Social

„NO ROMA, NO PROBLEMS!?”

disriminarea pe criteriul etnic: cazul Gita

Sursa foto: Elena Sirbu
Autor: Viorica Mija
02/07/2022 4218

Le-au etichetat, bruscat verbal și agresat fizic. Două femei rome acuză polițiștii din Glodeni de abuz și povestesc cum oamenii legii le-ar fi organizat percheziții ilegale la domiciliu, speriindu-le copiii. Comunitatea romă le susține la fiecare etapă, și asta pentru că puțini romi au curajul să înfrunte sistemul și să-și apere drepturile. Deși polițiștii nu-și recunosc vina și spun că femeile au fost agresive, acestea pot bifa prima reușită - Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității a constatat în cazul lor elementele de discriminare. Acest caz nu este însă singular, în Republica Moldova anual 1 din 10 cazuri de discriminare are la bază criteriul etnic.

„Aveam mâinile pline de vânătăi” - (fărăde)lege la Glodeni!?

Gita Preida locuiește în satul Danu, raionul Ungheni, o localitate în care aproape 6 la sută din populație este romă. Femeia povestește că deja de un an și jumătate, împreună cu avocata sa, încearcă să demonstreze că a fost supusă discriminării. Gita spune că va merge până în pânzele albe ca să-și facă dreptate, invocând hărțuirea din partea a doi angajați ai Inspectoratului de Poliție Glodeni, manifestată prin învinuiri, injurii, pornirea cauzelor penale și contravenționale și percheziții la domiciliu la baza cărora au stat stereotipurile și prejudecățile legate de etnia romă.

Incidentul a avut loc în data 6 iunie 2021. Din spusele femeii reiese că angajații poliției, care patrulau localitatea, au luat decizia să evacueze automobilul parcat al unei rude, sub pretextul săvârșirii unei contravenții, și anume nesubordonarea conducătorului auto de a opri vehiculul. Gita declară însă că automobilul era permanent parcat lângă stadionul din sat, deoarece este vechi și necesita reparație. Polițiștii au decis să evacueze autovehiculul, iar atunci când femeia a cerut explicații, ar fi fost agresată fizic de către angajații poliției și înjurată. În ultimă instanță tot ea, împreună cu o rudă, s-a ales cu o cauză penală. Ulterior, în cadrul unui dosar contravențional, la domiciliul său s-au desfășurat percheziții, în absența unor probe la materialele ale cauzei, care ar fi necesitat efectuarea acesteia.

De altă parte, polițiștii spun că erau în misiune de patrulare și i-au solicitat șoferului automobilului, o rudă a femeilor, să stopeze, deoarece circula cu viteză excesivă prin localitate. Acesta nu s-a conformat, a virat pe o stradă adiacentă și s-a făcut nevăzut. Ulterior, mașina a fost depistată lângă casa femeilor. În ceea ce privește efectuarea percheziției, aceștia o justifică prin necesitatea depistării actului de înmatriculare a vehiculului.

Cazul Gitei a ajuns la Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității. Instituția a emis o decizie prin care a constatat în acest caz hărțuire pe criteriu de origine etnică, în calitate de reclamați fiind angajați ai Inspectoratului de Poliție Glodeni.

Consiliul notează că percheziția, o acțiune de imixtiune în viața privată a persoanei, urma să fie examinată din perspectiva triplului test: este sau nu prevăzută de lege, este necesară (implică existența unei „nevoi sociale imperioase”) și este sau nu proporțională.

Consiliul a constatat că în alte situații, urmărind același scop de identificare a actului de înmatriculare a vehiculului, poliția nu a recurs la acțiunea de percheziție. Drept urmare, Consiliul a considerat că acțiunea de percheziție a fost bazată pe prejudecăți față de persoanele de etnie romă, în scopul de a le crea acestora un mediu intimidant.

Totodată, Consiliul a stabilit că organele de drept nu au putut argumenta în baza cărei bănuieli rezonabile au stabilit că la volanul vehiculului depistat în poziție statică fusese anume petiționarul. Consiliul a reținut  că angajații poliției au avut suspiciunea comiterii faptei de către petiționar, deoarece acesta este de etnie romă, fapt care se încadrează în termenul de profilare rasială – practici discriminatorii utilizate de către ofițerii de aplicare a legii prin care selectează persoanele fizice, suspecte de săvârșirea unei infracțiuni, pe baza rasei, originii etnice sau naționale, religiei.

Consiliul a recomandat Inspectoratului de Poliție Glodeni să planifice și să organizeze activități de instruire a angajaților privind profilarea rasială și combaterea prejudecăților privind persoanele de etnie romă.

Inspectoratul de Poliție Glodeni  are la dispoziție 30 de zile pentru a contesta decizia Consiliului.

Prin intermediul portalului vreauinfo, am solicitat Consiliului informații despre cazurile similare înregistrate. Din răspuns reiese că în anul 2019 au fost constatate 2 cazuri discriminare pe criteriu de origine etnică. Problema identificată a constat în evidențierea etniei în articolele de presă. În anul 2020, din numărul total al deciziilor de constatare a discriminării, 3,57 % revin discriminării în baza originii etnice, mai exact a fost constatată fapta de discriminare în 3 din 5 cazuri invocate. Printre problemele identificate se regăsesc folosirea remarcilor insultătoare și stereotipice cu referire la etnia romă, admiterea de către mass-media a sintagmelor care fac referire la limba de comunicare și originea etnică a persoanelor, discursurile instigatoare la ură și discriminare ale persoanelor influente în baza originii etnice. În anul 2021 discriminarea pe criteriu de origine etnică s-a evidențiat pe discriminarea generată de evidențierea etniei în contexte negative, profilarea rasială și discursurile instigatoare la discriminare.

„Romii au încă în sânge frica de represalii”

Jurnalista de etnie romă Elena Sîrbu este o voce sonoră a comunității. Ea spune că romii poartă încă în adn-ul lor frica pentru represalii, având în vedere coșmarul prin care au trecut în timpul Holocaustului. Reprezentantă a Coaliției „Vocea Romilor”, Elena reacționează imediat la orice manifestare de discriminare la adresa consângenilor ei. Spune că pretexte apar nenumărate, iar uneori are senzația unui „back in holocaust”, deși în formă camuflată. Astfel, Elena s-a implicat atunci când refugiații romi din Ucraina au reclamat faptul că nu sunt tratați pe principii de egalitate. Plasarea tuturor romilor în același centru este un exemplu de segregare și atitudine discriminatori, consideră ea. Jurnalista i-a vizitat pe romii refugiați în acele zile și spune că ceea ce a văzut nu poate fi trecut cu vederea, dar nici motivat prin lipsa capacităților și resurselor. Romii refugiați din Ucraina  au fost discriminați și la accesarea ajutorului destinat refugiatilor, iar condițiile în care au fost impuși să trăiască întrece orice imaginație, crede Elena.

Deși autoritățile au respins criticile, declarând că nu aplică vreun criteriu legat de etnie atunci când repartizează refugiații în spațiile de cazare, un raport al organizației Human Rights Watch relevat cazuri de segregare a romilor refugiați din Ucraina. Autorităților de la Chișinău li s-a imputat că găzduiesc în mod deliberat majoritatea refugiaților romi separați de alții, oferindu-le astfel „tratament inegal și discriminatoriu”. Potrivit experților, principiul „no roma, no problems” se aplică tot mai des în prezent, ignorarea și negljarea problemelor cu care se confruntă romii  fiind o formă disimulată de discriminare.

Studiul prezintă date și fapte care probează că autoritățile guvernamentale au permis și, în unele cazuri, au îndrumat personalul și voluntarii să refuze refugiaților romi locuințe în unitățile administrate de guvern.

„Autoritățile moldovene au oferit sprijin persoanelor care fug din Ucraina, dar acest lucru nu scuză desegregarea refugiaților romi. Indiferent de problemele economice și sociale cu care se confruntă Moldova, guvernul are responsabilitatea de a se asigura că refugiații nu sunt discriminați pe criterii etnice”, a declarat Anastasia Kroupe, cercetător asistent pentru Europa și Asia Centrală.

Pentru a-și formula raportul, HRW a intervievat la începutul lui aprilie nu doar refugiați, dar și ofițeri de poliție și ai serviciilor de graniță, precum și lucrători sociali, atât la punctele de trecere Otaci and Palanca, cât și la Chișinău. S-a descoperit o tendință accentuată din partea autorităților de a separa romii de ceilalți refugiați și de a-i instala în locuri speciale, iar nu de a-i găzdui împreună cu ceilalți.

HRW constată că aproape toți romii ucraineni care au avut de-a face cu guvernul au fost cazați în clădirea anterior abandonată a Facultății de Relații Internaționale (FRISPA), iar alții au fost duși pe Arena Manej, sau la MoldExpo, fără a li se propune o alternativă.

 

„Situația refugiaților de etnie romă din Ucraina care se află pe teritoriul Moldovei, UTA Gagauzia și zona transnistreană este foarte diferită. Putem spune că situația lor depinde mult de așezarea geografică a localități unde sunt temporar stabiliți, urban sau rural, subgrupul din care fac parte, dar și dorința autorităților locale de a le intermedia accesul la facilitățile pentru refugiați. Putem spune că avem 2 profiluri de condiții în care se află romii - cei care locuiesc în centre și cei care stau în sectorul privat. Desigur că situația lor financiară, dar și condițiile de trai, sunt diferite. Dacă e să ne referim la condițiile din centrul FRISPA și Glodeni, unde au fost plasați doar romi, și alte 5 alte centre din țară unde locuiesc refugiați non romi, atunci e clar vizibilă inegalitatea. Am viiztat aceste centre și pot face concluzii. Cei care locuiesc cu chirie sunt nevoiți să achite inclusiv facturile, ceea ce epuizează bugetul lor familial, chiar dacă cei documentați beneficiază de subvențiile oferite de către UNCHR. Pentru cei care nu au acte, situația este și mai dificilă, ei fiind susținuți doar de organizațiile neguvernamentale”

 

Raportul privind situația în domeniul prevenirii și combaterii discriminării pentru anul 2021 arată că faptele de discriminare au loc cu o frecvență mai înaltă în baza criteriilor de: limba – în 19,6%, sex/gen – în 15,7, origine etnică – în 11,8%, dizabilitatea – 7,8%, urmate de apartenența politică – 5,9%, convingeri religioase – în 5,9%, opinia, orientarea sexuală și vârsta în câte 3,9% din decizii, statutul de pensionar, statutul social și statutul procesual în câte 2% din decizii.

În cadrul Recensământului populației din 2014, au fost înregistrate 9 323 de persoane care s-au identificat ca fiind de etnie romă. Totuși, unele studii și rapoarte relevă că numărul acestora ar fi de 250 000. Decalajul se explică prin faptul că mulți romi își ascund identitatea de teama să nu fie discriminați.

Acest material este realizat în cadrul campaniei de promovare organizată de către A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului” și este parte a proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova” (MEDIA-M), finanțat de USAID, Ambasada Britanică și implementat de Internews în Moldova și Freedom House, care are ca scop promovarea dezvoltării mass media independente și profesioniste, și crearea unui sector media mai rezistent la presiunile politice și economice. Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar viziunea Ambasadei Britanice, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.



 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii