Integritate

Managerii de lux ai statului

Colaj: CIJM
Autor: Mariana Rață
01/02/2017 30561

Conduc întreprinderi de stat, multe dintre care înregistrează pierderi an de an, dar ridică salarii lunare de câteva zeci de mii de lei. Mulți dintre directorii acestor companii sunt remunerați regește, salariile lor fiind uneori chiar mai mari decât profiturile anuale ale întreprinderilor pe care le gestionează. În unele cazuri, chiar dacă întreprinderile pe care le administrează se află la un pas de faliment, şefii își dublează lefurile cu premii pentru bună gestionare sau performanțe. Deşi veniturile unor întreprinderi sunt considerabile, profiturile din activitate sunt foarte mici, banii fiind cheltuiți pentru tot felul de necesități ale companiilor.

Salariul directorului Metalferos, date cu caracter personal

Alexei Țâmbrovschi, Serghei Nagorneac și Dan Mitriuc sunt astăzi cei mai bine plătiți manageri de companii de stat din Republica Moldova, dintre cele circa 50 de întreprinderi de stat monitorizate de Centrul de Investigații Juralistice împreună cu Transparency International Moldova.

Alexei Țâmbrovschi este directorul companiei de colectare a metalelor Metalferos, funcție pe care o deține din iulie 2014. Potrivit declarației de avere, în 2015, acesta a obținut un venit de la locul de muncă de 850.000 de lei, ceea ce reprezintă 70.916 lei pe lună. Țâmbrovschi evită însă să vorbească despre salariul său, sub pretextul că aceste informații reprezintă date cu caracter personal.

 

Fragmentul din răspunsul oferit de administrația Metalferos asociației Transparency International-Moldova

 

Nu este clar dacă numirea lui Țâmbrovschi în funcția de director al Metalferos a avut loc în baza unui concurs. Până la Metalferos, el a condus Patronatul Întreprinderilor Industriei Prelucratoare de Carne. În declarația sa de avere, managerul arată că ar deține 99% din acțiunile companiei Olbris-Impex, fondată în 2012 și despre care afirmă că nu mai activează, asta deși potrivit datelor de la Camera Înregistrării de Stat, firma figurează ca fiind activă. Printre genurile de activitate licențiate ale Olbris-Impex figurează și „colectarea, păstrarea, prelucrarea, comercializarea, precum şi exportul resturilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase”, gen de activitate similar cu cel al Metalferos.

Firmele-satelit, din casa familiei Ţâmbrovschi

În ultimii ani, în același oficiu de pe str. Bernardazzi, 4, din Chișinău, în care își are sediul Olbris-Impex, au fost înregistrate mai multe companii specializate în colectarea, păstrarea, prelucrarea, comercializarea, precum şi exportul resturilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase: Vara Com, Metal Invest Grup, Dorimpex-Plus. Primele două companii îl au în calitate de fondator și administrator pe Vadim Volcov, un partener de afaceri al familiei Țâmbrovschi. Ultima firmă aparține Olgăi Țâmbrovschi, tot ea proprietara sediului din str. Bernardazzi, 4.

L-am contactat telefonic pe Alexei Țâmbrovschi pentru a-l întreba despre aceste companii. Secretara directorului Metalferos ne-a comunicat, după ce a discutat cu șeful său, că Țâmbrovschi nu oferă interviuri, iar secretarul de presă este în concediu, așa că va trebui să revenim mai târziu. Nu am reușit să dăm de niciun reprezentant al companiilor menționate mai sus. Sigurul număr de telefon pe care l-am găsit (al companiei Dorimpex-Plus - n.r.)  este deconectat.

Compania cu imunitate penală

Nu cunoaştem dacă firmele apropiaților lui Țâmbrovschi au vreo legătură cu Metalferos, cert este însă că deși compania are o cifră mare de afaceri, profiturile obținute sunt modeste, scăzând de la an la an. Potrivit rapoartele financiare, în 2015, Metalferos a avut venituri de un miliard de lei, iar profitul a fost de doar 41,3 milioane de lei, ceea ce reprezintă circa 4,1% din venit. Restul banilor au fost cheltuiți pentru întreținerea companiei și procurările de materie primă, adică deșeuri de metale feroase și neferoase. În 2015, profitul Metalferos a scăzut cu 1/3 față de anul 2014 și de circa nouă ori față de anul 2011.

Deși statul deține 78% din capitalul SA Metalferos, compania nu a fost niciodată verificată de Curtea de Conturi. În 2015, în contextul mai multor acuzații făcute de deputați în plenul Parlamentului, procurorii au efectuat percheziții la sediul întreprinderii, ridicând mai multe acte care se referă la activitatea acesteia. Ulterior, acțiunile oamenilor legii nu au avut continuitate. În 2013, instituția a fost vizată în cadrul unei investigații a FISC-ului care anunța că a descoperit la Metalferos o schemă de spălare a 700 de milioane de lei prin intermediul unor companii off-shore. În ziua în care inspectorii fiscali urmau să ridice documentele de la companie, a fost arestat Nicolae Vicol, șeful Serviciului Fiscal de Stat.

Doi ani mai devreme, în 2011, ofiţerii de urmărire penală din cadrul Ministerului de Interne au pornit două cauze penale la Metalferos pentru spălare de bani şi evaziune fiscală. Ulterior, dosarul a fost preluat de Procuratura Generală, iar despre soarta acestuia nu s-a mai aflat nimic. Am solicitat Procuraturii Generale să ne comunice în ce fază se află dosarul Metalferos acum. Suntem în așteptarea unui răspuns. 

Managerul milionar al unei întreprinderi necunoscute

Pagina de Linkedin a lui Serghei Nagorneac

Serghei Nagorneac este directorul ÎS Ingeocad din anul 2002. În 2015, managerul a avut un salariu lunar de 53.255 de lei, de peste 60% mai mare decât în 2014, când a fost remunerat cu câte 33.479 de lei pe lună.

Necunoscută pentru majoritatea cetățenilor, Ingeocad este, potrivit siteului său, „lider în Republica Moldova în domeniul activităţii geodezice, geologice, topografice şi cartografice”. Porivit unui răspuns oficial oferit de compania fondată de Agenţia Relaţii Funciare și Cadastru, Ingeocad a înregistrat în 2015 un profit de doar 2000 de lei (!), asta în condițiile unor venituri de peste 13,6 milioane de lei, dar și a majorării salariului directorului cu circa 20.000 de lei pe lună. În 2014, profitul întreprinderii a fost de peste două milioane de lei. Totuși, potrivit raportului financiar plasat pe pagina web a companiei, profitul este de 3,7 milioane de lei.

Situația financiară a lui Serghei Nagorneac pare să fie mai bună decât cea a companiei pe care o conduce de circa 15 ani. Potrivit ultimei declarații de avere, în 2015, pe lângă venitul din salariu de peste 639.000 de lei, managerul a mai câștigat alte peste 660.000 de lei din depuneri la instituții financiare. Serghei Nagorneac are șase depozite bancare, în valoare totală de peste 4,5 milioane de lei. Administratorul Ingeocad mai deține în proprietate două apartamente, dintre care ultimul procurat în 2011 și estimate la circa 400.000 de lei.

Potrivit informației postate de Nagorneac pe siteul Linkedin.com, Ingeocad este singurul loc de muncă al acestuia. El activează în cadrul companiei din 1983, de îndată după finalizarea studiilor.

Contactat telefonic, Nagorneac ne-a confirmat că activează din 1983 în cadrul întreprinderii și că nu a avut alte afaceri. „Depozitele bancare? Păi, dumneavoastră ați văzut că eu nu dețin alte proprietăți. Nu am mașini, case, doar un apartament. Am un salariu de peste 500.000 de lei pe an, am de unde aduna. Acești bani i-am adunat exclusiv din salariu”, ne-a declarat el. Managerul Ingeocad afirmă că salariul mediu în întreprinderea pe care o conduce este 11.000 de lei, iar compania este profitabilă. „Anul trecut, profitul a fost de vreo trei milioane. Noi luptăm pentru a fi competitivi pe piață”, a precizat Nagorneac.

De la General Media Grup, la Moldtelecom

Dan Mitriuc, directorul Moldtelecom. Foto: Noi.md

Dan Mitriuc, directorul SA Moldtelecom, este al treilea cel mai bine plătit manager de companie de stat. Ales în funcție în aprilie 2016, în baza unui concurs netransparent organizat de Consiliul de administrare al întreprinderii, Mitriuc pare să aibă un salariu de peste 50.000 de lei.

În vârstă de 31 de ani, noul admnistrator al companiei de telefonie a activat anterior la Victoriabank, iar de acolo a fost propulsat în funcția de director adjunct responsabil de activitatea financiară în cadrul Căii Ferate a Moldovei. Acesta este ginerele Tamarei Andruşca, membru al Curții de Conturi, care a fost și director financiar al Prime Management, firma care administrează holdingul media al lui Vlad Plahotniuc.

În declarația de avere depusă la CNI, Mitriuc notează că a activat în 2015 și la General Media Grup, compania care aparține lui Vlad Plahotniuc, de unde a obținut un venit total de 47.000 de lei, iar de la Calea Ferată – alte 45.000 de lei. Salariul de la Moldtelecom pare să fie incomparabil mai mare. În 2015, Dan Mitriuc a contractat un credit bancar în valoare de 3,1 milioane de lei, iar un an mai devreme s-a împrumutat cu peste 35.000 de euro.

Despre ce tace Moldtelecom?

Mitriuc nu a răspuns solicitărilor noastre de a ne oferi informații despre salariul pe care îl primește la Moldtelecom, dar predecesorul său, actualul viceministru al Economiei Vitalie Iurcu, a ridicat în 2015 o remunerație de 50.770 de lei pe lună. În acel an, Moldtelecom a obținut rezultate financiare bune. Întreprinderea aproape că și-a dublat profitul, de la 62,9 milioane de lei în 2014, până la 94,2 milioane de lei în 2015. Potrivit portalului mold-street.com, în 2015, Moldtelecom a înregistrat o cifră de afaceri de 2,26 de miliarde de lei, cu 145 de milioane de lei mai mult decât în 2014. Paradoxal, dar în final, compania a achitat în 2015 la bugetul de stat un impozit pe venit de 2,5 ori mai puțin decât în 2014, adică doar 6,45 de milioane de lei. Statul a avut de pierdut.

Unde pleacă veniturile Moldtelecom

Anterior, presa a scris despre mai multe companii-căpușă care desfășoară afaceri cu principalul operator de telefonie fixă din Republica Moldova. Potrivit Ziarului Național, începând cu anul 2012, prețurile la apelurile telefonice de peste hotare spre abonații din Republica Moldova au crescut considerabil. Astfel, tarifele pentru telefonia fixă s-au majorat de la $0,09 la $0,18 - $0,20 per minut. Scumpirile au coincis cu momentul când ÎS Moldtelecom a externalizat serviciile de terminare apel către o companie elvețiană, Switchover AG. Firma îl avea, anul trecut, în calitate de membru al Consiliului de administrare pe Sergiu Talpă, în trecut coleg de liceu, dar și de universitate cu actualul președinte al Parlamentului, Andrian Candu.

Potrivit calculelor experților, pornind de la tarifele anunțate în presă și neconfirmate de Moldtelecom, în 2014, Switchover AG ar fi obținut, din contractul cu întreprinderea de telecomunicații, un venit de peste 19 milioane de dolari. Dacă condițiile contractuale dintre Moldtelecom și Switchover AG au rămas neschimbate în 2015, iar din fiecare apel de peste hotare se plătește câte opt cenți pe minut firmei Switchover AG, veniturile de anul trecut ale companiei elvețiene doar din acest serviciu ar fi constituit peste 324 de milioane de lei.

Ziarul de Gardă, în colaborare cu Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anterior și despre faptul că firme afiliate lui Vitalie Iurcu au câștigat mai multe contracte de achiziții la Moldtelecom, iar „afacerile” au continuat chiar şi după plecarea acestuia din companie. Valoarea achizițiilor se ridică la zeci de milioane de lei.

Premii pentru pierderi, la Moldatsa

Salariul obținut de Veaceslav Frunze în ianuarie 2015 este cel mai mare oferit unui manager de stat în 2015. Infografic: CIJM

Vadim Gugea, administratorul interimar al companiei Moldatsa, ocupă locul patru în topul celor mai bine plătiți manageri de stat. Acesta a ridicat, în 2015, un salariu mediu lunar de 46.155 de lei. Oficial, salariul de funcție al lui Gugea este de două ori mai mic, de 22.515 lei. La această sumă se mai adaugă încă 23.640 de lei, în calitate de spor lunar, conform contractului de manager. Totuși, Gugea are un salariu mult mai modest decât predecesorii săi de la Moldatsa. Fostul director al companiei, Veaceslav Frunze, care a fost demis în septembrie 2015, a avut în acel an un salariu mediu lunar de 75.950 de lei (cel mai mare dintre toate cele acordate managerilor întreprinderilor de stat – n.r.). Din această sumă, salariul de funcție a fost constant mai mic de 20.000 de lei. Restul se aduna din sporul lunar conform contractului de manager, din indemnizațiile pentru concediu, premii și salariul în zilele aflării în deplasări.

Spre exemplu, în ianuarie 2015, Veaceslav Frunze a primit un salariu de 135.809 lei. Din această sumă, salariul de funcție a fost de 19.552 de lei, sporul lunar conform contractului de manager - 16.619 lei, iar alte 99.637 de lei au fost plătite în calitate de premiu conform indicatorilor de performanță. Potrivit rapoartelor financiare care ne-au fost puse la dispoziție de administrația Moldatsa, în 2014, compania a înregistrat pierderi de 38 de milioane de lei, asta după ce în 2013 a avut un profit net de 43,8 milioane de lei. În aceste condiții, nu este clar pentru ce performanțe a fost premiat Frunze la începutul anului 2015.

Frunze: „Puneți prea multe întrebări. Subiectul este epuizat”

De altfel, Frunze este singurul administrator, dintre cei trei care s-au perindat la şefia Moldatsa în 2015, care a ridicat premii pentru performanța companiei, în total – 221.000 de lei. Asta se întâmpla în timp ce conturile Moldatsa din Belgia au fost sechestrate urmare a unei decizii a Tribunalului din Bruxelles în dosarul Energoalians vs Moldtranselectro. Din cauza blocării conturilor, Moldatsa a acumulat mai multe datorii salariale și față de furnizori. Compania a încheiat anul 2015 cu un profit de doar trei milioane de lei, în condițiile unui venit de 141,4 milioane de lei.

Contactat telefonic, Veaceslav Frunze ne-a declarat că nu își mai amintește ce s-a întâmplat în 2015. „Dacă au fost acordate premii, însemnă că așa s-a decis, eu nu mai țin minte motivul. Nu eu am luat decizia”, ne-a răspuns fostul administrator al Moldatsa. Întrebat cine a luat decizia de acordare a acestor premii, Frunze a răspuns: „Dumneavoastră puneți prea multe întrebări. Mi se pare că subiectul este epuizat. Fiecare duce în spate cât poate. Dumneavoastră dacă puteți mai mult, duceți mai mult. Îmi pare rău, trebuie să închid”.

Pepiniera pentru rudele demnitarilor

Furnizorul de servicii de aeronavigaţie în Republica Moldova este cunoscut opiniei publice pentru dezmățul organizat acolo prin angajarea în funcții de conducere a mai multor rude ale demnitarilor moldoveni. Ziarul de Gardă a scris anterior despre soțiile, fiicele sau fiii unor deputați, miniștri sau judecători care au fost angajați, în condiții de lipsă de transparență, în calitate de șefi de direcții la Moldatsa, cu salarii generoase. Chiar și Vadim Gugea, actualul director al companiei, numit în funcție de ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Iurie Chirinciuc, în octombrie 2015, a fost anterior director executiv al firmei Euroatlant, fondată de Chirinciuc și specializată în producerea și comercializarea mobilei. De asemenea, presa a scris anterior și despre mai multe licitații controversate desfășurate de Moldatsa

Managerul de lux din agricultură

Valerian Cerempei, directorul Mecagro. Foto: captura Agro TV

Institutul de Tehnică Agricolă Mecagro este puțin cunoscut opiniei publice. Director al întreprinderii de producere și comercializare a tehnicii agricole este Valerian Cerempei, care a avut în 2015 un salariu lunar de 42.300 de lei. Din această sumă, doar 28.000 de lei reprezintă salariul de bază, iar restul sumei se adună din indemnizații și primă de inventator. În 2014, salariul lui Cerempei a fost și mai mare - de 51.000 de lei.

În schimb, profitul întreprinderii de stat a fost destul de modest în ultimii ani. În 2015, compania a câștigat doar 1,2 milioane de lei, deși veniturile au fost de 41 de milioane de lei. Acești bani au fost cheltuiți în cea mai mare parte pentru procurări și salarii.

Afacerile administratorului de la Moldexpo

Peste 40.000 de lei lunar ridică și Arcadie Andronic, directorul Centrului Internațional de Expoziții Moldexpo. Într-un răspuns oficial oferit organizaţiei Transparency International-Moldova, Andronic refuză să comunice care este salariul său, argumentând că această informație este cu caracter personal. Totuși, potrivit declarației de avere pentru anul 2015, directorul Moldexpo a obținut un venit de la locul de muncă de 493.528 de lei, ceea ce reprezintă circa 41.120 de lei pe lună.

Potrivit datelor de la Camera Înregistrării de Stat, Arcadie Andronic este astăzi administrator al firmelor Poliproject Grup, Visagency, Oceacov și Andron Tiunicov & Coev Fotbal Management Consulting. În toate acestea, el este și asociat.

Companiile în care Arcadie Andronic continuă să figureze în calitate de administrator

 

De asemenea, Andronic și soția sa, Mariana, sunt fondatori ai companiei Poliproject Exhibitions, specializată în activități de expoziții, la fel ca și compania de stat Moldexpo. Potrivit unui raport al Curții de Conturi din 2012, această companie, dar și Exposervice, care de asemenea a aparținut lui Arcadie Andronic, dar a fost lichidată între timp, au înregistrat datorii de peste 1,2 milioane de lei față de Moldexpo. Suma creanțelor costituia 46,6% din toate datoriile față de Moldexpo, la sfârșitul anului 2011. La acel moment, Andronic era deja administrator al companiei de stat.

Contactat de reporterul Centrului de Investigații Jurnalistice, Arcadie Andronic ne-a declarat că cea mai mare parte din aceste datorii au fost achitate. „A mai rămas ceva, dar nesemnificativ, nu mai țin minte cât, care nu a putut fi achitat din cauză că Poliproject Exhibitions a inițiat proces de insolvabilitate și conturile companiei au fost blocate”, a precizat cofondatorul firmei. Despre faptul că administrează și astăzi mai multe companii, Andronic ne-a răspuns că pe acest caz s-a explus deja Comisia Națională de Integritate, care nu a depistat un conflict.

Un contract avantajos pentru Finpar Invest

Serghei Iaralov (stânga) și Arcadie Andronic (dreapta), la o sărbătoare de familie. Foto: facebook.com

Potrivit unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice, Arcadie Andronic pare să fie un apropiat al familiei lui Serghei Iaralov, omul de încredere al lui Vlad Plahotniuc. Andronic a fost numit în funcție în februarie 2011, urmare a unui concurs organizat de Ministerul Economiei, condus pe atunci de Valeriu Lazăr. Un an mai târziu, acesta a semnat cinci contracte de locațiune prin care a transmis 1,17 hectare de teren de pe teritoriul centrului expozițional companiei Finpar Invest SRL, pe un termen de 25 de ani. Pe acest teren au fost construite sediile posturilor de televiziune Publika, Prime, Canal 2 şi Canal 3, și a trei posturi de radio: Muz FM, Publika FM și Maestro FM, trecute acum un an pe numele lui Vlad Plahotniuc. În 2015, Finpar Invest SRL a acționat în judecată Agenția Proprietății Publice și centrul Moldexpo, solicitând dreptul de a putea privatiza terenul de 1,17 hectare pe care sunt situate sediile instituțiilor media. Dosarul se află pe rol la Judecătoria sectorului Buiucani.

Cum își dublează managerii de stat salariile?

Printre primii zece cei mai bine plătiți manageri de stat se regăsește și Teodor Ciclicci, directorul Centrului Național Frecvențe Radio (CNFR). Potrivit datelor oficiale, el a avut în 2015 un salariu lunar de 40.766 de lei. Salariul de bază al directorului companiei a fost însă de două ori mai mic (20.300 de lei), dublându-se din contul primelor și a suplimentelor, care au constituit circa 20.400 de lei pe lună.

În 2015, compania de stat, specializată în asigurarea cu frecvenţe radio pentru dezvoltarea serviciilor de televiziune, radiodifuziune și radiocomunicaţii fixe, a înregistrat un profit de 16,8 milioane de lei. Ciclicci conduce CNFR din 2008.

După același principiu este formată și remunerația directorului Radiocomunicații, Mihai Iacob. Salariul de funcția al acestuia a fost în 2015 de 17.160 de lei. Grație sporurilor și a premiilor lunare a ajuns însă, în medie, la 34.000 de lei pe lună. Cel mai mare salariu în 2015, Mihai Iacob l-a avut în august, luna în care a mers în concediu – 66.767 de lei. Potrivit tabelului salarial care ne-a fost prezentat de ÎS Radiocomunicații, administratorul companiei a beneficiat atunci, pe lângă salariul de bază și alte sporuri, de indemnizație de concediu – de 22.856 de lei și ajutor material - 34.320 de lei. Profitul întreprinderii în 2015 a fost de 1,2 milioane de lei.

 

Salariu mai mare decât profitul companiei

Victor Cojocaru, ex-directorul SA Franzeluța. Foto: Unimedia

Topul celor mai bine plătiți manageri de stat este încheiat de directorul Combinatului de panificație Franzeluța și administratorul Incercom. Victor Cojocaru, care a condus Franzeluța în anul 2015, a avut un salariu mediu de 38.000 de lei pe lună. Mai mult de jumătate din această sumă o reprezintă însă premiile și sporurile salariale, salariul de funcție fiind de circa 18.000 de lei. Salariul mediu în cadrul SA Franzeluța, în 2015, a fost de 6.600 de lei, de aproape șase ori mai mic decât cel al directorului. Același salariu angajații l-au primit și în 2014. În schimb, câștigul directorului companiei a crescut din 2014 până în 2015 cu circa 5.000 de lei pe lună. În 2015, combinatul de panificație a avut un profit net de 2,2 milioane de lei, deși venitul din vânzări a fost de 659 de milioane de lei. În 2014, Franzeluța a avut un profit cu 800.000 de lei mai mare și a plătit la stat impozit pe venit în valoare de 1,6 milioane de lei. În 2015, la capitolul „cheltuieli privind impozitul pe venit” este indicată cifra de „0” lei.

Potrivit declarației de avere, Anatolie Izbândă, director al Institutului de Cercetări Științifice în Construcții Incercom din 2008, a avut în 2015 un salariu mediu de 37.300 de lei. În răspunsul oficial pe care ni l-a oferit, Izbândă indică însă că a avut, în 2015, un salariu lunar de 25.595 de lei (inclusiv sporuri și prime). Profitul întreprinderii pentru acel an a fost de circa 250.000 de lei. Izbândă a ridicat un salariu anual de aproape două ori mai mare decât câștigul companiei pe care o administrează.

Salariu de 28.000 de lei pentru pierderi de jumătate de miliard

Companiile de stat care au înregistrat cele mai mari pierderi în 2015, dar ale căror directori au avut salarii mari. Schemă: CIJM

Directorul Incercom nu este singurul manager de întreprindere de stat care are venituri anuale mai mari decât profitul companiei administrate. Aceeași situație este și la ÎS Calea Ferată a Moldovei, unde actualul director, Iurie Topală, a fost remunerat în 2015 cu 19.800 de lei pe lună, deși CFM a înregistrat pierderi de peste 105 milioane de lei, cu 3,6 milioane de lei mai mari decât în 2014. Acest lucru nu l-a împiedicat pe administrator să își majoreze, în 2015, salariul cu 3.000 de lei pe lună.

Șeful întreprinderii Moldelectrica, care în 2015 a înregistrat pierderi de 496 de milioane de lei, a avut un salariu de 28.000 de lei. Ghennadi Dimov conduce întreprinderea din 2008. Ultima declarație de avere depusă la Comisia Națională de Integritate este din 2013. Solicitat de Transparency International-Moldova să comunice care este salariul său și veniturile companiei, Dimov a refuzat, sub pretextul că legea nu îl obligă să ofere astfel de informații. „Noile prevederi ale Legii cu privire la întreprinderile de stat stabilesc lista informației care este obligatorie pentru a fi dezvăluită public, locul și termenul plasării informației”, se arată în răspunsul oficial.

Una dintre principalele atracții turistice ale Republicii Moldova, Combinatul de vinuri Cricova a încheiat anul 2015 cu pierderi de 16,8 milioane de lei. Directorul de atunci al companiei, Valentin Bodiul, a avut un salariu lunar de 18.500 de lei. 

Top cei mai prost plătiți manangeri la stat

Nu toți directorii de întreprinderi de stat au însă salarii generoase. Am identificat cel puțin șapte manageri de stat care sunt remunerați cu mai puțin de 10.000 de lei pe lună. Cel mai mic salariu este al directorului ÎS Izomer, specilizată în importul, fabricarea și comercializarea angro a substanțelor și materialelor chimice toxice. Aliona Mereuță, care conduce întreprinderea din 2013, a avut în 2015 un salariu de 3.800 de lei. Directorul Teatrului Național de Operă și Balet, Ion Grosu, a obținut în 2015 un salariu lunar de 9.128 de lei. Șeful Editurii Universul, Iurie Gabura, a fost remunerat cu 9.600 de lei. Cu 100 de lei mai mult pe lună primește directorul Uzinei experimentale Aselteh, Gheorghe Popovici. Directorul magazinului de arme Dinamo-MA (în proces de lichidare – n.r.), Grigore Bulgaru, ridică 9.880 de lei, iar cel al Tipografiei Centrale, Dinu Sorocovici, este plătit cu 9.941 de lei pe lună. Aproape toate întreprinderile cu cei mai prost plătiți manageri înregistrează profituri, chiar dacă modeste.

Întreprinderile de stat se transformă în „sere” pentru rudele demnitarilor 

Recent, Transparency International Moldova a publicat un raport privind monitorizarea transparenţei întreprinderilor de stat şi societăţilor pe acţiuni cu capital de stat. În acest studiu, Transparency International Moldova abordează o serie de aspecte din activitatea întreprinderilor statului, care ţin inclusiv de administratorii şi membrii Consiliilor de Administrare ai întreprinderilor şi remuneraţia acestora, bugetul întreprinderilor, achiziţiile efectuate, eventualele conflicte de interese în activitatea decidenţilor, rezultatele auditurilor şi controalelor efectuate la întreprinderi, dezvăluirea informaţiilor de către întreprinderi.

„În raport se constată, în particular, că transparenţa insuficientă a procedurilor de angajare, luarea deciziilor de numire/angajare în conflict de interese conduc la transformarea întreprinderilor statului în „sere” ale rude­lor dem­ni­ta­rilor şi funcţionarilor de stat. Concursurile organizate de autorităţi pentru ocuparea funcţiei de administrator al întreprinderilor sunt deseori mimate, transparenţa lor fiind aparentă. În pofida pierderilor considerabile înregistrate de un şir de întreprinderi, administratorii şi membrii consiliilor de administrare ale acestora continuă să ridice lunar remuneraţii semnificative. Deşi salariile administratorilor nu reprezintă date cu caracter personal, o serie de întreprinderi refuză se ofere această informaţie.

Transparency International Moldova consideră că legislaţia care reglementează activitatea întreprinderilor de stat trebuie revizuită substanţial, în special în contextul sporirii calităţii şi eficienţei administrării întreprinderilor. În particular, în opinia experţilor, sunt necesare cerinţe mai riguroase privind calificarea şi experienţa de muncă pentru candidaţii la funcţia de administrator al întreprinderii, concordarea remuneraţiei administratorului cu performanţele economico-financiare ale întreprinderii, asigurarea transparenţei în procesul de selectare sau numire a administratorilor întreprinderilor de stat”, afirmă Lilia Carasciuc, director executiv al Transparency International Moldova.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii