare ar fi de 739 de mii de lei. La bunuri mobile, Octavian Țîcu indică faptul că deține o mașină Ford Focus produsă în 2017 și cumpărată în 2019 cu circa 11 mii de euro.

Liliana Nicolaescu-Onofrei. Foto: acum.md

Liliana Nicolaescu-Onofrei este vicepreședinta Partidului Acțiune și Solidaritate. Potrivit profilului realizat de reporterii de la Moldova Curată, Liliana Nicolaescu-Onofrei a absolvit Facultatea de Litere a Universității de Stat din Moldova, iar ulterior a activat în cadrul diferitelor organizații neguvernamentale din domeniul învățământului. Între 1996 și 1998 a fost director al Programului de Modernizare a Educației în Domeniul Umanitar la Fundația „Soros Moldova”. Timp de 12 ani a fost director executiv al Centrului Educațional „Pro Didactica”. De asemenea, pe parcursul mai multor ani, a oferit servicii de consultanță și training în domeniul învățământului în România, Ungaria, Bulgaria, Georgia, Kyrgyzstan, Kazahstan, Turkmenistan.

Liliana Nicolaescu-Onofrei a ajuns pentru prima dată într-o funcție publică în Guvern în noiembrie 2012 atunci când, prin ordinul Maiei Sandu, pe atunci ministră, a fost numită consilieră în cadrul Ministerului Educației. Câteva luni mai târziu, pe 10 iulie 2013, Liliana Nicolaescu-Onofrei a fost numită viceministră a Educației, funcție pe care a deținut-o până în august 2015. A plecat de la minister după ce în fruntea Educației, în locul Maiei Sandu, a fost numit un alt ministru.

În declarația de avere depusă la CEC în campania electorală 2019, ea arată venituri de 292 de mii de lei și 3.200 de euro din mai multe surse: de la Centrul pentru Educație Antreprenorială și Asistență în Afaceri, de la Asociația Obștească Fortus, de la Fundația Soros și de la European Profiles SA – Consultance Group, Grecia. De asemenea, ea și soțul său au avut venituri și din activități prestate pentru Edutura Cartier. În declarația depusă la CEC mai apar o încăpere auxiliară (subsol) și două apartamente. Unul dintre ele, cu suprafața de aproape 100 de metri pătrați, a fost înregistrat pe numele celor doi soți în iulie 2005, în urma unui contract de investiții încheiat în 2002. Al doilea apartament, de 43 de metri pătrați, amplasat într-un bloc de la Durlești, a fost cumpărat de familia vicepreședintei PAS în martie 2013. Candidata a mai trecut pe hârtie și un automobil de marcă Honda. 

Sergiu Litvinenco. Foto: Facebook.com

Sergiu Litvinenco este jurist de profesie. A absolvit Facultatea de Drept a USM în anul 2005, iar mai devreme – Colegiul Republican de Informatică. Lucrează consultant juridic la organizația neguvernamentală Fortius, al cărei scop declarat este „mobilizarea cetățenilor pentru exercitarea dreptului lor de a participa la procesele decizionale și de a cere o mai bună guvernare”. Litvinenco, așa cum arată declarația sa de avere și interese depusă la CEC, este și unul dintre fondatorii acestei organizații obștești. 

Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, anterior a activat în calitate de consultant juridic în diferite proiecte cu finanțare internațională, prin intermediul cărora se acorda consultanță unor instituții de stat. Printre acestea – și Ministerul Educației în perioada în care acesta era condus de actuala lideră PAS, Maia Sandu (2014 - 2015). Sergiu Litvinenco este membru al Biroului Permanent al Partidului Acțiune și Solidaritate. 

În declarația de avere depusă la CEC în campania electorală 2019, care cuprinde anii 2017 – 2018, candidatul arată că în doi ani a avut un salariu total de 203 mii de lei de la AO „Fortius”, dar a avut venituri și din serviciile de consultanță pe care le-a prestat pentru Agenția de Guvernare Electronică și pentru Fundația Konrad Adenauer-Moldova. Soția sa a avut în doi ani un salariu de 537 de mii de lei, fiind angajată la o întreprindere cu capital străin. Familia deține două apartamente – unul în proprietate și altul în posesie. Unul are suprafața de 52,8 metri pătrați, iar altul - 80,6 metri pătrați. Ultimul este dobândit în anul 2009 și are valoarea, potrivit declarației, de 638 de mii de lei. Candidatul declară, de asemenea, o casă care i-a fost lăsată prin moștenire. Sergiu Litvinenco deține două autoturisme – un Mercedes de 12 mii de euro (proprietate) și o Toyota Auris de 7 mii de euro (posesie). La bancă păstrează în total 361 de mii de lei pe conturi bancare.

Chiril Moțpan. Foto: acum.md

Chiril Moțpan este secretar general al Platformei Demnitate și Adevăr (PPDA). Până la implicarea în politică a făcut carieră în jurnalism și poliție. Este colonel în rezervă. Potrivit CV-ui său, publicat pe pagina web a partidului, Chiril Moțpan este originar din Seliște, Nisporeni, și a avut mai multe funcții de-a lungul carierei sale: lector superior la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la USM (2005-2007); redactor superior la Compania de Stat „Teleradio-Moldova” (1986 – 1992); șef al Drecției Comunicare și Relații cu Publicul din cadrul MAI (1992 – 2002) (2009-2013), se arată în profilul realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat.

Potrivit rapoartelor financiare ale PPDA, publicate pe pagina web a Comisiei Electorale Centrale, Chiril Moțpan a donat partidului 10.000 de lei în 2016în 2017 – 7.900 de lei; în 2018 - 2.400 de lei – sub formă de bunuri donate sau achitate (contract); 7.000 de lei pentru campania electorală a candidatului Andrei Năstase la alegerile pentru funcția de primar al mun. Chișinău.

Dinu Plîngău. Foto: Facebook.com

În declarația de avere pentru ultimii doi ani, Chiril Moțpan a trecut venituri de 387 de mii de lei din pensia pentru vechime a militarului și din salariul soției. Alte 25 de mii de lei au intrat în bugetul familiei Moțpan din darea în arendă a unui apartament, iar alte 230 de mii - din vânzarea unui apartament primit drept donație în același an. Moțpan a mai trecut pe hârtie un teren agricol, unul extravilan și al treilea intravilan, un apartament de 47 de metri pătrați, primit ca donație și o treime dintr-o casă de locuit de 138,2 metri pătrați, evaluată la peste jumătate de milion de lei. Chiril Moțpan mai are un Volkswagen Touran, cumpărat în 2011 cu 125 de mii de lei. El păstrează la bancă 176 de mii de lei.

Dinu Plîngău este lider al organizației de tineret a partidului politic Platforma Demnitate și Adevăr, Tinerii DA. Plîngău este originar din Edineț, are studii juridice, iar în prezent face studii de masterat la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova, potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat. Întrucât nu are un loc de muncă, deoarece își face studiile de masterat, în declarația de avere pentru 2017-2018, depusă la Comisia Electorală Centrală, Dinu Plîngău nu raportează niciun venit, nicio locuință, niciun teren și nicio mașină. 

Oazu Nantoi. Foto: cotidianul.md

Oazu Nantoi între anii 2007 și 2009 a fost consilier în Consiliul Municipal Chişinău. Este membru-fondator al Asociaţiei pentru Politică Externă. În perioada 1991–1992 a fost şef de direcţie Analiză Politică pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. În anii 1996–1998 a fost membru al Senatului Fundaţiei Soros din Moldova. În 1998 a fost şef de direcţie în cadrul Comisiei Interdepartamentale pentru Coordonarea Politicii de Stat în localităţile din stânga Nistrului. Din 2000 şi până în prezent este director de programe în managementul conflictelor la Institutul de Politici Publice. Oazu Nantoi s-a lansat în politică la 13 octombrie 1989, când a fost ales vicepreşedinte al Sfatului Frontului Popular din Moldova. Despre cariera sa politică citiți în profilul realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat.

În declarația pentru anii 2017-2018, depusă la CEC în cadrul campaniei electorale 2019, Oazu Nantoi declară un venit de 769 de mii de lei, din salariul său și al soției și din indemnizații. Candidatul mai indică faptul că deține un teren și trei apartamente, toate dobândite până în 2011, și două mașini – o Honda Civic din 1996 și un Ford Focus produs în 2016, dar cumpărat în anul 2017 cu suma de 200 de mii de lei. Pe conturi bancare Oazu Nantoi deține 37 de mii de dolari și 10 mii de euro.

Radu Marian. Foto: Facebook.com

Radu Marian este membru al Biroului Permanent Național al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) din toamna lui 2017. Conform CV-ului postat pe site-ul PAS, Radu Marian are studii de specialitate în management la Colegiul Financiar Bancar din Chișinău, a finalizat un program academic în marketing la University of Louisiana Monroe, a absolvit Facultatea Finanțe și Bănci a ASEM în 2013, iar în 2017 a obținut un Masterat în Business International la Universitatea din Edinburgh, Scoția. În 2016 a desfășurat o stagiere în comunicare politică în Columbus, Ohio (SUA), finanțată de Departamentul de Stat al SUA. Anterior a activat timp de aproape trei ani la Centrul Analitic Independent „Expert Grup”, în calitate de consultant în comunicare.

În declarația de avere pentru ultimii doi ani, Radu Marian a indicat venituri în mărime de 229 de mii de lei și o bursă de 194 de mii de lei. El nu are nicio mașină, niciun teren și nicio locuință înregistrate pe numele său.

Doina Gherman. Foto: captură Youtube.com

Doina Gherman este lidera Organizației de Femei a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), iar după Congresul din 10 septembrie 2017, ea a fost aleasă și membră a Biroului Permanent Național al formațiunii. Din 2010 până în prezent activează în cadrul Serviciului Vamal în funcția de inspector superior vamal.

Conform ultimei declarații de avere depuse la CEC, Doina Gherman a obținut de la Institutul de Științe ale Educației și de la Asociația Obștească „Fortius” un salariu de 77 de mii de lei. Ea a mai declarat un salariu de 66 de mii al soțului ei, obținut de la firma Agrogal-Trans SRL, precum și dividende obținute de acesta de la aceeași firmă în cuantum de 73 de mii de lei. Alte șase mii de euro au intrat în bugetul familiei Gherman din vânzarea a două mașini. Ea a mai declarat și un venit de 105 mii de lei obținut de soțul ei din locațiune. Doina Gherman a mai trecut pe hârtie două terenuri, o construcție nefinisată și un autoturism marca BMW X5 cu o valoare de circa 10 mii de euro.

Arina Spătaru. Foto: Radio Europa Liberă

Arina Spătaru este președinta organizației teritoriale Bălți a partidului Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA). Născută la Bălți, Arina Spătaru a intrat în politică relativ recent, în anul 2015. În luna decembrie a aceluiași an devine președinta organizației teritoriale a partidului pe care-l reprezintă și acum. La alegerile locale din mai 2018 a candidat pentru postul de primar al municipiului Bălți din partea PPDA, obținând 6,12% din voturile celor prezenți la urne. Absolventă a Colegiului de industrie ușoară din Bălți, în 2011 a fondat atelierul de modă SRL ARINA-S. Anterior, în anii 2004-2011, a lucrat în același domeniu în baza patentei de întreprinzător. Este licențiată în domeniul științelor economice, din 2015 - masterandă la Facultatea de Științe Reale, Economice și ale Mediului din cadrul Universității de stat „Alecu Russo” din Bălți.

În declarația de avere pentru 2017-2018, Arina Spătaru a indicat venituri în mărime de 66 de mii de lei din salariu și indemnizații. Ea a mai trecut pe hârtie patru loturi de pământ, o casă de locuit, un apartament, un garaj și un spațiu comercial. De asemenea, politiciana are în proprietate două automobile.

Veronica Roșca. Foto: acum.md

Veronica Roșca este lector universitar la Universitatea Tehnică începând cu anul 2004. Din 2017 este membră a Biroului Național al Partidului Acțiune și Solidaritate. Este licențiată în drept și în științe politice.

În declarația de avere pentru ultimii doi ani, Veronica Roșca a trecut salariul și al soțului, în mărime totală de 1,1 milioane de lei, patru terenuri extravilane, un apartament de 97,8 metri pătrați, cumpărat în 2012 cu 49 de mii de euro, precum și patru automobile, cu o valoare totală de 510 mii de lei.

Stela Macari. Foto: acum.md

Stela Macari este membra Partidului Platforma Demnitate și Adevăr. Începând cu 2017 este vicepreședinta Organizației de Femei a PPDA și vicepreședinta Organizației Teritoriale Ciocana, Chișinău a partidului. Stela Macari are 42 de ani și de profesie este inginer constructor. Între 1999 și 2003 a activat în calitate de inginer tehnolog, apoi ca director de producere la întreprinderea de confecții SA Ialtexgal – Aurica. Începând cu 2007 și până în prezent activează la Întreprinderea cu capital străin Uniform SRL ICS.

În declarația de avere pentru 2017-2018, Stela Macari a indicat salariul în mărime de 261 de mii de lei și venituri de 239 de mii din pensie și indemnizații. Ea a mai declarat un apartament cu suprafața de 56 de metri pătrați, evaluat la 622 de mii de lei și un automobil de model Mitsubishi, estimat la 35 de mii de lei.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii