Justiţie

Proiect al Guvernului, îngropat pe șantier. Centrul de medicină sportivă, între afaceri private și litigii în lanț

Pe terenul din str. Belinski 4 a fost săpată doar groapa de fundație. Foto: CIJM
Autor: Victoria Dodon
09/11/2017 2230

De zeci de ani, angajaţii Centrului de Medicină Sportivă „Atletmed”, singurul de acest fel din Republica Moldova, își doresc condiții decente de muncă pentru a putea acorda asistență medicală de cea mai înaltă calitate sportivilor din țară. Oportunitatea a apărut acum trei ani, când Guvernul a inițiat un proiect investițional care permitea ca pe lotul unde se afla anterior instituţia să fie ridicat un bloc nou, cu spații destinate acestui centru, dar și cu apartamente pe care antreprenorul să le vândă. Deși firma Inamstro SRL a fost găsită rapid, iar toate actele permisive au fost eliberate de municipalitate, inițiativa s-a transformat într-o epopee interminabilă de plângeri, conflicte și procese de judecată. Asta după ce în casele din apropierea şantierului ar fi apărut fisuri. Nemulțumiți că nimeni nu s-ar fi consultat cu ei înainte de demararea proiectului, cei câțiva zeci de locatari au expediat numeroase petiții autorităţilor, au bătut continuu pe la ușile funcționarilor și au ieșit periodic pe șantier ca să protesteze. Nimic nu a dat însă rezultat. Oamenii au angajat avocaţi şi au iniţiat câteva litigii, doar că va trece timp până judecătorii vor adopta decizii definitive. De cealaltă parte, reprezentanții companiei susțin că la mijloc ar fi vorba despre blocaje intenționate pe care încearcă să le înlăture și că vor insista să finiseze construcția, așa cum și-au asumat. Cazul ne-a fost sesizat pe Harta Corupției a portalului Anticoruptie.md.

Terenul din strada Vissarion Belinski 4, din sectorul Buiucani al Capitalei, s-a transformat în șantier de construcții încă la începutul anului 2015. Cu câţiva ani înainte, aici își avea sediul Centrul Național de Medicină Sportivă „Atletmed”, instituție care, din 1947, prestează servicii de examinare și reabilitare medicală sportivilor din Republica Moldova, le eliberează avize medicale privind posibilitatea de a participa la competiții, pregătește doctorii care se specializează în medicina sportivă, oferă asistență medicală la competițiile de nivel național și internațional etc. Acum, pe cei 26 de ari - proprietate a statului - ar urma să apară un bloc cu nouă nivele, primele două etaje fiind pentru Centrul „Atletmed” și spații comerciale, iar cele superioare pentru apartamente ce ar urma să se vândă. Blocul ar urma să fie ridicat la doar câțiva metri de casele din preajmă, toate la sol. Potrivit datelor de la Cadastru, lotul are destinație specială, adică aici pot fi construite doar clădiri cu anumite funcții, nu și cele de tip locativ.

Terenul pe care se va afla blocul, în coasta caselor din vecinătate. Hartă: cadastru.md

Cum a apărut proiectul investițional

Ideea de modernizare a centrului medical le-a venit responsabililor de la Ministerul Sănătății pe vremea când instituția era condusă de Andrei Usatîi, după ce s-a ajuns la concluzia că imobilele Centrului, cu o suprafață totală de circa 815 metri pătrați, sunt într-o stare deplorabilă. Experții au recomandat demolarea, ceea ce s-a și întâmplat mai târziu.

Între timp, pe 29 septembrie 2014, Guvernul Leancă a emis o hotărâre prin care s-a decis ca terenul cu pricina să fie transmis din proprietate publică în domeniul privat al statului. Firma care urma să primească în gestiune lotul se angaja să demoleze construcțiile existente, să proiecteze și să construiască un bloc cu nouă etaje, „dintre care etajele 1 şi 2 – cu destinaţie administrativă, pentru amplasarea Centrului Naţional de Medicină Sportivă „Atletmed”, iar etajele 3-9 – cu destinaţie locativă”, să amenajeze o parcare auto, precum și teritoriul din preajma blocului. Potrivit deciziei, investitorul urma să efectueze toate lucrările din bani proprii.

În nota informativă la proiectul hotărârii, ministrul Usatîi argumenta că edificiile Centrului erau vechi și în degradate, condițiile de lucru ale angajaților erau inadecvate și nu corespundeau cerințelor internaționale, nu existau laboratoare dotate cu tehnologiile necesare testării sportivilor. Asta în timp ce, la acel moment, în Republica Moldova erau înregistrați aproape 300.000 de sportivi. „Reformarea și modernizarea serviciilor de asistență medicală, inclusiv medicina sportivă, necesită îmbunătățirea bazei tehnico-materiale, infrastructurii în vederea utilizării tehnologiilor noi, echipamentelor performante de tratament și reabilitare a sportivilor. De aceea, o soluție în acest sens ar fi edificarea unui centru nou de excelență, dotat cu tehnologii avansate de testare a sportivilor de performanță, cu organizarea unei parcări auto pentru transportul medical și al clienților”, se mai arăta în document. Totodată, ministrul explica că, în condițiile de austeritate bugetară, atragerea unui partener privat pentru implementarea proiectului investițional ar fi fost cea mai bună soluție.

Pe șantier abia a fost săpată groapa de fundație. Foto: CIJM

Hotărârea de Guvern a intrat în vigoare pe 10 octombrie 2014. Peste o lună, pe 4 noiembrie, autoritățile au anunțat concursul de selectare a investitorului, iar termenul-limită de depunere a ofertelor a fost de doar o săptămână. Anunțul a fost publicat doar pe pagina web a Bursei de construcții din Moldova, iar la el au avut acces doar abonații portalului, contra plată (costul abonamentului lunar este de 85 de euro, iar cel anual de 750 de euro - n.r.). Din procesul-verbal privind deschiderea ofertelor reiese că la concurs a participat doar un singur agent economic, Inamstro SRL. Regulamentul de organizare a concursului investițional prevede că organizatorul are dreptul (dar nu este obligat - n.r.) să anuleze concursul desfășurat inclusiv dacă numărul ofertanților este mai mic de trei, ceea ce nu ar asigura un nivel satisfăcător al concurenței. Detaliul a fost trecut cu vederea de membrii comisiei de concurs, Inamstro fiind declarat oficial învingător pe 7 decembrie 2014.

În ziua următoare, compania și Centrul „Atletmed” au semnat contractul. Potrivit documentului, firma era obligată să construiască blocul cu nouă etaje; să amenajeze spațiile de la primele două etaje pentru amplasarea Centrului, cu o suprafață totală de 1.200 de metri pătrați; să proiecteze apartamente cu una, două sau trei camere la celelalte etaje, dintre care 12% din spațiul de locuit să fie vândute, la preț mai mic decât cel de pe piață, angajaților instituției medicale, selectați de către administrația Centrului. Totodată, firma trebuia să amenajeze și o parcare auto pentru angajaţii și clienții „Atletmed”. În contract este precizat faptul că Inamstro SRL va suporta toate cheltuielile și va plăti despăgubiri în cazul în care, de pe urma lucrărilor de construcție, se vor produce daune unor persoane terțe. Semnatarii și-au propus să încheie lucrările în doi ani, adică până la sfârșitul anului 2016. Deocamdată, terenul rămâne șantier, fiind subiect al mai multor procese de judecată, plângeri și scandaluri.

Aşa ar urma să arate imobilul cu nouă etaje. Foto: inamstro.md

„Liniște și relaxare” pentru 650 de euro pentru un metru pătrat

Potrivit înțelegerii, apartamentele urmau să fie vândute beneficiarilor de la Centrul „Atletmed” cu 400 și 450 de euro pentru un metru pătrat de locuință, în timp ce, pe site-ul oficial, antreprenorul propune un preț de piață de 650 de euro pentru metru pătrat.

„Prin acest proiect dorim să oferim locuințe confortabile proprietarilor care vor avea parte de liniște și relaxare, după o zi petrecută în zgomotul orașului. Casa este amplasată în zonă rezidențială cu infrastructură dezvoltată. Este planificat loc de joacă pentru copii, zonă de odihnă pentru maturi și ogradă îngrădită”, scriu cei de la Inamstro, precizând că blocul va fi dat în exploatare în februarie 2019.

 

Odată ce au bătut palma cu autoritățile centrale, reprezentanții Inamstro SRL au purces la perfectarea documentelor cu funcționarii din municipalitate. Primăria a eliberat Certificatul de urbanism (care permite elaborarea documentației de proiect - n.r.) în august 2016. Pentru că la acel moment Planul Urbanistic General nu permitea construirea în zonă a spațiilor de locuit, comerciale sau industriale, funcționarii au recomandat să fie elaborat Planul Urbanistic Zonal (PUZ) prin care destinația terenului să fie schimbată și potrivită unei construcții cu destinație mixtă, adică atât centru medical, cât și spații comerciale și de locuit. Doar având acest plan, aprobat de Consiliul Municipal Chișinău, și celelate avize necesare conform legislației, antreprenorul putea obține autorizația de construire, fapt care s-a întâmplat pe 7 decembrie 2016. Aleşii locali au luat însă decizia privind schimbarea destinației terenului două săptămâni mai târziu.

De altfel, Planul Urbanistic Zonal pentru lot a fost elaborat de firma Arhitect-Faur SRL, al cărei fondator și director a fost, din 1992, actualul arhitect-șef al Chișinăului, Sergiu Borozan. Oficial, el a renunţat la activitatea din firmă odată ce a fost numit arhitect-șef interimar al Capitalei, pe 8 septembrie 2016. Tot el, deja în noua funcție, a fost raportor pe subiectul privind aprobarea PUZ pentru str. Belinski 4 în cadrul ședințelor CMC din septembrie și octombrie.

Locatar: „Fotbal, doamnă, fotbal! Asta e Republica Moldova”

Venirea muncitorilor pe teren, inițial ca să demoleze vechile construcții, a stârnit nemulțumirea locatarilor din imediata vecinătate. La scurt timp, spun ei, în pereți au apărut fisuri care s-au extins treptat, tencuiala a început să cadă, mai multe geamuri au crăpat, iar din cauza tehnicii grele se cutremurau casele. Raisa Melnic, una dintre locatare, spune că ultima fisură a apărut acum două-trei săptămâni. Casa ei, construită la sol, este la hotarul șantierului. „În ziua când au venit muncitorii era și directorul companiei, Vitalie Verejan. I-am arătat prima fisură apărută la care el a spus că nu-i din cauza demolărilor. Ceva mai târziu am chemat Inspecția de Stat în Construcții, când deja totul era demolat, care mi-a spus să mă adresez în judecată. Când ei lucrează cu tehnica asta grea, cu macaraua, pe lângă gălăgie se mai și cutremură toată casa”, spune pensionara în timp ce arată la pereții crăpaţi.

Potrivit ei, nimeni nu ar fi venit înainte de începerea lucrărilor ca să întrebe locatarii dacă sunt de acord cu demararea proiectului. „Directorul firmei spune că a bătut la fiecare poartă, ceea ce e o minciună. Vecinele mele sunt în vârstă, stau acasă, nu pleacă nicăieri, deci este exclus că dumnealui a bătut la toate porțile și nimeni nu a răspuns. Nu am nicio speranță că se va rezolva ceva…”, oftează femeia.

Locuința Violinei Chetraru e la nici un metru de șantier, groapa de fundaţie fiind săpată chiar sub gardul casei. Și aici crăpăturile se văd cu uşurinţă. „În inginerie există standarde minime, nu de mine inventate, precum distanța de cel puțin șase metri de la clădirile învecinate și asta în caz că nu sunt geamuri, în timp ce aici sunt, ceea ce ei nu respectă. Mai există și coeficientul de insolare, pentru că fiecare avem dreptul la lumina soarelui. O clădire cu nouă nivele mă va priva de orice lumină naturală! Nu le-am dat niciun acord, nu am semnat nicio hârtie”, susține locatara. Și demersurile ei către autoritățile locale și centrale s-au lăsat fără răspuns.

Faptul că lucrările de pe şantier au lăsat urme pe locuințele celor două femei este confirmat și de o expertiză extrajudiciară din martie 2017, pe care locatarii o utilizează drept probă în instanță. „Conform cercetărilor efectuate de către expert și actelor prezente, s-a depistat că demararea construcției nu corespunde normativelor tehnice în construcții, normelor sanitare și normelor antiincendiare. (…) Obiectul în curs de demarare afectează și creeză incomodități atât din punct de vedere tehnic, cât și din punctul de vedere al exploatării bunurilor imobile învecinate”, concluzionează Nicolae Achimov de la Centrul Național de Expertiză Judiciară. Pe de altă parte, Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor susține că, la momentul elaborării raportului, Achimov nu era atestat ca expert tehnic în domeniul construcțiilor și nu era în drept să elaboreze astfel de rapoarte de expertiză. „Un raport alternativ a fost efectuat la comanda companiei Inamstro, de către expertul tehnic Iurie Dohmilă, pe una dintre case. Conform concluziilor, expertizele se contrazic. Doar instanța este în drept să dea o apreciere, dacă le admite ca probă în proces sau nu”, precizează Denis Draguțan, unul dintre juriștii firmei. 

De la începutul anului 2015 și până acum, cei câțiva zeci de locatari din zonă au expediat zeci de petiții, plângeri, adresări autorităţilor, inclusiv organelor de drept, au bătut continuu pe la ușile funcționarilor și au ieșit periodic pe șantier ca să protesteze față de demararea lucrărilor. Nimic nu a dat însă rezultat, spun ei.

Victor Vlas, cu zeci de plângeri în mână. Foto: CIJM

 

„Nimeni nu a fost să ne întrebe nimic. Faptul că au bătut la porți (reprezentanții companiei - n.r.) este o minciună gogonată! Poate eu uneori nu sunt acasă, dar soacra e pensionară şi e acasă întruna. Are o căsuță vechișoară, dar dacă nu umbla nimeni cu excavatoarele pe aici, mai era în stare bună încă mult și bine. Priviți aici - sute de scrisori și hârtii. Asta-i fotbal, doamnă, fotbal! De la Pretură ne trimit la Inspecția de Stat, de acolo la Ministerul Sănătății, apoi înapoi la Pretură și … «mergeți în judecată». Iar judecățile știți foarte bine cum au loc la noi. Asta e toată Republica Moldova, dar nu mi-am pierdut speranța pentru că știu că suntem sută la sută corecți”, comentează Victor Vlas, un alt vecin.

 

Interminabila epopee a proceselor de judecată

De altfel, oamenii au angajat câţiva avocaţi şi au iniţiat câteva litigii, contestând mai multe acte eliberate de autorități. Pe de o parte, câțiva reclamanți au solicitat stoparea lucrărilor și interzicerea ridicării imobilului. Totodată, la diferite sedii ale Judecătoriei Chișinău au fost contestate autorizația de construire, precum și decizia CMC prin care s-a schimbat destinația terenului. În ultimul caz, reclamanții au invocat faptul că pentru schimbarea destinației terenului este obligatorie organizarea dezbaterilor publice, ceea ce nu s-a întâmplat în acest caz. „La schimbarea zonei urbanistice se fac consultări publice. Agentul economic a prezentat însă niște semnături precum că sunt ale locatarilor, deși erau nemijlocit ale angajaților Inamstro. Noi am invocat în proces toate prevederile legale în ceea ce privește consultațiile publice”, explică avocata Natalia Covaliov, apărător pe dosarele examinate la sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău.

La mijlocul lunii octombrie, pe șantier se lucra de zor.
Câțiva locatari au ieșit să protesteze. Foto: CIJM

O astfel de listă, cu 56 de semnături, există, iar printre semnatari, într-adevăr, sunt și angajați ai Inamstro SRL sau ai altor firme care au tangenţe cu acest agent economic, precum și persoane care trăiesc pe alte străzi din sectorul Buiucani, dar niciunul din imediata vecinătate a șantierului, fapt pe care îl recunoaște chiar administratorul companiei. „Familiile din listă își doresc ca în zona respectivă să apară o astfel de construcție. Unii dintre ei sunt persoane care vor să-și procure apartamente în acest bloc, câțiva sunt angajați ai companiei noastre, care trăiesc în zonă. Persoana împuternicită cu adunarea semnăturilor a stat lângă șantier, a abordat trecătorii din stradă, semnau cei care erau de acord. În lista celor care nu sunt de acord într-adevăr figurează câteva persoane din vecinătatea proximă construcției, dar ei sunt vecini, nu coproprietari”, argumentează Nicolae Ionichi. Subiectul a ajuns în vizorul procurorilor, dar o cauză penală nu a fost pornită.

Deocamdată, pe niciunul dintre dosarele aflate pe rol nu există vreo finalitate, majoritatea fiind examinate în fond. Doar în unul dintre procese, judecătorul a respins cererea reclamanților privind anularea autorizației, iar locatarii au atacat în instanţa de apel. Totuși, în câteva dintre cauze, la cererea reclamanților, judecătorii au eliberat încheieri prin care au dispus suspendarea temporară atât a autorizației de construire, cât și a lucrărilor în sine, ceea ce înseamnă că firma Inamstro a fost obligată să ia o pauză și să plece de pe șantier până când va fi emisă o decizie de judecată definitivă la subiect. 

Punerea în aplicare a încheierilor le revine executorilor judecătorești. Însă Inamstro a atacat în instanță și acțiunile acestora. „Dacă agentul economic nu se conformează, executorul are dreptul să întocmească un proces-verbal de constatare a contravenției cu privire la neîndeplinirea hotărârilor instanțelor de judecată. Dacă nici așa nu se stopează lucrările, tot executorul este în drept să depună o cererere la Procuratură privind intentarea unui dosar penal. Dar au fost contestate și procesele-verbale ale executorilor”, explică Natalia Covaliov, ceea ce înseamnă că epopeea continuă. Între timp, încheierea din luna februarie, prin care s-a dispus suspendarea lucrărilor, a fost anulată de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.  

Un alt rol-cheie în cazul din str. Belinski 4 îl are Inspecția de Stat în Construcții (ISC), autoritatea care constată contravențiile admise în domeniu, încheie procese-verbale și aplică sancțiuni. În baza uneia dintre încheierile executorului judecătoresc, pe 30 ianuarie 2017, ISC a emis o prescripție de sistare a lucrărilor. Cei de la Inamstro au continuat să vină cu excavatoarele pe șantier. În septembrie, Inspecția l-a amendat cu 6.000 de lei pe unul dintre administratorii Inamstro SRL pentru că neglijează prescripția. Un alt administrator a fost amendat de instanță, cu aceeași sumă, fiind recunoscut vinovat pentru neexecutarea intenționată a unei hotărâri a instanței de judecată. 

Nici amenzile nu au făcut ca firma să se oprească. Tractoarele, excavatoarele, mașinile cu materiale și muncitorii erau acolo inclusiv pe parcursul lunii octombrie. Firma a fost amendată până și de Inspectoratul Ecologic, pentru că nu a oferit explicații în legătură cu „neprezentarea proiectului de execuție la expertiza ecologică de stat privind demararea construcției din str. Vissarion Belinski”, potrivit unei scrisori semnate de Lilian Munteanu, șef interimar al Agenției Ecologice Chișinău.

Anularea hotărârii de Guvern în instanță ar duce tot proiectul pe apa sâmbetei

Anterior, și Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a contestat în instanță decizia CMC privind schimbarea codului urbanistic. În cererea din februarie 2017, instituția argumenta că decizia a fost luată contrar normelor legale invocând același motiv - obligația de a consulta populația. Deși cererea a fost acceptată de instanță, OTC și-a retras pretențiile trei luni mai târziu. Asta după ce Primăria ar fi informat Cancelaria că, la baza adoptării deciziei au stat un șir de acte, iar cel mai important era hotărârea de Guvern. „Se constată faptul că Consiliul Municipal Chișinău, prin decizia contestată, doar a executat hotărârea Guvernului, iar organizarea unor consultări publice repetate nu a fost necesară”, se spune în cererea de renunțare la acțiune.

În august 2017, până și legalitatea hotărârii de Guvern a fost contestată. Cererea a fost depusă de către Mihai Balan, unul dintre locatarii din preajma construcției. „Acest document este primul, baza de la care a pornit tot proiectul. Prin acest document terenul a fost trecut din proprietate publică în proprietate privată a statului. Pe un lot proprietate publică nu se permit parteneriate publice-private, apartamente etc. Trecerea a fost ilegală. De asemenea, pe hotărâre nu există contrasemnăturile miniştrilor Economiei și Finanțelor, condiție obligatorie potrivit Legii cu privire la Guvern, pentru că e vorba atât de administrarea proprietății publice a statului, cât și de aspecte ce țin de buget. Lipsa contrasemnăturilor respective induce nulitatea actului”, explică Balan.

Și acest proces se află acum abia la etapa inițială, iar dacă într-un final instanța va decide să anuleze hotărârea, proiectul ar putea fi dat peste cap. „E o situație curioasă sub aspectul legalității sau ilegalității, astfel de cazuri sunt foarte puține. Semnăturile miniştrilor Finanțelor și Economiei erau absolut obligatorii, potrivit unei hotărâri a Curții Constituționale din 18 martie 1999 în care câteva articole din Constituție au fost tratate prin prisma instituției contrasemnării. Concluzia: dacă nu este contrasemnat, înseamnă că influențează asupra valabilități actului respectiv și este nul de drept sau inexistent. Dacă actul e declarat nul, efectul tuturor celorlalte acte este zero. În plus, mai apar și consecințe, pentru că statul va fi prejudiciat”, opinează avocatul Valentin Barbă.

Directorul Centrului „Atletmed”: „Asta e situația în Moldova, așa se tratează un obiect de care au nevoie sportivii”

Sediul vechi din str. Belinski și cel actual,
de pe str-la Studenților. Foto: atletmed.md

Până una-alta, Centrul „Atletmed” și-a mutat temporar sediul în sectorul Poșta Veche al Capitalei, pe stradela Studenților 7/1. Imobilul le-a fost dat în gestiune, aici activând în prezent 44 de specialiști. Directorul Gheorghe Ștefaneț spune că în vechile clădiri din str. Belinski nu existau condiții satisfăcătoare de activitate, veceu fiind în curte și edificiile fiind încălzite cu cărbuni.

„Este o necesitate a unei instituții să aibă niște condiții igienice normale de examinare a sportivilor, care să corespundă la ceea ce tindem, la standardele europene. Trebuie să creăm condiții. Așa cum vrem să trăim în condiții bune și să avem WC în casă sau lavoar cu apă, așa ar trebui să fie și într-o instituție medicală. Și dacă avem într-un sector rural centre de sănătate cu toate condițiile, atunci de ce am avea un centru de nivel republican cu condiții anapoda?”, se întreabă retoric managerul instituției, singura de acest fel din țară.

Ștefaneț nu vede nicio problemă în faptul că la concursul investițional a participat un singur agent economic. „Organizați dumneavoastră licitația și atrageți mai mulți investitori! Acesta e nenorocul nostru în Republica Moldova că nu avem atâția investitori care pot și sunt interesați de acest domeniu. Agentul economic a fost selectat, s-a discutat, s-a făcut un contract de către juriști. Chiar nu văd probleme aici și nu știu de ce se insistă atâta pe ea. Același lucru și cu hotărârea de Guvern - un document la care s-a lucrat minuțios doi ani”, argumentează directorul Centrului.

Tot ce îi rămâne administrației deocamdată să facă este să aștepte o decizie finală a magistraţilor: „Totul depinde de hotărârile judecăților. Instanța va lua o decizie și în funcţie de asta vom vedea cum o să poată fi realizate construcțiile. Asta e situația în Moldova, așa se tratează un obiect de care au nevoie sportivii și nu numai. Fiecare poate trata informația în interesul său, atât locatarii din zonă, cât și investitorul, Centrul, Ministerul Sănătății, specialiștii… fiecare are viziunea sa. Va fi emisă o decizie de către instanță și noi, ca instituție publică, ca persoană juridică ne vom supunem legii.”

 

Autorizație retrasă, dar fără efect

Deși inițial viceprimarul Nistor Grozavu și-a pus semnătura pe autorizația de construire, dând de înțeles astfel că proiectul este cu toate actele în regulă, pe 11 septembrie 2017, deja în calitate de primar general interimar, el a semnat o dispoziție de retragere a autorizației. Pe lângă litigiile iscate cu locatarii din preajma șantierului și deciziile Curții de Apel Chișinău, Grozavu a invocat și prescripția Inspecției de Stat în Construcții, din 30 ianuarie 2017. Autorizația a fost retrasă până la aplanarea litigiului și emiterea unei hotărâri definitive și irevocabile de către instanță. Două zile mai târziu, el a abrogat propriul document emis și a mai semnat o dispoziție, de această dată de revocare a actului, echivalent al anulării definitive a lui. „Dispozițiile sunt motivate de conflictul iscat. Cu părere de rău, la momentul actual, Primăria nu are pârghii ca să întreprindă ceva chiar dacă lucrările continuă. Nici Poliția mai că nu are nicio pârghie reală. Rezolvarea finală a conflictului ține doar de instanță”, a comentat Grozavu. Inamstro SRL a contestat decizia edilului interimar. 

În labirintul proceselor de judecată, oamenii nu se dau bătuți. Printre altele, locatarii s-au plâns și la Centrul Național Anticorupție, la începutul anului 2017. „În cadrul procesului penal pornit la finele lunii mai curent, s-a constatat că lucrările de construcție au fost executate respectându-se Hotărârea de Guvern nr. 289 din 29.09.14, adică s-a construit până la ciclul 0, lucrările fiind ulterior sistate. Astfel, a fost emisă o ordonanță de clasare a procesului penal. Grupul de locatari a contestat decizia, dar contestarea a fost respinsă de instanța de judecată”, a precizat serviciul de presă al CNA.

Ei au mers și la minister. Într-un răspuns furnizat Centrului de Investigații Jurnalistice, șefii de la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale dau de înțeles că au fost sesizați despre conflictele existente, însă nu dau prea multe detalii. „Plângerile parvenite se examinează comisional și analizăm posibilitatea aplanării conflictului iscat”, se precizează în răspunsul semnat de ministra Stela Grigoraș.

Ion Popa, șef Serviciul arhitectură și construcții, Pretura sectorului Buiucani:

„Atât cât există proces de judecată, nu avem niciun drept să ne implicăm în problema respectivă. Investitorul dispune de un pachet de documente, deci construcția este autorizată. Controlul lucrărilor ține de competența ISC - unicul organ abilitat cu așa competențe. ISC are dreptul să verifice respectarea procedurilor până la finalizare. Pretura sau Primăria pot interveni, în calitate de agent constatator, doar dacă obiectul a demarat neautorizat. Aici toate actele sunt însă în regulă. Este curat un conflict între părți care se examinează în instanța de judecată. Orice act administrativ poate fi anulat doar de instanța de judecată. Am încercat să explic locatarilor toate aceste aspecte, dar ei nu vor să înțeleagă.”

Tudor Tofan, jurist, Primăria mun. Chișinău:

„Legea care guvernează eliberarea actelor e cea cu privire la autorizarea executării lucrărilor de construcție, care prevede ce acte trebuie prezentate de beneficiar. Ea trebuie interpretată concret: pe de-o parte, se prezintă acordul autentificat notarial al coproprietarilor de imobil/teren ale căror interese pot fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcţie - niciunul dintre locatari nu este coproprietar; pe de altă parte, este menționat despre persoanele cărora le pot fi lezate drepturile, dar este destul de complicat de dat o apreciere a dreptului de vecinătate și nici nu este atribuția autorității publice, ci e o chestiune de drept civil, căreia instanța urmează să-i dea o apreciere. Ceea ce se întâmplă în prezent.”

 

Inamstro SRL va continua lucrările: „Ne-am pomenit într-o situație delicată pe care încercăm s-o rezolvăm”

Inamstro s-a plâns de mai multe ori pe situație. Într-una dintre petiții, administratorul Nicolae Ionichi solicita implicarea personală a premierului Pavel Filip pentru a debloca barierele cu care se confruntă firma: „blocaje administrative, tertipuri juridice, abuzuri în relații de vecinătate, persecutări, intimidări mediatice etc.” „SC Inamstro SRL a realizat întocmai toate condițiile parteneriatului, a investit bani și este dispusă să finalizeze lucrările de construcție. Este extrem de grav că problemele cu care se confruntă SC Inamstro SRL descurajează parteneriatul public-privat ca formă de colaborare cu atragerea investițiilor private”, se arată în documentul din mai 2017

Sursa infografic: openmoney.md

Ionichi precizează pentru Anticoruptie.md că, până acum, firma a respectat toate prescripțiile și a achitat amenzile, luând o pauză în efectuarea lucrărilor din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. „Nu mai lucrăm în baza autorizației retrase în septembrie de domnul Grozavu, ea era emisă pentru efectuarea lucrărilor până la ciclul zero. Ulterior, noi am depus toate actele necesare pentru a primi autorizația generală de construire, pentru care Primăria are un termen de zece zile ca să emită un răspuns. Deoarece timp de zece zile n-am primit autorizația, ne-am adresat Inspecției de Stat în Construcții cu declarația de începere a lucrărilor, ei au înregistrat-o și noi am continuat”, explică Ionichi. 

Omul de afaceri exclude că fisurile din casele locatarilor ar fi apărut odată cu demararea săpăturilor și recunoaște că neînțelegerile cu vecinii au ajuns într-un punct complicat: 

„În cazul în care există o hotărâre de Guvern în care e scris clar că pe terenul cutare se propune construcția un bloc cu nouă etaje, dintre care inclusiv spații comerciale și centru de medicină sportivă; documentul a fost publicat în Monitorul Oficial; totul a fost public, au fost urmați toți pașii ca proiectul să fie legal și să demareze - pentru cine a fost această informație? Pentru mine sau pentru tot publicul interesat? De aici și apar toate disensiunile. Nicio lege în construcție nu spune că trebuie să ai acordul vecinilor. Încercăm să rezolvăm conflictul, bineînțeles, odată ce ne-am pomenit într-o situație delicată. În calitate de antreprenor, avem obligații foarte stricte față de stat, «Atletmed», clienții care deja au investit în apartamente - 30 la număr, inclusiv angajați ai Ministerului Sănătății. Încercăm să discutăm și suntem receptivi la faptul că odată ce se construiește un bloc lângă o casă particulară apare o incomoditate evidentă, dar noi nu putem să schimbăm aceste lucruri, noi ne facem datoria de a implementa hotărârea Guvernului. Mai ales că noi nu o facem doar pentru profit propriu, ați văzut în ce condiții proaste activa Centrul de medicină sportivă. Ei vor beneficia gratis din acest proiect. Vedem că situația e complicată, vom angaja juriști, persoane competente ca să facem așa ca proiectul respectiv să fie dus până la capăt. Noi luptăm la maximum ca să apărăm drepturile familiilor care deja au investit în apartamente.”

Întreprinderea Inamstro, cu adresa juridică în satul Gordinești, raionul Rezina, a fost fondată în 2006 de către Vitalie Verejan și Nicolae Ionichi. Din 2016, în lista fondatorilor este inclusă și Veronica Verejan. Nicolae Ionichi și Vadim Crețu sunt administratori ai firmei cu un capital social subscris de 145.400 de lei. Pe site-ul său, firma se laudă cu proiecte finalizate cu succes în patru țări, printre care şi rețele de stații PECO pentru Lukoil în Iugoslavia și Kaz-Trans-Gaz în Kazakstan, un proiect imobiliar în capitala kazahă Almatî și lucrări la fațada aeroportului Vnukovo din Moscova.

Firma are fondate alte două companii: Imobil Finance Leasing SRL, cu activități imobiliare, și întreprinderea cu capital străin Ispan-Lux, care produce gresie la Taraclia. Ionichi și Verejan mai sunt fondatori ai societății Bon Ton&Company, cu activități în construcții. Ultimul are fondate și alte câteva companii, majoritatea cu același sediu ca și Inamstro SRL - str. Ismail 44 din Capitală. (vezi infografic)

Conflicte în lanţ

La Chișinău, Inamstro SRL a mai fost implicată anterior în probleme similare. În aprilie 2014, Inspecţia de Stat în Construcţii a efectuat un control inopinat la şantierul din str. Ismail 17, unde s-a depistat că firma executa lucrări de demolare a unui imobil monument de arhitectură de importanţă naţională. Lucrările se efectuau în lipsa autorizației de desfiinţare şi în contrazicere cu prevederile certificatului de urbanism pentru proiectare, fapt în legătură cu care Inspecţia de Stat în Construcţii a emis o prescripţie de sistare a lucrărilor. Câteva zile mai târziu, ISC constata că Inamstro continuă lucrările în pofida interdicției.

Totodată, Inamstro s-a judecat cu Primăria mun. Chişinău, cerând eliberarea certificatului de urbanism pentru construirea a două blocuri locative pe un teren de pe str-la 2, Ciocârliei 4, al cărui proprietar este. Compania considera că a fost lezată în dreptul de a perfecta documentaţia care i-ar fi permis construirea unui bloc locativ pe acel teren. Curtea de Apel Chişinău a admis acţiunea înaintată de Inamstro, iar blocul a fost ridicat. Nici aici nu s-a trecut fără certuri cu vecinii.

În 2013, firma a ajuns în vizorul Serviciului Piscicol al Ministerului Mediului, după inspectarea bazinului râului Nistru. Inspectorii au constatat că „SC Inamstro SRL abuziv efectuează lucrări de extragere ilicită a nisipului şi prundişului din albia fluviului Nistru, sectorul extravilan al satelor Oniţcani şi Slobozia Duşca, raionul Criuleni, şi satul Coşniţa, raionul Dubăsari, în aşa mod aducând prejudicii considerabile resurselor biologice acvatice naturale. De către Serviciul Piscicol cazul ilicit a fost documentat, iar lucrările au fost sistate. Pe cazul dat s-a stabilit că la organele de poliţie se află o sesizare despre încălcarea flagrantă a legislaţiei de mediu a Republicii Moldova de către SC Inamstro SRL, însă aceasta continuă să extragă ilegal nisip şi prundiş din albia fluviului Nistru, dând dovadă de faptul că pentru conducătorul acestei întreprinderi nu există lege”.  

Inamstro SRL figurează și în sentința prin care omul de afaceri Veaceslav Platon a fost condamnat la 18 ani de închisoare cu executare și prin care instanța a dispus încasarea de la businessman a mai multor mijloace financiare echivalente prejudiciului cauzat prin infracțiunile admise. Printre altele, judecătorii au dispus încasarea sumei de 170.000 de euro, costul a 31.450 de metri pătraţi de plăci ceramice, bunuri care aparțin Inamstro și pe care a fost pus sechestru. „Noi deținem uzina de producere a faianței de la Taraclia, pe care o vindem în șase țări. Printre contractele încheiate a fost și unul în care cineva a vrut să procure gresie în sumă de 170.000 de euro. Încasând suma respectivă pentru produs, ne-am trezit cu CNA-ul la ușă. Au percheziționat oficiile, ne-au interogat etc., după care s-a stabilit că acești bani ar face parte dintr-o sumă care ar fi fost sustrasă din Banca de Economii de către Veaceslav Platon. Plăcile au fost cumpărate, dar marfa nu a fost livrată, iar pentru că suma deja era încasată, s-a pus sechestru pe marfă. El continuă să fie valabil”, ne-a explicat Ionichi. 

Schița imobilului planificat la Iași. Foto: inamstro.md

Planurile imobiliare de peste Prut

Inamstro SRL dezvoltă afaceri imobiliare și la Iași, România, de anul trecut. Potrivit datelor din Registrul român al Comerțului, firma cu același nume a fost înregistrată în iunie 2016 în localitatea Vișan, județul Iași. Pe lângă compania mamă din Republica Moldova, îi mai are printre asociați și pe Andrei Domașcan, care până nu demult a fost și administrator al afacerii. La mijlocul lunii octombrie, el i-a cedat locul lui Denis Țugulschi. În extrasul firmei se mai arată că, în 2016, compania a raportat pierderi de 12.286 de lei românești, are datorii de 2,8 milioane lei românești și este cu risc mare de insolvență.

La doar câteva luni de la înregistrare, întreprinderea a cumpărat aproape jumătate de hectar de teren în sectorul Copou din Iași, pe Aleea Sadoveanu, unde au pornit un proiect imobiliar ambițios. Costul tranzacției s-a cifrat la 428.000 de euro, potrivit publicației 7est.ro. Aceeași sursă mai scrie că municipalitatea ieșeană a emis o autorizare de construire pe 10 august, iar proiectul prevede ridicarea a trei blocuri cu 127 de apartamente în total, parter și parcare subterană. Antreprenorul ar fi declarat o valoare estimată a investiției de aproximativ un milion euro. Pe site-ul oficial se promite darea în exploatare în februarie 2019, locuințele fiind vândute cu 1.050 de euro pentru un metru pătrat. „Cu părere de rău, la Iași lucrurile decurg mult mai bine ca în Chișinău. Actele normative sunt eliberate într-o formă mult mai clară, există termene precise. La noi, o adresare la Primărie poți să o aștepți un an sau doi. La Iași, în schimb, suntem mulțumiți cum decurg lucrările. Dacă vom fi blocați atât de tare în Republica Moldova, sigur că o să ne orientăm spre alte piețe în viitor”, comentează Nicolae Ionichi. 

Andrei Domașcan (centru), alături de Vasile Botnari (stânga). Foto: moldovatransgaz.md

Andrei Domașcan, cel care a reprezentat compania peste Prut până de curând, este nimeni altul decât directorul MoldovaTransGaz, întreprindere care transportă gazele naturale pe teritoriul Republicii Moldova către consumatori. El a fost numit în funcție în luna februarie, în aceeași perioadă când Vasile Botnari a devenit preşedinte al Consiliului de administraţie al SA Moldovagaz. Între 2005 și 2012, Domașcan a fost director general adjunct pentru producţie la holdingul Sheriff din regiunea transnistreană. Tot el a mai condus alte două înteprinderi transnistrene - Combinatul de Panificaţie din Tiraspol şi Combinatul de Amidon din Bender. În 2012, Domașcan revine la Chișinău în calitate de adjunct al firmei Keramin SRL. 

În 2013, Vasile Botnari, pe atunci ministru al Transporturilor, l-a numit pe Domașcan director al Căilor Ferate din Moldova și l-a concediat în februarie 2014, pentru neîndeplinirea la timp a cerinţelor şi tergiversarea procesului de reformare a întreprinderii. Ziarul de Gardă a scris despre faptul că concursul s-a desfășurat cu mai multe semne de întrebare.

 

Diana Ranga-Enachi. Foto: Alex Morgoci

Diana Ranga-Enachi, expertă IDIS „Viitorul”:

Pe de o parte, proiectul hotărârii de Guvern a fost publicat pe portalul particip.gov.md în iunie 2014, ceea ce înseamnă că au fost respectate prevederile legii privind transparența în procesul decizional. Nici raportul de expertiză anticorupție nu a identificat riscuri majore de corupție, decât cele comune domeniului administrării proprietății publice. Pe de altă parte, dacă vorbim despre un parteneriat public-privat, faptul că anunțul despre concursul de selectare a investitorului a fost publicat într-o singură sursă la care, de altfel, au acces doar abonații portalului respectiv, este cel puțin suspicios. Cu atât mai mult cu cât, în cele din urmă, a depus ofertă o singură companie, care a și câștigat concursul. Or, legea spune că, în procesul de stabilire a unui parteneriat public-privat, partenerul public asigură selectarea obiectivă a partenerului privat şi totodată cel mai înalt nivel posibil de informare a publicului. 

Conform Regulamentului de organizare a concursului investițional, comisia de concurs are dreptul să aleagă modalitatea și sursele de publicare a anunțului, dar și să accepte o singură ofertă. Problema, în acest caz, constă în caracterul discreționar al prevederilor Regulamentui care oferă prea multă discreție agentului public în procesul de organizare și desfășurare a concursurilor investiționale. O altă problemă este modul în care fost schimbată destinația terenului, astfel încât să fie permisă construirea unui bloc de nouă etaje într-o zonă rezidențială fără acordul locatarilor din imediata vecinătate. În acest caz, cine este reponsabil de faptul că unele case, care se află la nici un metru de șantier, s-ar putea surpa?!

 

Investigaţia a fost realizată în cadrul proiectului „Mobilizarea societății civile cu scopul de a susține integritatea în sectorul Justiţiei în Republica Moldova”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice şi Freedom House, cu susţinerea financiară a Departamentului de Stat al SUA.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii