Donații omise, moșteniri pe bandă rulantă și achiziții de lux

Portalul anticoruptie.md a analizat declarațiile de avere și interese personale ale celor 10 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care au trecut cu brio testul integrității etice și financiare în cadrul Comisiei Pre-Vetting. Din lipsă de experiență la completat declarațiile sau din grabă, unii membri CSM au supraevaluat bunurile imobile pe care le dețin, iar alții au mers și mai departe - au uitat să declare donațiile făcute unor persoane din familie. Magistratul Sergiu Caraman, care a preluat funcția de președinte interimar al CSM în data de 7 mai 2023, a acumulat pe parcursul anului trecut venituri din salariul de

Odiseea imobiliară a Veronicăi Dragalin: cum i s-a propus să lupte cu marii corupți dintr-un hotel

Pe fundalul unor rumori generalizate despre necesitatea fortificării acțiunilor de deconspirare a corupției mari, refuzurile de care se ciocnește șefa Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, în încercarea de a-și reloca oamenii și resursele materiale într-un sediu separat, trezesc cel puțin nedumeriri. La prima vedere, autoritățile susțin ideea că acuzatorii trebuie să dispună de noi condiții, dar și legea le obligă să o facă. În realitate, Guvernul nu a oferit până acum un răspuns clar instituției - unde și când se mută? După ce mai multe opțiuni agreate și de PA au fost respinse, Agenția Proprietăți Publice (APP) propune locații din ce în ce

Întoarcerea „fiilor risipitori”: ce facturi achită statul pentru extrădarea penalilor fugari

Anual, Republica Moldova alocă milioane de lei pentru a-i readuce acasă pe cetățenii săi certați cu legea. Fie că se ascund în alte state de pedeapsă, fie că abia urmează să ajungă în fața instanței de judecată, puțini dintre penalii fugari își dau consimțământul să facă de bună voie drumul de întoarcere. Totuși, numărul celor extrădați crește timid, iar odată cu acesta și mărimea bugetelor puse deoparte pentru astfel de misiuni. În majoritatea cazurilor, cei aduși în cătușe de peste mări și țări sunt figuranți necunoscuți publicului larg. În cazurile de rezonanță, așa cum ar fi cel al lui Ilan Șor,

Regretele profunde ale magistratului Ghenadie Eremciuc și blocajul adânc de la Judecătoria Bălți

Transferul judecătorilor dintr-o instanță în alta, retribuțiile modeste comparate cu volumul exagerat de muncă, dar și nebuloasele care planează asupra organizării concursurilor și evaluării, a băgat în criză mai multe judecătorii din țară. Cea mai gravă situație s-ar atesta la Judecătoria Bălți, acolo unde, după transferul a cinci judecători în alte instanțe, a rămas un singur magistrat în fața unui maldăr de dosare penale. Două săptămâni la rând, membrii Consiliului Superior al Magistraturii încearcă să-l convingă pe judecătorul Ghenadie Eremciuc, transferat temporar la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), să revină la Bălți, dar fără succes. În timp ce magistratul insistă că

Cum a fost condamnat și eliberat milițianul transnistrean Andrei Samonii pentru răpirea unui cuplu din Florești

Singura speranță la dreptate a cetățenilor Republicii Moldova umiliți de regimul de la Tiraspol este pe cale de a se spulbera. Milițianul separatist Andrei Samonii, cel care în 2015 a bătut, maltratat, răpit și torturat un cuplu din raionul Florești, este la un pas de a fi scăpat de pedeapsă. Dacă Judecătoria Soroca l-a condamnat la 15 de ani de închisoare cu achitarea victimelor a unui prejudiciu de 20.000 de euro, doi ani mai târziu, magistrații instanțelor de apel, i-au redus pedeapsa cu nouă ani. Aceiași judecători au decis că și suma daunelor morale dictată de prima instanță este prea

Ultima sută de metri în competiția pentru un loc în CSP

În doar câtreva zile, organul de autoadministrare a Procuraturii, Adunarea Generală a Procurorilor va alege noii membri în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), autoritatea de reglementare în domeniul procuraturii. În cursa pentru cele cinci locuri din CSP au fost admiși șapte candidați: Cherpec Mariana, Lealin Iurie, Nesterov Aliona, Obadă Dumitru, Panea Eduard, Roșior Elena și Vîrlan Olesea. Unii dintre candidați au fost vizați în investigații jurnalistice realizate de portalul anticorupție.md. În listă au fost admiși doar procurorii care au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Membrii CSP urmează să fie aleşi de către Adunarea generală a procurorilor, care va avea loc miercuri, 23 august. Un membru va fi

Datoriile și afacerea de familie a judecătorului Eremciuc

Ghenadie Eremciuc este unul dintre cei doi judecători din Bălți transferați recent la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) din Chișinău. Are 46 de ani, dintre care ultimii nouă i-a dedicat instrumentând dosare și dând sentințe. I-am analizat activitatea, dar și averea, și vă spunem ce am găsit, dar și ce a omis judecătorul să indice în declarațiile sale de avere. Ghenadie Eremciuc a absolvit în 2001 Facultatea de Drept a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți. Un an mai târziu a fost angajat ca ajutor interimar al procurorului în cadrul Procuraturii Militare. Funcția de procuror a îndeplinit-o până în 2014,

Două gospodării agricole solvabile, ruinate de decizii judecătorești

O femeie cu dizabilități, locuitoare a satului Susleni, Orhei, care a avut odinioară o afacere prosperă în agricultură și a atras investiții pentru localitatea sa, riscă să ajungă pe drumuri. Toată drama acestei femei și a familiei sale se trage de la un împrumut de aproape 6 milioane de lei contractat în 2013 de la un om de afaceri. Banii care trebuiau să o ajute să cumpere tehnică agricolă de la firmele afaceristului i-au ruinat afacerea. După ce și-a pierdut businessul, Elizaveta Istrati are acum două dosare penale la Judecătoria Orhei, ambele cauze fiind la etapa examinării probelor acuzării. Una dintre

Mașină de 3000 de lei și casă cu blazon de familie// Ex-procurorul șef al raionului Hâncești, Maxim Gropa, nu a convins magistrații  

Procurorul șef suspendat al raionului Hâncești, Maxim Gropa, în 2019 concurentul lui Alexandr Stoianoglo la fotoliul de procuror general, a pierdut în primă instanță litigiul împotriva Procuraturii Generale. Acuzatorul  a cerut anularea ordinului procurorului general interimar, Dumitru Robu, prin care a fost suspendat din funcție. În februarie 2022, Maxim Gropa a fost reținut pentru îmbogățire ilicită și fals în declarația de avere, iar o lună mai târziu Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a aprobat demersul lui Robu. Conform portalului vreauinfo.md, în luna iunie curent, 11 acuzatori rămâneau cu statutul de suspendați penal de la exercitarea atribuțiilor de serviciu.    Judecătoria

Fuga procurorilor în magistratură

Mai mulţi foşti şi actuali procurori, dintre care unii cu probleme de integritate şi chiar cu dosare penale pe rol, s-au înscris la Institutul Naţional de Justiţie (INJ), pentru a obţine mandatul de judecător. Majoritatea acuzatorilor care râvnesc să îmbrace mantia de judecător sunt de la Procuratura Anticorupţie, iar unii din ei au în gestiune dosare de rezonanţă. Numele celor care vor să schimbe mantia de procuror pe cea de judecător se regăsesc într-o listă a INJ pentru testarea psihologică. Şase dintre procurorii care vor să ajungă judecători au fost protagoniştii anchetelor Centrului de Investigaţii Jurnalistice din Moldova. În magistratură,

PRIMIȚI ÎN AVOCATURĂ PE UȘA DE REZERVĂ

În anul 2022, Uniunea Avocaților din Republica Moldova (UAM) și-a revizuit propriile decizii în privința mai multor procurori, care au decis să-și schimbe perspectivele asupra carierei și să acceadă în postura de apărători. La distanță de luni și chiar ani de zile, acuzatorii și-au adjudecat acest drept în urma unor hotărâri judecătorești, iar UAM, constrânsă de instanță, a aprobat decizii favorabile în privința acestora. Totodată, pe parcursul anului trecut, lista foștilor procurori, cu acte de avocat la purtător, s-a extins cu nume cunoscute opiniei publice pentru suspiciunile care planează asupra lor la capitolul integritate. Între ei, subiecții unor anchete

Fugarii de la CSJ

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat curs, la şedinţa de săptămâna trecută, cererilor de demisie a 6 judecători de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ). Ala Cobăneanu, Svetlana Filincova, Iurie Diaconu, Victor Boico şi Victor Burduh vor pleca din sistemul judecătoresc la 1 martie 2023, Elena Cobzac, din 13 martie 2023, iar Nadejda Toma, Liliana Catan, Maria Ghervas, Galina Stratulat, Iurie Bejenaru şi Ghenadie Plămădeală , din 31 martie 2023. Victor Micu, Luiza Gafton și Petru Moraru, judecători la CSJ, detaşaţi în CSM, vor pleca din sistem la 3 aorile 2023. Magistrata Nina Vascan va pleca din sistem

„Afacerea” de familie a executorului Nicolae Paşa

Executorul judecătoresc Nicolae Paşa a pus în aplicare o schemă prin care s-a ales cu bunuri mobile şi imobile la cel mult jumătate de preţ. Acesta oferea împrumuturi cu dobândă, perfectând contractele pe numele apropiaţilor săi, ca apoi să apară pe post de executor al datornicilor, deposedând mai multe persoane de locuinţe şi automobile. Jurnaliştii de la Centrul de Investigaţii Jurnalistice din Moldova, în urma unei sesizări pe Harta Corupţiei, au documentat câteva cazuri ale unor persoane care au nimerit în capcanele ofertelor de finanţare ale familiei Paşa. Atât reprezentanţii Uniunii executorilor judecătoreşti, cât şi cei ai Ministerului Justiţiei, strâng

Cât costă „dreptul la dreptate” al lui Pavel Grigorciuc

O organizaţie neguvernamentală, agreată de procurorul general, Alexandr Stoianoglo, acum suspendat, a fost folosită ca maşină de făcut bani, sub pretextul rezolvării dosarelor politice fabricate în perioada guvernării lui Vladimir Plahotniuc. Este vorba despre organizaţia obştească „Dreptul la dreptate”, fondată şi condusă de controversatul activist Pavel Grigorciuc. Organizaţia aproape că nu a avut venituri oficiale de la fondare, în schimb Grigorciuc, care a afirmat în repetate rânduri că îşi duce existenţa din salariul de preşedinte al organizaţiei, trăieşte pe picior larg. Schema de făcut bani a organizaţiei lui Grigorciuc, asistată juridic de avocaţii controversatului afacerist Veaceslav Platon, este una relativ

„SÂNGELE NOU” DIN PROCURATURĂ ȘI VECHILE „PĂCATE”

Treisprezece candidați la funcția de procuror din rândul absolvenților Institutului Național al Justiției (INJ) au fost propuși procurorului general interimar pentru numirea în calitate de procurori în cadrul procuraturilor teritoriale. În același timp, după demisii pe bandă rulantă în 2021, pe parcursul primei jumătăți a anului 2022, sistemul a rămas fără încă 24 de procurori. Tot în perioada de referință, doar un procuror și-a recuperat mantia. Cei treisprezece noi procurori au fost desemnați învingători în cadrul concursului pentru suplinirea unor funcții vacante de procuror. La începutul lunii august, membrii Consiliului Superior al Procurorilor au evaluat prestația profesională a candidaţilor și

Tiraspolul recidivează, peste 5.000 de fermieri din Dubăsari riscă să piardă producția agricolă

Regimul ilegal de la Tiraspol a amenințat din nou că va interzice din 1 iulie curent accesul fermierilor la terenurile agricole amplasate dincolo de șoseaua Camenca-Tiraspol. Administrația de facto șantajează astfel autoritățile constituționale ale Republicii Moldova pentru a obține importul produselor petroliere prin punctul Novosaviţkaia–Cuciurgan.   Tiraspolul amenință, din nou, să blocheze, începând 1 iulie, accesul fermierilor din raionul Dubăsari la terenurile lor situate la est de șoseaua Camenca-Tiraspol.  Conform informațiilor oferite de Biroul Politici de Reintegrare al Republicii Moldova, dincolo de șoseaua Camenca-Tiraspol, sunt situate peste 9.544 de hectare de pământ ale locuitorilor din Molovata Nouă, Cocieri, Coşniţa, Doroţcaia şi

Copiii invizibili

În secolul XXI, în era tehnologiilor informaționale, în Republica Moldova sunt copii invizibili, copii care nu sunt înregistrați oficial și nu au o identitate.  Acești copii nu figurează în statistici, nu beneficiază de protecție, asistență medicală și alocații sociale. Lipsiți de drepturi, ei sunt într-un risc uriaș de a fi exploatați, traficați sau vânduți pentru organe. Nimeni n-o să-i caute, pentru că ei oficial nu există. Fără acte de identitate, acești copii vor rămâne pentru tot restul vieții la marginea lumii „oficiale”. Centrul de Investigații Jurnalistice a constatat că există o discrepantă enormă între numărul copiilor născuți vii și numărul

40 de judecători aşteaptă să le fie prelungit mandatul după cinci ani de activitate. Cine sunt şi ce averi declară

40 de judecători cărora le-a expirat primul mandat eliberat pe un termen de 5 ani aşteaptă să le fie prelungite împuternicirile până la atingerea plafonului de vărstă, ca să poată activa în continuare. În listă se regăsesc şi magistraţi care au ajuns în atenţia presei pentru că au adoptat hotărâri arbitrare și controversate sau care au figurat în scandaluri de corupţie. Unora le-a expirat mandatul cu mai bine de un an în urmă, timp în care au primit salarii de la stat fără să țină măcar o şedinţă de judecată. Anticoruptie.md a radiografiat trecutul tuturor celor 40 de magistrați și vă spune

VLAD FILAT: Cum și-a scăpat averea de confiscare

Fostul prim-ministru, Vladimir Filat, şi-a aranjat un trai pe picior larg după eliberarea condiţionată din penitenciar. Acesta locuieşte într-un imobil luxos dintr-un cartier select al Capitalei şi se plimbă cu maşini scumpe, având șofer personal. Cu toate că sentinţa de condamnare prevedea şi confiscarea averii, inclusiv a imobilelor pe care fusese aplicat sechestru, fostul şef de guvern a reuşit, prin diferite scheme, să îşi păstreze cea mai mare parte din bunurile sale. Au fost confiscate doar patru automobile. Mai multe probe pe care le-am obținut în procesul de documentare arată că Filat a organizat şi a dirijat aceste scheme chiar în

Demisiile „onorabile” ale judecătorilor: Cum au scăpat de răspundere unii magistraţi cu probleme de integritate

Mai mulţi judecători cu probleme de integritate, deconspirate de jurnaliştii de investigaţie, au părăsit „onorabil” sistemul, după ce şi-au aranjat un trai confortabil, fără ca să dea socoteală cât de puţin pentru modul în care şi-au făcut averile care depăşesc cu mult limitele veniturilor oficiale. Unii au plecat după atingerea limitei de vârstă, cu pensii lunare, pe care oamenii de rând nu le primesc într-un an, alţii s-au retras în avocatură şi atrag clienţi bănoşi profitând de faptul că au fost judecători. Niciunul dintre magistrații cu probleme de integritate nu a fost tras la răspundere, iar odată cu trecerea

Revelionul negru: Atacul raider la Calea Ferată din Moldova

● O schemă de îndatorare cu 70 de milioane de euro a fost pusă la cale pentru a pune pe butuci Calea Ferată din Moldova  ● Atacul raider a urmat pașii simpli ai unui contract dubios semnat în ziua de Revelion în 1997, care a continuat cu acorduri și semnături false și acțiuni în justiție în Germania, Rusia și Ucraina până în 2021 Firma unui om de afaceri din Ucraina, consilier al mai multor deputați din Rada Supremă a Ucrainei, Nicolae Sambojuk, fost cetățean al Republicii Moldova, a demarat o serie amplă de acțiuni în justiție în 2002, în Moldova, Germania,

Averea Angelei Motuzoc la final de mandat: Salariu dublu şi automobile declarate la preţ redus

Preşedinta Consiliului Superior al Procurorilor, Angela Motuzoc, a ajuns la final să primească un salariu anual de peste jumătate de milion de lei, de două ori mai mare faţă de salariul pe care îl ridica în funcţia de procuror. Astfel, anul trecut Motuzoc a ridicat un salariu lunar de aproape 42.000 de lei. Nu la fel de bine i-a mers soţului şefei de la CSP, avocatul Viorel Slabu, la care în ultimii patru ani i s-a diminuat simţitor salariul declarat oficial, ajungând de la 122.000 lei in anul 2017, la 43.900, în anul 2020. Cum a ajuns Motuzoc şefă la

STUDIU DE CAZ Cum a încercat soția unui procuror să reducă la tăcere jurnaliștii

O anchetă jurnalistică despre cum a recurs un procuror cunoscut și controversat la un divorț fictiv pentru a nu declara proprietățile pe care nu le-ar fi putut acoperi cu salariul său de la procuratură s-a transformat pentru Centrul de Investigații Jurnalistice, autoarea anchetei și un activist civic, într-o luptă de câțiva ani cu instituțiile de stat și cu soția procurorului pentru a ne apăra drepturile. Soția procurorului, avocată de profesie, ne-a hărțuit la propriu chiar de la primele documentări pe care le-am făcut. A scris plângeri la mai multe instituții de stat, la Consiliul de Presă, la Poliție și Procuratură, ne-a

Şefi interimari noi la procuraturile specializate: Cine sunt şi ce averi declară

Consiliul Superior al Procurorilor a numit, vineri, şefii interimari la Procuratura Anticorupţie şi Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate şi Cazuri Speciale (PCCOCS). Dacă la şefia Procuraturaii Anticorupţie au fost desemnaţi procurori din cadrul instituţiei, pentru a asiguta interimatul de şef şi şef adjunct al PCCOCS au fost desemnaţi doi procurori din alte subdiviziuni. Astfel, la Procuratura Anticorupţie a fost numit şefă interimară Elena Cazacov, iar şef adjunct interimar, Ion Munteanu. La şefia PCCOCS a fost numit Sergiu Russu, iar funcţia de adjunct interimar va fi asigurată de Vladislav Bobrov. Elena Cazacov         Elena Cazacov este procuror anticorupţie, începând cu 7 iunie 2018.

DOC// Dosarul Bahamas: Administratorul firmei care a sponzorizat PSRM, protejat de Dodon şi Stoianoglo

Persoana care a administrat firma Westerby Limited din Bahamas, în 2016, când a sponsorizat Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, a fost Evgheny Kheyman. În perioada decembrie 2016 – noiembrie 2017, acesta a deţinut funcţia de administrator al Întreprinderii cu Capital Străin, Natur Bravo. Kheyman a fost urmărit penal pentru delapidarea averii străine în baza unui denunţ depus de succesorul său, Mukhmad Galaev şi condamnat cu executare. După preluarea guvernării de către socialişti, în noembrie 2019, şi numirea lui Alexandr Stoianoglo în funcţia de procuror general, sentinţa în privinţa lui Kheyman a fost anulată, iar pe numele denunţătorului şi al

Pensionarii necunoscuţi din Inspecţia Procurorilor: Cine sunt şi ce venituri au

Inspecţia Procurorilor, organul abilitat cu investigarea abaterulor disciplinare comise de oamenii legii, numără cinci membri, numele cărora nu este afişat pentru publicul larg. Toţi cinci sunt foşti procurori care acum se află la pensie. Aceștia, pe lângă salariile de peste 20 de mii de lei pe lună, mai ridică şi pensii grase. Activitatea Inspecţiei Procurorilor nu este transparentă, constatările nu sunt publicate, iar numele inspectorilor, cu excepţia şefului, nu sunt afişate. Venituri lunare de cel puţin 40.000 de lei Caption Şeful Inspecţiei Procurorilor este Victor Ababii. Acesta a raportat pentru anul trecut un salariu de 346. 835 de lei (28.902 de lei pe

DOC// Procurora care a îngropat dosarul Laundromatului rusesc

Procurora anticorupţie, Mirandolina Suşiţcaia, este cea care a dispus scoaterea de sub urmărire penală a judecătorilor moldoveni, implicaţi în Laundromatul rusesc şi a raportat superilor  că nu există probe în dosarul respectiv. Procurora s-a eschivat însă să pună la dispoziția Comisiei parlamentare de anchetă privind spălătoria rusească informaţii despre Laundromat.  Cum au fost scoşi de sub urmărire penală judecătorii implicaşi în spălarea miliardelor ruseşti În septembrie 2020, procurora Mirandolina Suşişcaia a semnat mai multe ordonanţe privind scoaterea de sub urmărire penală a 14 judecători, învinuiți că au pronunțat hotărâri ilegale pentru a facilita spălarea banilor. Mirandolina Suşiţcaia a argumentat scoaterea

IMPERIUL IMOBILIAR al magistratului Oleg Melniciuc

Singurul magistrat din Moldova, condamnat pentru îmbogăţire ilicită, Oleg Melniciuc, nu pare să se fi confruntat cu probleme financiare după ce a fost reţinut în iunie 2017. Banii au curs gârlă către familia magistratului, mai ales în perioada când era cercetat penal pentru îmbogăţire ilicită. Judecătorul a pus la cale scheme cu spații comerciale, cele mai multe fiindu-i donate de mama sa, în vârstă de 83 de ani. El a reuşit să scape de datorii de peste 800.000 de lei, iar anul trecut chiar a fost în stare să împrumute unei persoane jumătate de milion de lei, fără dobândă, pe un termen

Şefi noi la procuraturile din raioane: Cine sunt şi ce averi declară

Consiuliul Superior al Procurorilor urmează să se pronunţe, în ședința de marți, asupra a nouă procurori care vor ocupa funcţii de conducere în procuraturile raionale. Patru dintre aceştia urmează să ajungă procurori şefi, iar ceilalţi - procurori şefi adjuncţi. Opt dintre candidaţi, înainte de a câştiga concursul pentru funcţiile râvnite, au asigurat timp de câteva luni interimatul funcţiei, fiind desemnaţi de către procurorul general, Alexandr Stoianoglo. Şef la procuratura unde şi-a început cariera Maxim Gropa şi-a început cariera în luna iulie a anului 2002 în calitate de ajutor-interimar al procurorului judeţului Lăpuşna. După desfiinţarea judeţelor şi revenirea la raioane, Gropa este lăsat

Maşinile preferate ale magistraţilor din instanţele ierarhic superioare

Mai mulţi judecători moldoveni şi-au procurat în anul trecut automobile. Radiografia declarațiiilor de avere ale magistraților, depuse pentru anul 2020, scoate în evidență preferințele magistraților pentru bolizii pe patru roți. Bunăoară, dacă judecătorii din instanţele de fond şi-au luat maşini mai vechi, la preţuri accesibile pentru cetățenii de rând, cei din instanţele ierarhic superioare au preferat automobile de lux cu care se deplasează la serviciu.  Curtea Supremă de Justiţie În 2020, trei judecători de la Curtea Supremă de Justiţie şi-au cumpărat maşini noi. Judecătorul Victor Boico şi-a procurat anul trecut un SUV nou, Hyundai Tucson. Hyundai Tucson Preţul declarat al automobilului este de 430.000 de

„Săracii” procurori cu apartamente, case și zeci de mii de euro donați de părinți și rude

Fiecare al patrulea procuror din Republica Moldova a raportat în declarațiile de avere pentru 2020 că a beneficiat de donaţii de la părinţi, socri, fraţi, surori sau alte rude apropiate. Reporterii portalului Anticoruptie.md au radiografiat declarațiile de avere ale tuturor procurorilor din țară și au constatat că nu mai puţin de 170 de acuzatori de stat dintre cei aproape 700 care activează astăzi în structurile Procuraturii au indicat în actele de avere prezentate la Autoritatea Națională de Integritate că au primit anul trecut cadouri generoase – case de locuit, apartamente, terenuri sau zeci de mii de euro. Procurorul cu imobil de

Secretele judecătorului CC care a renunțat la mandat: Firmă de milioane, casă pe un teren cu bucluc şi legăturile cu Vasile Bolea

Boris Lupaşcu, fostul procuror şi avocat uns recent de deputaţii PSRM şi cei din Partidul Şor la funcţia de judecător al Curţii Constituţionale, locuieşte cu familia într-o casă de lux dintr-un cartier select din oraşul Codru. Familia mai deţine şi o cotă parte dintr-o firmă cu afaceri de milioane, obţinute în urma contractelor de achiziţie cu statul şi cel puţin încă două apartamente în Chişinău. Mai multe surse ne-au comunicat că una dintre cele două fiice ale sale ar fi naşa de cununie a fruntaşului socialist, Vasile Bolea. După ce aceste amănunte au apărut în spaţiul public, marți dimineața, Boris Lupaşcu

Creditele rapide, drepturile copiilor şi interesele de clan

Sute de oameni, ajunşi la limita sărăciei şi ademeniţi de „promoţiile” companiilor de microfinanţare rapidă, ajung să-şi piardă bunurile şi chiar să rămână pe drumuri pentru un împrumut de câteva mii de lei. Schema pare să fie una bine pusă la punct, cu implicarea sistemului judecătoresc. Dacă persoana vulnerabilă, având semnat un contract, nu reuşeşte să achite rata timp de câteva luni, datoria este transmisă unei companii de colectori, care acţionează în judecată debitorul. Urmează un proces în procedură simplificată, fără participarea datornicului, în urma căruia se dă curs tuturor pretenţiilor creditorului. În următoarea etapă sunt incluşi executorii judecătoreşti, care

Cum a trecut șeful interimar al Procuraturii Anticorupţie, Serghei Gavajuc, un apartament de lux pe numele tatălui

Şeful interimar al Procuraturii Anticorupţie, Serghei Gavajuc, vrea să se mute de curând în casă nouă, un apartament de lux din complexul rezidenţial amplasat în apropierea parcului de la Valea Morilor din Chișinău. Omul legii susţine că locuinţa a fost procurată de tatăl său care locuieşte în Bălţi şi este angajat la întreprinderea Răut din localitate. Mai mult, şeful interimar de la Procuratura Anticorupţie a început anul trecut să-şi mai construiască o casă în Bălţi, având deja una. Mai bine de un an, în gazdă la un prieten Serghei Gavajuc activează în Procuratura Anticorupţie din anul 2013 şi este şeful Oficiului Nord al

DOSAR NEÎNTEMEIAT // Cine plătește pentru dosare fabricate

Zece zile de închisoare, 30 de zile de arest la domiciliu și peste trei ani de hărțuire în organele de drept. Este calea sinuoasă spre dreptate a unui funcționar public de la Rezina, prins, fără temei, în malaxorul justiției moldovenești. Mai întâi a fost un dosar penal cu învinuiri neîntemeiate, apoi constatarea că a fost o confuzie de nume. Cu toate acestea, procurorii și polițiștii care au pus la cale pornirea unui dosar, fără probe, nu au avut suficient curaj să-și recunoască greșeala. Este cazul lui Alexandru Răileanu, jurist în cadrul Oficiului cadastral din Rezina, reținut acum doi ani de organele de drept, pentru

Procurori cu probleme de integritate, unşi de ziua lor

Au declarat bunuri la preţuri derizorii, au gestionat dosare controversate sau au acumulat averi care depăşesc veniturile legale. O parte din cei 68 de procurori care au primit distincţii din partea conducerii Procuraturii Generale cu ocazia zilei lor profesionale a figurat în anchete jurnalistice sau ar avea probleme de integritate. Distincţiile au fost acordate cu prilejul aniversării a XXIX-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova, „ca măsură de încurajare”. Lista procurorilor nominalizaţi a fost întocmită de Consiliul Superior al Procurorilor şi a fost transmisă procurorului general, care a semnat ordinele privind decorarea. Distincţiile oferite angajaţilor Procuraturii au valoare simbolică şi se acordă în baza Regulamentului

Sala de nunţi de la Orheiul Vechi, la 5 ani de la o investigaţie jurnalistică // Standarde duble în justiţie şi scheme perfecționate

O sală de nunţi şi cumetrii activează ilegal de ani buni chiar sub coasta sălii de expoziţii a Complexului muzeal Orheiul Vechi, construită din donaţia oferită de Ambasada SUA la Chişinău. Sala de festivităţi aparţine Liliei Colţa, vice-directoare a rezervaţiei, care a reuşit să obţină titlu de proprietate asupra unui teren de 11 ari chiar pe teritoriul Complexului aflat sub protecţia specială a statului. În 2016, Centrul de Investigaţii Jurnalistice din Moldova a publicat o anchetă despre afacerea cu nunţi şi cumetrii de la Orheiul Vechi, iar autorităţile statului nu au mișcat un deget pentru a curma ilegalitatea. În acest răstimp, Lilia

VIDEO // Scandalul rudelor de la Comrat ale procurorului general

Doi oameni de afaceri din Comrat, Vitalie și Vasile Aladov, au fost condamnați, la finele anului trecut, la ani grei de închisoare pentru huliganism. Cei doi susțin că problemele lor au început după numirea lui Alexandr Stoianoglo la șefia Procuraturii Generale. Mărul discordiei sunt cca 2.000.000 de euro, sumă pe care ar datora-o familiei lor verișorul procurorului general, Serghei Stoianoglo, șef adjunct de direcție în administrația autonomiei găgăuze. Alexandr și Serghei Stoianoglo resping acuzațiile și spun că frații Aladov sunt niște infractori. Pe de altă parte, felul cum a fost instrumentat dosarul fraților Aladov ridică semne de întrebare. Vasile și Vitalie

Judecătoarea „miliardului”, cu mașină nedeclarată

Magistrata Ana Cucerescu de la Judecătoria Chișinău se folosește de mai mult timp de un automobil de model Nissan Qashqai, care nu se regăsește în declarația de avere și interese personale. Ana Cuceresu este magistrata care va prezida unul dintre cele două complete de judecată specializate în investigarea fraudei bancare. „Nu e cult, nici politicos” Ana Cucerescu vine și pleacă zilnic de la serviciu, sediul vechi al oficiului Buiucani al Judecătoriei Chișinău, cu Nissan-ul pe care îl parchează în apropiere. Deseori, magistrata își parchează SUV-ul pe teritoriul aferent unui atelier de reparații auto, fapt care îl deranjează pe administrator. „Vine dimineața

VIDEO // La rând după licență: Cinci foști procurori vor să îmbrace roba de avocat

Patru foști procurori anticorupție – Lilian Rudei, Dorin Compan, Roman Statnîi și Vitalie Ciudin –, care au părăsit sistemul la începutul anului curent, au venit la Comisia de licențiere a Uniunii Avocaților din Moldova pentru a trece de cealaltă parte a baricadei, cea a apărătorilor. Acestora li s-a alăturat fostul procuror  adjunct din UTA Găgăuzia, Ivan Pamujac. Membrii Comisiei i-au dat undă verde doar lui Lilian Rudei, iar ceilalți au fost obligați să aștepte până se vor convinge că nu există impedimente pentru a fi acceptați în comunitate. Acuzatorul fostului șef de la Fisc Lilian Rudei și-a început cariera în cadrul

Investigațiile CIJM: Judecătorii din Laundromatul rusesc și miliardele de dolari pe care le-au legalizat

Magistrații care au primit undă verde de la Consiliul Superior al Magistraturii pentru a fi repuși în funcție au legalizat între 2011 și 2014 peste trei miliarde de dolari, bani negri, proveniți din Federația Rusă. Acum cinci ani, Centrul de Investigații Jurnalistice a descris într-o anchetă circumstanțele în care judecătorii au eliberat ordonanțele de încasare a datoriilor. Schemele folosite de infractori pentru spălările de bani au fost de fiecare dată aceleași – în calitate de creditori, debitori, fidejusori, giranți etc. erau unele companii off-shore din Marea Britanie, Noua Zeelandă, Belize, Federația Rusă, iar în calitate de girant era atras un cetățean al

Un litigiu „cu barbă”, provocat cu concursul autorităților statului

Un conflict între doi vecini din raionul Rezina mocnește de 13 ani, în timp ce autoritățile nu se grăbesc să-l soluționeze. Sergiu Hanganu, proprietarul pensiunii Hanul lui Hanganu din satul Lalova, susține că vecinii săi de vizavi, frații Serghei și Iurie Gârlea, au ocupat ilegal o parte din terenul public, pe care au construit un gard din beton și au amenajat o parcare. Construcția celor doi frați stă în calea apelor pluviale, direcționându-le spre gospodăria lui Hanganu. Bărbatul a sesizat  mai multe autorități, însă fără succes. De partea cealaltă, frații Gârlea spun că deţin acte care le-ar permite ocuparea terenului public. Ancheta a pornit de la o

Justiție // Om de afaceri decedat a fost acţionat în judecată pentru o datorie de 185 de mii de dolari

Un om de afaceri din Rezina, care a decedat acum doi, a fost acționat în judecată pentru o pretinsă datorie de 185 de mii de dolari. Dosarul a fost pus pe rol la Judecătoria Orhei, sediul Rezina. Reclamantul este un fost primar al orașului Rezina. El insistă că cel care nu mai este în viață și compania pe care a condus-o să-i întoarcă datoria. Fiul omului de afaceri decedat crede că la mijloc ar fi o schemă prin care s-ar râvni preluarea averii familiei și că în schemă ar fi implicați judecători. Cazul a fost sesizat pe Harta Corupției a portalului Anticoruptie.md.    La 31 mai

VIDEO // Divorțul fictiv și averea tăinuită a procurorului Igor Popa

Șeful oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău, Igor Popa, fost procuror general adjunct în perioada guvernării PDM, locuiește într-un apartament de lux din centrul Chișinăului. Locuința nu se regăsește în declarația de avere și interese a oficialului, la fel ca și alte bunuri pe care acesta le folosește. Omul legii este divorțat în acte și astfel nu declară imobilele și automobilele înregistrate pe numele fostei soții. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au documentat și au constatat că cei doi locuiesc împreună. Experți anticorupție spun că divorțul este folosit de multe ori când unii funcționari vor să-și ascundă averile care depășesc limita veniturilor oficiale. Este luni dimineață.

Lupta pentru Curtea Supremă de Justiție. Cariera și dosarele de rezonanță ale magistraților

Cinci judecători de la Curtea de Apel Chișinău, șase magistrați de la instanța de fond din Chișinău și câte un judecător de la Curtea de Apel Comrat, Curtea de Apel Bălți și Judecătoria Bălți s-au înscris în concursul pentru suplinirea funcției de magistrat la Curtea Supremă de Justiție. Patru dintre cei 15 candidați înscriși în competiție au participat și la concursul anterior pentru funcția de judecător la CSJ, candidaturile lor însă nu au acumulat numărul necesar de voturi din partea membrilor CSM. Unii magistrați care vor să acceadă la CSJ au fost vizați în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice, au emis anterior

VIDEO // Procurorul Lilian Cociu, între tribuna acuzatorilor și banca acuzaților

Lilian Cociu, procurorul învinuit pentru tortură și acuzare ilegală de omucidere, activează în oficiul Ciocana al Procuraturii Chișinău, gestionează mai multe dosare penale și susține acuzarea în privința inculpaților. În unele zile însă, Cociu ocupă locul în banca acuzaților, întrucât are statut de inculpat într-un proces penal. Dosarul este pe rol la Curtea de Apel Chișinău. Procurorul Lilian Cociu și presupusul său complice, fostul polițist Victor Ababii, sunt învinuiți că, în 2007, au torturat și au determinat condamnarea la 21 de ani de închisoare a unui bărbat, pentru un omor pe care acesta nu l-a comis. În cadrul urmăririi penale în care a fost

VIDEO // Averea subestimată a șefului de la Consiliul Superior al Magistraturii

Președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Anatol Pahopol, deține în proprietate două vile și cinci apatamente, dintre care unul se află în Israel, iar unul în Odesa, Ucraina. Șeful interimar al CSM și-a declarat recent proprietățile la prețuri cu mult mai mici decât cele de piață, iar în declarația depusă pentru anul 2019, nu a raportat cele cinci apartamente. Mai mult, Pahopol nu a trecut pe hârtie veniturile obținute din chiria imobilelor. Magistratul consideră că nu a încălcat legislația la întocmirea declarațiilor de avere și interese personale. Experții îl contrazic și menționează că acesta riscă să fie cercetat penal. Vilele de

Părinții „milionari” ai procurorului Popov

Adjunctul procurorului general, Ruslan Popov, i-a împrumutat tatălui său, Alexandru Popov, un pensionar în vârstă de peste 70 de ani din satul Mileștii Mici, raionul Ialoveni, un milion 50 de mii de lei. În 2015, părintele procurorului a înregistrat pe numele său o gospodărie țărănească. Tot atunci a procurat zeci de hectare de teren arabil, pe care au fost plantate livezi. Totodată, întreprinderea pensionarului este în proces de finalizare a unui frigider pentru păstrarea fructelor, costul căruia, estimat de experți în construcții, ar fi de cel puțin un milion de euro. Oamenii din sat susțin că Alexandru Popov nu a avut anterior afaceri. El a fost

Taina „proprietarului” celor 1,6 milioane de euro de la vama Leușeni

Omul de afaceri Adriano Dulgher, care pretinde că-i aparțin cele 1,6 milioane de euro, depistate în sâmbăta Paștelui de către vameșii de la Leușeni într-un tir, a fost vizat anterior într-un dosar penal pornit de Centrul Național Anticorupție pentru spălare de bani. Recent Dulgher a fost vedetă la mai multe televiziuni, unde s-a prezentat drept milionar și a declarat că va lupta să-i fie returnați banii sechestrați la vamă. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice l-au surprins sâmbătă în satul Mălăești din raionul Orhei, în compania unui alt om de afaceri, Gheorghe Vîrtosu, vizat anterior în scheme de trafic de persoane și condamnat penal

Afacerea familiei Stoianoglo: Procurorul general nu a declarat veniturile soției

Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, nu a indicat în declarația de avere și interese personale veniturile soției sale, Țvetana Curdova, proprietara și administratoarea unui salon de frumusețe din Chișinău și nici o sumă din arenda localului. Mai mult, Stoianoglo a declarat că a avut anul trecut venituri salariale din funcția de procuror general de doar 1.659 de lei, deși a fost desemnat oficial la data de 29 noiembrie. Procurorul general este sigur că nu a comis nicio abatere, iar experții consideră că există premize ca omul legii să fie cercetat penal. Țvetana Curdova a înregistrat întreprinderea care îi poartă numele la 17

Remanieri în Procuratură // Cine este noul procuror interimar al Chișinăului

Procurorul Oleg Afanasii va asigura interimatul funcției de șef al Procuraturii municipiului Chișinău, conform unui ordin semnat marți seara de către procurorul general, Alexandr Stoianoglo. Ca și predecesorul său, Ștefan Șaptefrați, Oleg Afanasii a fost subiectul mai multor scandaluri mediatice și anchete jurnalistice. Casa din Mileștii Mici Oleg Afanasii deține în proprietate o casă de 132,9 metri pătrați, evaluată la 128,9 mii de lei, care i-a fost donată în 2007. Pe lângă casă se mai află o construcție auxiliară, de 27,6 metri pătrați, și un garaj, de 30,6 metri pătrați, potrivit declarației de avere și interese personale.  Gospodăria este situată în satul

Cursa pentru cele patru locuri în CSM: Cine sunt cei 18 candidați și ce averi declară

18 candidați s-au înscris în cursa pentru cele patru locuri vacante în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Cei mai mulți au declarat imobile și mașini de lux, deși arată că s-au dedicat cercetărilor științifice și activității didactice, din care au avut venituri modeste. Cele patru locuri au devenit vacante după ce deputații au votat la finele anului trecut proiectul de lege care prevede majorarea numărului de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii de la 12 la 15, dintre care cinci trebuie să fie din mediul academic. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat declarațiile pe avere ale candidaților și vă spun

Donații și proprietăți de bănuți: Cum se descurcă procurorii de la PCCOCS

Cei mai mulți procurori din Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate și Cazuri Speciale (PCCOCS) dețin în proprietate imobile luxoase și mașini scumpe, prețul cărora de cele mai multe ori nu este acoperit de veniturile declarate legal. Pentru a-și putea încadra proprietățile în limitele veniturilor declarate oficial, unii dintre angajații de la PCCOCS recurg la diferite șiretlicuri, indicând donații din partea rudelor sau diminuând considerabil prețul bunurilor deținute. Oleg Baciu. Sursa:magistrat.md Oleg Baciu este șef-adjunct al oficiului Nord PCCOCS începând cu 15 octombrie 2018, anterior activând timp de șapte ani în Procuratura municipiului Chișinău. Soția procurorului, Corina Baciu, deține în propretate 25 la

FUGA OLIGARHULUI

Oligarhul Vladimir Plahotniuc și-a planificat fuga din Republica Moldova imediat după alegerile parlamentare din 24 februarie 2019.  Un document exclusiv obținut de Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM) demonstrează că fostul lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM) și-a pregătit din timp ieșirea din scena politică moldovenească și exit-ul, împreună cu toată familia sa, în Occident. SUA i-au declarat pe Plahotniuc și familia sa indeziderabili pe teritoriul american. Departamentul de Stat al SUA i-a refuzat fostului lider al PDM, Vladimir Plahotniuc, viza de ședere pe teritoriul SUA, motivând implicarea acestuia în „semnificative acte de corupție” în Republica Moldova. De asemenea, invocând

REVIZORII DE LA PROCURATURA ANTICORUPȚIE

Cei mai mulți dintre cei 21 de acuzatori de stat desemnați de procurorul general, Alexandr Stoianoglo, să verifice activitatea Procuraturii Anticorupție pentru ultimii patru ani au ei înșiși probleme de integritate. Unii dintre controlori au chiar tangențe sau interese cu dosare aflate pe rol la instituția supusă controlului. Cum a fost dispus controlul Procurorii Morari și Compan, surprinși în dimineața de 9 decembrie la intrarea în PG Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a semnat dispoziția de efectuare a controalelor la Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate și Cazuri Speciale (PCCOCS) în dimineața zilei de luni, 9 decembrie, la 10 zile după

Top 20 cele mai grele dosare de corupție din 2019 // Oamenii legii, în frunte

Anul 2019 a fost marcat de pornirea mai multor dosare de corupție de rezonanță, în care sunt cercetați demnitari, procurori și funcționari din diferite domenii: medicină, educație, justiție, politică, administrație publică centrală și locală. Polițiștii, procurorii și judecătorii, ca și în anii precedenții, au fost cel mai des vizați în dosarele de corupție de rezonanță.  Echipa portalului Anticoruptie.md a monitorizat pe parcursul anului dosarele de corupție și a selectat 20 cele mai de rezonanță dosare ale anului 2019. Nici unul din aceste dosare nu a avut finalitate. 1. Dosarul Plahotniuc: După plecarea Partidului Democrat de la guvernare, pe numele fostului lider al formațiunii,

VIDEO // Istoria unei mite pentru procurori

O „remunerare” de 235 de mii de euro i-ar fi determinat pe procurorii Anticorupție să înceteze urmărirea penală și să-l elibereze din arest pe un om de afaceri, suspectat de spălare de bani în proporții deosebit de mari. Intermediarul care a filmat cu camera ascunsă momentul în care transmitea banii unei procurore, a raportat cazul la Procuratura Anticorupție. Cazul a fost mușamalizat, iar plângerea a fost iradiată de la evidență. De la traficant, la om de creație și mecenat Gheorghe Vîrtosu. Foto: virtosuart.com Omul de afaceri care a fost cercetat de CNA pentru spălare de bani se numește Gheorghe Vîrtosu și locuiește

VINOVAT FĂRĂ DE VINĂ Cine plătește despăgubirile în cazul dosarelor „comandate”?

Un funcționar din orașul Rezina, reținut acum doi ani de organele de drept, pentru un presupus fals în acte publice, încarcerat timp de trei zile, apoi încă 40 de zile - în arest la domiciliu, a reușit să-i dovedească nevinovăția. De doi ani însă funcționarului nu reușește să-și reabiliteze bunul nume, călcat în picioare de oamenii legii și nici să-i tragă la răspundere pe care care i-au încălcat drepturile, sfidând buchia legii. Totul se împotmolește în justiție. Omul este convins că polițiștii și procurorii care ar fi acționat la comanda conducerii de atunci a raionului Rezina, încearcă acum să influențeze

Dosarele ex-președintelui CSJ: Note informative cu indicații și bunuri imobile de milioane în Chișinău, cumpărate de fiică, părinți și socri pensionari

Ion Druță, ex-președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), este anchetat penal pentru îmbogățire ilicită și amestec în înfăptuirea justiției după ce fiica, socrii și părinții pensionari ai magistratului au cumpărat, în ultimii 5 ani, mai multe bunuri imobile în Chișinău, care valorează, la prețul lor de piață, peste 13 milioane de lei, iar în biroul acestuia au fost găsite mai multe note informative cu indicații exacte pentru judecătorii care examinau dosare de rezonanță în care erau vizați omul de afaceri Valentin Eșanu, Oleg Pruteanu, alias „Borman”, sau persoanele învinuite de tentativa de asasinat asupra lui Vladimir Plahotniuc, se arată

Averile și interesele candidaților la funcția de procuror general

20 de candidați s-au înscris în concursul pentru funcția de procuror general, demarat de Ministerul Justiției, la sfârșitul lunii septembrie. Printre cei care își doresc să ajungă procuror general sunt avocați, juriști, procurori. Portalul Anticoruptie.md vă prezintă cine sunt candidații și ce averi declară. UPDATE: Patru dintre cei douăzeci de pretendenți la funcția de procuror general nu au fost admiși în concurs. Ministerul Justiției a anunțat că în urma evaluării dosarelor depuse, Comisia pentru preselecția candidaților la funcția de procuror general a admis 16 candidați. Astfel, din concurs au fost scoși avocatul Ilie Rotaru, fostul procuror, Ion Vicol, procurorul la Curtea de Apel Chișinău, Artur Lupașco, și procurorul din Bălți, Octavian Bodareu. Ministerul Justiției nu

AFACEREA „APARTAMENTE PENTRU PROCURORI”

Pretind apartamente de la stat, chiar dacă au unde locui. Peste 270 de procurori din cei 350 care activează la moment în Chişinău au obţinut în instanţă dreptul la o locuinţă „de serviciu”. Pentru că fondul de locuințe libere din Capitală s-ar fi epuizat, unii oameni ai legii recurg la diferite scheme ca să obţină un apartament gratuit. În unele cazuri în spatele acestor acţuni stau persoane care riscă să ajungă în stradă fiind scoase forţat din apartamentele râvnite de procurori. Investigația a fost pornită în baza unor sesizări pe Harta Corupției de pe portalului Centrului de Investigații Jurnalistice Anticoruptie.md.  Familie

VIDEO // Afacerea camuflată a procurorului Chitoroagă de lângă pădurea de la Năpădeni

Procurorul Nicolae Chitoroagă, președinte al Colegiului de Disciplină și Etică al Procurorilor, cel care până nu demult s-a aflat la șefia Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate și Cazuri Excepționale (PCCOCS), deține o afacere în piscicultură pe teritoriul satului Năpădeni, raionul Ungheni. Afacerea este înregistrată pe numele fratelui și a nașului său de cununie și nu a fost declarată de procuror. Omul legii ar fi preluat afacerea, în 2005, printr-o schemă frauduloasă de la frații Mardari din satul Năpădeni. Cazul a fost sesizat pe Harta Corupției de către Nicolae Mardari. Omul susține că a fost înșelat de procuror și rudele

Suveica toxică pentru fermieri

Mai mulți fermieri riscă să își piardă pământurile după ce ajung victime ale unei inginerii juridice pusă la cale de unul dintre liderii pieței de chimicale din Republica Moldova. Este vorba de un contract ambiguu prin care firma își obligă abuziv clienții să plătească marfa în valută la cursul de peste 26 de lei pentru un euro și 24 de lei pentru un dolar american. Refuzul fermierilor de a plăti sumele exorbitante se soldează inevitabil cu executare silită. Totul pe repede-înainte și netransparent. Această investigație a fost realizată în urma unei semnalări pe Harta Corupției a portalului Anticoruptie.md.    Nicolae Spânu, fermier din Dereneu, Călărași, a intrat

Cine „spală” instituțiile statului

O firmă gestionată din umbră de oameni din anturajul lui Vladimir Plahotniuc a câștigat în ultimii doi ani cele mai bănoase licitații pentru salubrizarea instituțiilor statului. Este vorba de întreprinderea Proterra Grup SRL, în spatele căreia stă omul de afaceri Iurie Luncașu, un apropiat al liderului PDM. În 2018 Proterra Grup a semnat contracte în sumă de peste 20 de milioane de lei pentru prestarea serviciilor de curățenie în unele instituții ale statului, iar contractele pe care le-a câştigat de la începutul anului curent au depăşit suma de 26 milioane de lei. Firma a ieşit în evidenţă şi prin contestaţiile pe care le depune

Cum trăiesc procurorii anticorupţie: „modest” și din donații

Mai mulţi procurori anticorupție și-au cumpărat în ultimii trei ani imobile și mașini scumpe. Prețul achizițiilor nu s-a încadrat însă întotdeauna în limita veniturilor legale. În ajutor le-au venit rudele, cu donații impresionante. Fiecare al doilea procuror anticorupție a beneficiat de ajutoare financiare. Mai mulți experți consideră că donațiile, care nu sunt interzise de lege, pentru unii funcționari publici reprezintă o „soluţie” pentru a acoperi veniturile ilegale și a  justifica achizițiile costisitoare. Salariul unui procuror anticorupție este în medie de circa 25.000 de lei pe lună. Chiar dacă majoritatea moldovenilor nici nu visează la astfel de venituri, acestea sunt insuficiente oricum pentru

Paza principalelor instituții de stat, asigurată de firme cu trecut penal din anturajul lui Vlad Plahotniuc și al hoţului în lege Makena

Două întreprinderi private dintre cele peste o sută care prestează servicii de pază și detectiv câștigă de mai mulți ani licitații avantajoase pentru asigurarea pazei instituțiilor de stat. Una dintre firme aparține unei companii off-shore, afiliată liderului PDM, Vladimir Plahotniuc, iar cealaltă este a unui fost polițist, care ar avea legături cu autoritatea criminală Vladimir Moscalciuc, alias Makena. Companiile, deși sunt vizate în scheme dubioase, dosare de tortură, aplicarea forței, interceptări abuzive și alte fapte grave, au mână liberă să păzească instituțiile publice, inclusiv cele din domeniul justiției, în pofida interdicțiilor din lege. Investigarea acestui caz a pornit de la o

VIDEO // BOGĂȚIA CAMUFLATĂ a procurorului municipiului Chișinău

Procurorul municipiului Chișinău Ștefan Șaptefrați a construit în mai puțin de un an o casă impunătoare în localitatea Cheltuitori din comuna Tohatin, suburbie a Capitalei. Imobilul, evaluat de experți în domeniu, la câteva milioane de lei, este înscris pe numele fiicei sale, Maria, care, la fel ca și soțul ei, este funcționară publică și nu pare să aibă resurse pentru o astfel de proprietate. Șeful Procuraturii municipale, cu salariu de funcționar public, este singurul întreținător în familie. El recunoaște că și-a ajutat fiica și susține că are destui bani ca să-și întrețină material copiii. Mai mult, casa din Tohatin, în care locuia anterior procurorul cu familia sa, nu

VIDEO // Cum și-a amenajat un maior de poliție un apartament cu comodități chiar la locul de muncă

Șeful Sectorului de poliție nr.1 al Inspectoratului de poliție Buiucani, Nicolae Cornescu, a acaparat un spațiu de 38 de metri pătrați din imobilul care găzduiește secția de poliție, în care și-a amenajat un apartament cu toate comoditățile. Imobilul acaparat abuziv, dar nu fără acordul tacit al superiorilor, se află în centrul istoric al Chișinăului și nu este înregistrat la Cadastru. Cu toate acestea, polițistul, în grad de maior, care conduce Sectorul de poliție, locuiește nestingherit, cu familia sa, de cel puțin 10 ani în acest imobil. Investigarea acestui subiect a pornit de la o sesizare pe Harta Corupției. Sectorul de Poliție nr.1

RECHIZITORIU: 7 aprilie 2009. Cum (NU) au fost pedepsiți polițiștii torționari, judecătorii și procurorii

În zilele de 7-8 aprilie 2009, când mii de tineri au ieșit în stradă pentru a protesta față de fraudarea alegerilor parlamentare din 5 aprilie, iar forțele de ordine au fost mobilizate să reprime mulțimea care protesta pașnic, sute de tineri au fost reținuți cu forța și duși prin comisariatele de poliție, unde au fost umiliți și torturați. Zeci de procurori și judecători au mers în comisariatele de poliție și i-au judecat pe tinerii maltratați, pentru dezordine în masă sau huliganism, fără să ia atitudine față de atrocitățile comise de polițiști. La zece ani de la evenimentele din aprilie 2009,

RECHIZITORIU: 7 aprilie 2009. Zece ani de injustiție

Timp de zece ani de la violențele din 7 aprilie 2009, urmare a unui protest pașnic, deturnat de autorități, după care sute de tineri au fost maltratați și judecați în comisariatele de poliție, niciun procuror, judecător sau polițist nu a ajuns să facă pușcărie pentru abuzurile comise. Procurorii au intentat 71 de dosare penale, dar au ajuns să fie pedepsiți doar unii dintre cei care ar fi participat la devastarea clădirilor Parlamentului și Președinției. Un singur polițist, astăzi fugar și căutat de Interpol, a fost condamnat la închisoare. Toți demnitarii care au gestionat într-un fel sau altul acțiunile forțelor de

Afacerea scandaloasă „Palmieri și stele”: Cum au rămas fără locuințe 500 de familii

Cel puțin 500 de persoane care și-au investit economiile de o viață în speranța să aibă propriile locuințe au rămas fără bani și fără casă. După ce foștii antreprenori le-au promis că, cel târziu, în 2013 vor trece în casă nouă, investitorii înșelați nu mai au nicio speranță că vor ajunge la casa lor sau că își vor recupera banii. Deși autoritățile statului le-au promis să le facă dreptate, de mai bine de doi ani, nu s-a făcut nimic. Oamenii spun că nu mai au ce pierde și vor recurge la blocarea străzilor. La 30 martie 2019, peste o sută

Ceea ce nu a făcut justiția din Moldova au făcut magistrații greci: un fost expert internațional, condamnat la 2 ani de închisoare pentru pedofilie

La opt ani de la publicarea unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice despre o rețea de pedofili care acționa în Republica Moldova și Ucraina, justiția din Grecia își spune cuvântul: Nick Georgiadis, unul dintre pedofilii care abuzau minori, a fost condamnat. marți, 26 februarie, în Grecia, la doi ani de închisoare. În Republica Moldova, Georgiadis a fost „scăpat” de pedeapsă penală. „Curtea de la Atena, Grecia, nu a recunoscut nicio circumstanță atenuantă și l-a condamnat pe Georgiadis, în vârstă de 55 de ani, la o pedeapsă cu închisoare de 28 de luni și o amendă de 20.000 de euro. În momentul

Răfuială la comandă sau cine răspunde pentru arestările neîntemeiate

Câțiva agenți economici și persoane fizice din orașul Rezina acuză poliția și procuratura locală de persecuții și hărțuiri. Ei cred că toate acestea s-ar face la indicația administrației raionului, care luptă astfel cu adversarii săi. Oamenii de afaceri sunt îngrijorați că în ultimul timp se recurge la controale neîntemeiate, se inițiază dosare fără suport factologic, ajungându-se chiar la rețineri, arestări și întemnițarea anumitor persoane. Chiar dacă unii reușesc să dovedească nevinovăția lor, aproape că este imposibil să obțină tragerea la răspundere a celor care au admis abuzuri și au sfidat legea. Este și cazul lui Alexandru Răileanu, registrator în cadrul

Cum a ajuns finul de cununie al unui magistrat la Curtea Supremă de Justiție vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău

Judecătorul Corneliu Guzun a ajuns vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău la trei ani după ce a început să poarte robă, fiind singurul candidat la funcția respectivă. Guzun a fost recomandat pentru funcția de judecător de către nașul său de cununie, Oleg Sternioală, care este vicepreședinte al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ din cadrul Curții Supreme de Justiție și membru al Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.  Odată cu promovarea în funcție, în bugetul judecătorului au început să curgă donații ... de la soacră, care lucrează în străinătate. Corneliu Guzun. Foto: CIJM Corneliu Guzun a fost numit la 24 aprilie 2015

Judecători cu apartamente de pomană

Pe parcursul ultimilor cinci ani (2012-2017), din bugetul municipiului Chișinău au fost alocați peste 127 de milioane de lei pentru asigurarea cu apartamente a unor persoane care au dat Primăria în judecată cerând locuințe sau pentru încheierea cu aceasta a unor tranzacții de împăcare. Printre beneficiari de astfel de apartamente, dar și de bani, sunt și magistrați. Unii, deși au primit apartamente gratuite din fondul locativ al municipiului Chișinău, s-au îmbogățit între timp și cu alte locuințe: unele achiziționate la prețuri preferențiale, alte - cumpărate la preț de piață. Sunt și judecători care au părăsit sistemul judecătoresc la scurt

Pensionarii de lux ai Justiției moldovenești

Câteva modificări legislative operate în ultimii ani, prin care au fost schimbate condițiile de pensionare și de achitare a indemnizației viagere pentru justițiarii moldoveni, au determinat mai mulți judecători și procurori pensionați să se adreseze în judecată pentru a cere pensii mai mari. Astăzi, fiecare al doilea procuror pensionar are sau a avut un proces în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care cere pensie în valoare de 75% din salariul procurorului în ultima funcție deținută. Mai mulți dintre foștii procurori identificați de Centrul de Investigații Jurnalistice, care au obținut în instanță dreptul la pensii de peste 11.000

Femeile bătute, singure în fața agresorilor și a sistemului de justiție

Victimele violenței în familie, majoritatea femei, depind adesea, de un sistem de justiție care nu le protejează și nu manifestă clemență atunci când, din disperare, acestea ajung să se apere singure sau să contraatace, spun avocați și activiști pentru drepturile omului. Angela Gojan. Foto: CIJM Angela Gojan avea puțin peste 20 de ani când căsnicia a devenit pentru ea un coșmar presărat cu abuzuri, dar a trebuit să treacă zece ani, până să se decidă să rupă lanțul vicios. Femeia spune că era bătută crunt pentru te miri ce: ba că se uita cineva la ea, ba că nu era atentă

Magistrați cu onoarea pătată, distinși cu diplome și titluri onorifice

Magistrați cu probleme de integritate, respinși de la promovare de către șeful statului, sancționați disciplinar sau vizați în anchete ale jurnaliștilor de investigație se numără printre cei 22 de judecători, cărora Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, marți, 20 martie, să le acorde diplome și titluri onorifice. Centrul de Investigații Jurnalistice a radiografiat parcursul profesional al celor 16 magistrați de la Curtea Supremă de Justiție, curțile de apel și instanțele de fond din republică, care vor primi „Diploma de onoare a CSM” și al celor șase magistrați care vor primi titlul de „Veteran al sistemului judiciar” și vă prezintă

Cum (nu) se face justiție în cazul persoanelor cu dizabilități psihosociale

La zece ani de la adoptarea Convenției ONU cu privire la persoanele cu dizabilități, statul Republica Moldova încă nu are un mecanism de reprezentare a intereselor oamenilor cu nevoi speciale în justiție. Fie că interacționează cu polițiști, procurori sau judecători, de multe ori spusele acestor persoane nu sunt luate în serios de oamenii legii, iar cazuri grave de abuz nu mai ajung în justiție. Ca să demonstreze că mint sau nu pot depune declarații, instituțiile de drept trimit persoanele cu dizabilități cu zecile la expertize psihiatrice, spun avocații. Ion are 22 de ani și suferă de schizofrenie. Cazul acestuia ne-a fost semnalat

„50 de umbre” ale dosarelor miliardului furat

„Dosarul Șor”, „dosarul Filat” și „dosarul Platon”, trei cauze penale pe care le invocă de fiecare dată procurorii atunci când sunt întrebați despre investigarea furtului miliardului, au avut „destine” diferite din momentul pornirii urmăririi penale. În două dintre aceste cauze au fost semnalate mai multe încălcări procedurale, excese din partea procurorilor și judecătorilor, rele tratamente și încălcarea drepturilor omului în arest și detenție. În cazul lui Șor, primul vizat într-un dosar penal privind furtul de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, cauza a „încremenit” pe masa judecătorilor din prima

Persoane cu dizabilități psihosociale, „jefuite” de rude, cu acordul tacit al justiției

Sute de persoane cu dizabilități psihosociale au rămas fără case și bunuri după ce rudele le-au plasat în internate psihoneurologice și le-au vândut proprietățile. Acest lucru a fost posibil cu implicarea unor instanțe de judecată care le-au lipsit de capacitatea de exercițiu, retrăgându-le dreptul de a lua decizii în mod independent. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au analizat mai multe cazuri de acest fel și au ajuns la concluzia că, de multe ori, oamenii nici nu au fost prezenți la procesele de judecată unde le-a fost decisă soarta. O lege, în vigoare până anul trecut, prevedea că o persoană

Proiect al Guvernului, îngropat pe șantier. Centrul de medicină sportivă, între afaceri private și litigii în lanț

De zeci de ani, angajaţii Centrului de Medicină Sportivă „Atletmed”, singurul de acest fel din Republica Moldova, își doresc condiții decente de muncă pentru a putea acorda asistență medicală de cea mai înaltă calitate sportivilor din țară. Oportunitatea a apărut acum trei ani, când Guvernul a inițiat un proiect investițional care permitea ca pe lotul unde se afla anterior instituţia să fie ridicat un bloc nou, cu spații destinate acestui centru, dar și cu apartamente pe care antreprenorul să le vândă. Deși firma Inamstro SRL a fost găsită rapid, iar toate actele permisive au fost eliberate de municipalitate, inițiativa s-a transformat într-o epopee interminabilă de plângeri,

Moldova penală

În cinci ani, din 2013 până în 2017, procurorii au intentat peste 100 de dosare penale în privința primarilor și președinților de raioane. Este un calcul elementar al reporterilor Centrului de Investigaţii Jurnalistice care au analizat informaţiile din surse deschise şi au discutat cu mai mulţi edili. Cel mai des, în atenția instituțiilor de drept ajung aleși locali care reprezintă partidele de opoziție. Unii dintre ei susțin că au și câte opt doare penale deschise într-un singur mandat. De regulă, doar o mică parte din aceste dosare ajung în judecată, iar numărul primarilor condamnați penal pentru infracțiunile care le sunt incriminate

Scăpați de justiție în Moldova, doi abuzatori de copii au ajuns pe banca acuzaților în Grecia și Danemarca

Un politician și un preot - clienți ai unei rețele de traficanți copii, vizați într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice - care acum șase ani au fost „scăpați” de pedeapsă penală în Republica Moldova, sunt judecați, pentru infracțiuni similare, în Grecia și Danemarca. Nick Georgiadis, cetățeanul cu imunitate diplomatică, care venise în 2010 la Chișinău pentru a fi consilierul ministrului Economiei, în cadrul unei misiuni internaționale, este judecat la Atena pentru că ar fi abuzat sexual băieți moldoveni. În Danemarca, o anchetă penală scoate la iveală comportamentul indecent al unui preot danez, client al rețelei de traficanți, dar care nici

„Masa tăcerii” a Justiţiei

Judecătorii din Republica Moldova urmează să-şi aleagă vineri, 20 octombrie, reprezentanţii în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), singurul organ de autoadministrare judecătorească. Pentru cele şase funcţii de membri ai CSM candidează opt magistraţi. Doi au fost propuşi de Curtea Supremă de Justiţie, doi de curţile de apel, doi de instanţele de fond, iar alții doi şi-au făcut singuri loc în cursă. Trei judecători candidează la funcţiile de membri supleanţi. Ei vor rămâne pe „banca de rezervă” şi vor veni să-şi înlocuiască colegii în cazul în care, de exemplu, unii vor demisiona. Alegerile în CSM sunt marcate în acest an de critici atât din interiorul

Un sat întreg încearcă să-şi recapete iazul ajuns pe mâinile fraţilor unui deputat socialist

De mai bine de un an, frații unui deputat socialist din Parlament folosesc un lac din zona de sud a țării pentru pescuit și comercializarea peștelui chiar dacă contractul de arendă, încheiat la începutul anilor 2000 cu administrația locală, a expirat în iunie anul trecut. Zeci de adresări expediate organelor de drept regionale și centrale, apeluri, discuții și, mai nou, o petiție colectivă semnată de peste 600 de săteni în frunte cu primarul - nimic nu a dat rezultate deocamdată, toți sugerând edilului să se adreseze în instanță. A făcut-o și pe asta, doar că cele două procese de judecată

Datoriile de sute de mii ale judecătorilor, între riscuri pentru sistem şi fentarea legii

Circa 170 de judecători de la instanțele de fond şi de apel din Republica Moldova au indicat în declaraţiile lor de avere şi interese personale pentru anul 2016 împrumuturi de zeci sau sute de mii de lei, zeci de mii de euro sau lire sterline de la bănci şi rude. Împrumuturile au fost luate chiar dacă în ultimii ani salariile magistraţilor au crescut considerabil, comparativ cu cele ale altor bugetari, bunăoară medici sau profesori. Cel puţin opt dintre aceştia, cu datorii de sute de mii de lei, se angajează, spre deosebire de ceilalţi, să întoarcă banii în câțiva ani. Dacă e să raportăm

„Arborele genealogic” al justiției (II)

Au fost colegi la Facultatea de Drept, iar acum fac justiție, fiind adversari, din postura de judecători, avocați sau procurori. Deși afirmă că relațiile de colegialitate din perioada studenției nu le influențează în niciun fel activitatea profesională, mai multe cazuri concrete demonstrează că unii judecători și procurori au fost promovați în carieră tocmai în perioada în care colegii lor de facultate dețineau funcții importante în sistem.  Vedeți în continuare cine au fost colegii de promoție ai președintelui Curții Supreme de Justiție Mihai Poalelungi, ai procurorului general Eduard Harunjen și ai fostului ministru al Justiției Oleg Efrim. Colegii de promoție ai președintelui

„Arborele genealogic” al justiției

Au fost colegi la Facultatea de Drept, iar acum fac justiție, fiind adversari, din postura de judecători, avocați sau procurori. Unii dintre aceștia sunt, între ei, cumetri, nași, fini, iar alții - soți, fii, fiice, frați sau surori. Toți, aproape la unison, susțin că relațiile personale nu-i împiedică să fie obiectivi, într-o țară în care majoritatea cetățenilor percep justiția drept cel mai corupt domeniu. În 2013, Ziarul de Gardă (ZdG) dezvăluia cum avocatul Iurie Guriev, fiind naș de cununie al judecătoarei Oxana Banari (Mironov), pe atunci la Judecătoria Dondușeni, nu a cerut recuzarea magistratei într-un dosar în care clientul său,

Chilipiruri imobiliare pentru judecători, pe terenurile statului

Magistraţii și alţi angajați ai sistemului judecătoresc vor beneficia din nou de apartamente la prețuri preferențiale, de această dată într-un nou ansamblu rezidenţial care urmează să fie construit în sectorul Ciocana al Capitalei. Locuințele vor fi ridicate pe un teren de 77 de ari, transmis în arendă Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) încă la sfârșitul anului 2014, printr-o hotărâre a Consiliului Municipal Chişinău (CMC). Aleşii locali au adoptat această decizie după ce, în 2013, autorităţile au transmis în folosință CSM două terenuri în sectorul Râșcani, tot pentru construcția unor case destinate reprezentanţilor sistemului judecătoresc. Acum trei ani, în scopuri similare, CMC

Judecătorii miliardului furat

Datorii de sute de milioane de lei ale unor agenți economici care au contractat pe parcursul anilor 2010-2013 credite de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank riscă să nu fie recuperate niciodată din cauza unor hotărâri judecătorești prin care fie sunt anulate contractele de împrumut, fie este legalizată lichidarea acestor companii cu transferarea activelor spre zone off-shore. Deși cunosc despre astfel de cazuri, procurorii nu au inițiat deocamdată niciun dosar penal privind implicarea judecătorilor în scheme de eschivare a unor companii de la restituirea creditelor contractate de la cele trei bănci aflate în proces de lichidare. Potrivit

AUDIO, DOC // Bancherul „fantomă” din dosarul lui Vlad Filat

Un cunoscut bancher rus s-a pomenit atras, fără știrea sa, în controversatul dosar al ex-premierului Vlad Filat. Fostul președinte executiv al băncii rusești Petrocomerț bank este acuzat că s-ar fi întâlnit, în februarie 2013, cu fostul secretar general al Guvernului Victor Bodiu și ar fi pus la cale preluarea unei părți a activelor neperformante de la Banca de Economii. Potrivit raportului Kroll, preluarea creditelor neperformante în valoare de circa un miliard de lei de către Roseau Alliance LLP ar fi constituit primul pas în schema de preluare a BEM. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice l-au găsit pe bancher, iar acesta nu știe

Apartamente la preț redus pentru mama și rudele magistratului Oleg Melniciuc, în blocul destinat judecătorilor

În blocul locativ de pe strada Hristo Botev 6, din Chișinău, care se construiește în prezent pentru magistrații Judecătoriei sectorului Râșcani din Capitală și copiii acestora, s-au ales cu apartamente și chiar spații comerciale mama și câteva rude ale președintelui instanței, Oleg Melniciuc. Însuși magistratul, care anunța inițial că, deși deține spații locative, ar mai vrea apartamente pentru a le oferi copiilor săi, nu și-a procurat acolo locuințe, ci doar un spațiu comercial. În același bloc, printr-o decizie separată și fără să fi solicitat, a primit apartament și președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu. Oleg Melniciuc, la Adunarea generală a judecătorilor. Foto:

Magistrați cu probleme de integritate și decizii controversate vor la funcții de conducere la Judecătoria Chișinău

Odată cu reorganizarea sistemului judecătoresc, mai mulți magistrați - unii cu probleme de integritate - s-au lansat în cursa pentru funcții de conducere în noile instituții. Bunăoară, Oleg Melniciuc, actualul președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani al Capitalei, a solicitat promovarea în postul de președinte sau vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău. Și magistrații Ion Țurcan, de la Judecătoria sectorului Centru, Ghenadie Pavliuc sau Dorin Dulghieru, de la Judecătoria sectorului Buiucani, își doresc funcția de vicepreședinte al aceleiași instanțe. Anterior, candidaturile unora au fost însă respinse de către președintele Republicii Moldova din cauza că ar fi participat la luarea unor decizii dubioase sau ar

Doc, audio // Martori falși în dosarul lui Vlad Filat

Trei tinere din Federația Rusă, care par să nu știe nici cu spatele despre situația din Republica Moldova, figurează în calitate de martori-cheie în răsunătorul dosar de corupție în cadrul căruia este judecat Vlad Filat. Potrivit declarațiilor depuse de Ilan Șor în instanță, ele ar fi intermediat pretinsa mituire cu 320 de milioane de lei a fostului prim-ministru. Aceste declarații au fost acceptate de prima instanță și incluse în sentința de condamnare, fără ca tinerele să fie invitate pentru a depune mărturii. Centrul de Investigații Jurnalistice a reușit să afle numele acestor femei și să ia legătura cu două dintre

Deputat prins în „capcana” creditelor bancare

Familia unui deputat din Moldova riscă să ajungă în stradă. Banca de la care a luat mai demult un credit, în valoare de 1 500 000 de lei, își vrea toți banii înapoi. Iar pentru că între timp au crescut penalitățile, familia este obligată să dea tot ce are, până și locuința în care stă. Banca a câștigat procesul în judecată și nu mai vrea amânare, în timp ce soția parlamentarului, cea care conduce firma ce a luat împrumutul, spune că nu a semnat niciun contract pentru garantarea creditului, așa că deja cheamă ea banca în judecată, pentru fals în

VIDEO// Decizie a CSJ „imposibil” de executat

O femeie din Criuleni se zbate de aproape patru ani să fie restabilită la locul de muncă, însă degeaba. Fostul angajator i-a lichidat  funcția, după ce fabrica pe care o conducea s-a închis. Deși are decizia finală a Curții Supreme de Justiție, Veronica Filipescu continuă să bată la ușile autorităților pentru că hotărârea nu este executată. Femeia a chemat și Ministerul Justiției în judecată, iar statul a fost obligat să-i plătească despăgubiri morale. Cu toate acestea, nimeni nu poate face nimic – funcția de director nu mai există pentru că fabrica s-a lichidat demult, se apără angajatorul. Articolul a fost

Respinși de președinte, fiii a doi foști magistrați compromiși insistă să devină judecători

Corneliu Crețu și Petru Harmaniuc, fiii foștilor judecători Gheorghe Crețu și Valeriu Harmaniuc, s-au înscris în cursa pentru funcția de magistrat la Judecătoria sectorului Centru al Capitalei, unde sunt trei posturi vacante. Cei doi absolvenți ai Institutului Național al Justiției (INJ) au decis să-și încerce din nou norocul, după ce anterior candidaturile lor au fost respinse de președintele Nicolae Timofti. Atunci Corneliu Crețu a fost repartizat la Judecătoria sectorului Centru, iar Petru Harmaniuc - la Judecătoria sectorului Râșcani. “În viziunea mea, la examinarea candidaturilor sus-menționate, înaintate pentru numirea în funcția de judecător, Consiliul Superior al Magistraturii a scăpat din vedere unele

Cariera, studiile, dosarele controversate şi averea judecătorului Pavliuc

Judecătorul Ghenadie Pavliuc a devenit, în ultimele luni, principala figură din justiţia R. Moldova. În luna mai i-a aplicat lui Ilan Şor, actualul primar al oraşului Orhei, un mandat de arestare la domiciliu, deşi procurorii solicitau arest preventiv în penitenciar. Peste trei săptămâni, l-a eliberat şi din arestul la domiciliu. În octombrie, la solicitarea procurorilor, l-a trimis după gratii pe Vlad Filat, iar recent, l-a salvat de puşcărie pe fostul deputat Valeriu Guma, condamnat în România la 4 ani de închisoare cu executare.  Ziarul de Gardă a făcut o investigație despre cariera, studiile, dosarele controversate şi averea judecătorului Pavliuc. Potrivit publicației,

Prin intermediul sistemului judecătoresc din R. Moldova au fost spălate 18 miliarde de dolari din 2010 încoace (II)

Circa 18 miliarde de dolari, 17 judecători, trei dosare „fantomă” ai căror semnatari lipsesc, un dosar nimicit și un judecător implicat fără voie în schema legalizării banilor „negri” din Federația Rusă. Continuare din 20 noiembrie În perioada anilor 2010-2014, R. Moldova s-a transformat într-o adevărată „spălătorie” a unor sume mari de bani proveniți din Federația Rusă. În schemă au intrat cel puțin 17 magistrați moldoveni care au legalizat profituri care ar fi fost obținute ilegal, scrie presa rusească. Pe de altă parte, responsabilii din cadrul Centrului Național Anticorupție susțin că nu pot vorbi de „spălare de bani” în acest caz, fiindcă

Prin intermediul sistemului judecătoresc din R. Moldova au fost spălate 18 miliarde de dolari din 2010 încoace (I)

Începând cu anul 2010, R. Moldova a devenit un veritabil sistem de spălare a banilor în regiune prin intermediul instanțelor judecătorești. Această „faimă” ni s-a dus în întreaga lume, iar jumătate dintre cei 20 de judecători care au dictat verdicte rușinoase continuă să judece și „să facă dreptate” până azi. Mulți dintre judecătorii care au „legalizat” banii negri proveniți din Rusia au mai fost și ulterior implicați în scandaluri. Cu toate acestea, sistemul se încăpățânează să se „curețe”, iar unii dintre judecătorii care au participat în schema de spălare a banilor au fost chiar numiți președinți de instanțe. Ordonanțe, la indigo Schemele

Averea declarată de judecători: case și mașini la prețuri de nimic

O bună parte din judecători își subestimează bunurile mobile şi imobile pe care declară că le dețin oficial. La această concluzie au ajuns reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, examinând cele peste 400 de declarații de venituri și proprietăți depuse de magistrați pentru anul 2014. Legislaţia prevede ca în declaraţia de avere să fie indicată estimarea cadastrală a imobilelor, care, în aproape toate cazurile, este mult sub valoarea de piaţă. În cazul automobilelor, este indicat prețul din contractul de vânzare-cumpărare, care la fel este, în foarte multe cazuri, mai mic decât cel real. Experții spun că este o practică vicioasă și

Judecătorii „cu nouă vieţi”

Vladimir Voronin, Marian Lupu, Mihai Ghimpu şi Nicolae Timofti au atenţionat în actele trimise la CSM că cei respinşi nu-și au locul în sistemul judecătoresc deoarece discreditează Justiţia, nu sunt obiectivi, deţin averi nejustificate, au probleme de integritate, relaţii cu businessmeni care conduc afaceri dubioase. De cele mai multe ori, constatările s-au bazat pe avizele Serviciului de Informaţii şi Securitate. În pofida argumentelor expuse de mai-marii ţării, CSM a lăsat în funcţie sau chiar a promovat circa 55 de judecători. Între timp, unii au plecat onorabil din sistem cu tot cu păcate, iar cel puţin 30 continuă şi astăzi

Judecători cu lipici la donații

Din numărul total de 426 de judecători, 85 declară că au obținut cel puțin un bun din donații. De cele mai multe ori este vorba despre terenuri, apartamente și case. Este și cazul președintei Judecătoriei Șoldănești, Elvira Lavciuc. La puțin timp după ce a fost numită în funcție, în 2010, aceasta a primit sub formă de donație o cotă-parte dintr-un apartament. Judecătoarea ne-a declarat că rudele i-au făcut acest cadou (care însă nu figurează ca moștenire, ci ca donație, în declarația de avere). Ea a refuzat să precizeze de cât timp dețineau părinții ei imobilul. Printre magistrații cu cele mai valoroase

Dreptate după ce s-a făcut „justiţie” sau Cum face dreptate judecătoria Teleneşti?

Câţiva locuitori de la Ordăşei, raionul Teleneşti ne-au rugat să le ajutăm să se descurce într-un caz ieşit din comun. Potrivit acestora, 31 de persoane din Ordăşei, printr-o decizie a Judecătoriei Teleneşti au fost deposedate de titlurile de autentificare a dreptului deţinătoruluii de teren. În investigarea acestui caz s-au antrenat colegii noştri de la publicaţia “Cuvintul”, editată la Rezina şi distribuită în raioanele Rezina, Şoldăneşti, Teleneşti şi Orhei.    Între acestea este şi Valeriu Gorun, secretarul Consiliului Local Ordăşei, dar şi 9 săteni care au decedat în perioada 1994-2009. Cei vii abea nu demult au aflat că au fost deposedaţi de terenurile

Luxul procuroarei Neaga

Procurorul adjunct din sectorul Buiucani al capitalei, Elena Neaga, şi-a etalat zilele trecute, pe o reţea de socializare, luxul şi bogăţia în care trăieşte. Cu un venit anual de 82 mii de lei, omul legii reuşeşte să trăiască regeşte. Dânsa şi-a construit  în 2012 o locuinţă cu trei nivele, cu o suprafaţă de peste 270 de metri pătraţi, imobilul fiind unul dintre cele mai luxoase şi se află în centrul oraşului Străşeni. Decorată  “Pentru Merit”  Omul legii a primit şi titlul de Crucea “Pentru Merit” în legătură cu aniversarea a XXII-a de la formarea Procuraturii R. Moldova. Pozele procuroarei, descoperite de Jurnal TV,

Partidul Democrat, favorizat în instanţele de judecată

Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat (ICPC), formată dintrun grup de organizaţii neguvernamentale, reunite în 2009, pentru a monitoriza integritatea candidaţilor de pe listele electorale ale partidelor în cadrul alegerilor parlamentare, a obţinut câştig de cauză în procesul pornit de Partidul Comuniştilor, după ce 22 de candidaţi de pe listele formaţiunii au intrat în Lista neagră pentru că aveau restanţe la capitolul integritate. Curtea Supremă de Justiţie a dat câştig de cauză societăţii civile, după un lung proces de judecată, iniţiat de PCRM în noiembrie 2010. Această decizie vine, după ce ICPC a obţinut câştig de cauză în alte două

Judecătorul Oleg Melniciuc, „spălat” şi promovat din nou

Magistratul Oleg Melniciuc, care, întro şedinţă publică, a numit jurnaliştii „răpănoşi”, se pare, nu va repeta soarta colegului său magistratul Ion Muruianu, care, după ce a numit presa „câini turbaţi”, a generat o reacţie dură din partea societăţii civile, a comunităţii media, dar şi a politicienilor, şi, în consecinţă, a fost înlăturat de la şefia Curţii Supreme de Justiţie. Candidatura magistratului Melniciuc, respinsă acum două săptămâni de preşedintele Nicoale Timofti pe motiv că acesta a încălcat codul de etică de mai multe ori şi a judecat aflându-se în conflict de interese, a fost din nou promovată la şefia Judecătoriei sectorului

Magistrată suspectată de falsuri, avansată în funcţie

Judecătoarea Nelea Budăi se află în vizorul Serviciului de Informaţii şi Securitate pentru că ar fi admis probe false într-un proces. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) va anunţa astăzi un concurs pentru funcţia de vicepreşedinte al Curţii de Apel Chişinău. Până în ianuarie 2013, acest post a fost ocupat de Gheorghe Creţu, care şi-a dat demisia după ce a fost declarat principalul suspect în cazul omorului din Pădurea Domnească. De atunci, interimatul este asigurat de judecătoarea Nelea Budăi, care s-ar putea înscrie în cursă pentru a deveni oficial adjuncta preşedintelui Curţii de Apel, Ion Pleşca. Magistrata apare frecvent în rapoartele CSM

Terenul atribuit colegului l-a costat funcția

Judecătorul Curții de Apel Chișinău, Grigore Zubati, în vârstă de 59 de ani, a fost demis săptămâna trecută de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru că a pus umărul la împroprietărirea colegului său, Mihai Ciugureanu. Magistratul a obligat Primăria Chișinău să-i vândă acestuia un teren din proprietate publică. În timp ce această decizia l-a constat funcția pe Zubati, Mihai Ciugureanu a scăpat nepedepsit. Totul a pornit încă în luna septembrie 2001, când Mihail Ciugureanu a depus o cerere la Primărie, cerând, în baza Legii cu privire la statutul judecătorului, să-i fie repartizat un teren pentru a-și contrui o casă.

Consiliul Superior al Magistraturii ajută judecătorii compromiși să plece din sistem onorabil?

În ultimii ani mai mulţi judecători care aveau probleme disciplinare au fost lăsaţi să plece din sistem onorabil, în loc să fie demişi. Faptul că magistraţii pleacă fără sancţiuni le permite să încaseze zeci de mii de lei ca indemnizaţie unică prevăzută de lege, dar şi să se încadreze în avocatură. Cel care are rolul principal în curăţirea sistemului de elemente ce prejudiciază imaginea justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), pare să fi devenit un paravan pentru demisia onorabilă a judecătorilor compromişi. Mai mult, o bună parte din sancţiunile dictate de Colegiul Disciplinar al Judecătorilor (CDJ) sunt anulate sau “înmuiate”

Avocatura, refugiu pentru judecătorii compromişi

Majoritatea judecătorilor care au fost nevoiţi să plece din sistem în ultimii ani după ce s-au compromis şi-au găsit refugiu în avocatură. De cele mai multe ori, Uniunea Avocaţilor a refuzat să le acorde licenţă, însă i-a acceptat după ce foştii judecători se adresau în instanţă. La tranferul acestora într-o altă breaslă a contribuit și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care, în loc să-i demită, le-a acceptat demisiile depuse din proprie inițiativă. Aureliu Colenco Fostul preşedinte al Curţii de Apel Economice, Aureliu Colenco, care a renunţat la mantia de judecător după ce au fost desfiinţate instanţele specializate, a decis şi el

Cât CNI nu are preşedinte Cazul judecătorului Sergiu Arnăut pune în dificultate Procuratura Anticorupţie şi Centrul Anticorupţie

Cât de oneşti sunt magistraţii atunci când îşi declară averile şi în ce măsură pot fi pedepsiţi acei care mint, lucru inadmisibil, s-ar părea, în cazul judecătorilor? Întrebarea a devenit actuală mai ales după ce jurnaliştii de la Centrul de Investigații Jurnalistice au dezvăluit că magistratul Sergiu Arnăut de la Curtea de Apel ar locui într-o casă cu trei nivele, evaluată, oficial, împreună cu terenul, la peste două milioane de lei, proprietăţi pe care magistratul le-a omis din declaraţiile de avere. Cazul Arnăut pune însă în dificultate Procuratura Anticorupţie şi Centrul Anticorpţie, care s-au sesizat, dar, recunosc, că nu