Curtea Europeană pentru Dreputurile Omului (CEDO) i-a dat câștig de cauză magistratei Domnica Manole și a statuat că acesteia i-a fost încălcat dreptul la libera exprimare atunci când au demis-o din funcția de judecător al Curții de Apel. Potrivit deciziei, statul urmează să-i achite reclamnatei despăgubiri în valoare totală de 9.500 de euro, dintre care 4.500 de euro pentru repararea prejudiciului moral și 5000 de euro pentru acoperirea cheltuielilor de judecată. 

Deși CEDO a decis că demiterea Domnicăi Manole din funcția de judecător a fost nejustificată și contrară libertății de exprimare, Curtea europeană nu s-a expus asupra pretenției cu privire la constituirea și imparțialitatea completului de judecători ai Curții Supreme de Justiție (CSJ) care a menținut hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de demitere a Domnicăi Manole, precizează directorul programului justiție din cadrul Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea. 

„CEDO a lăsat fără examinare (încă caut să înțeleg dece) pretenția care viza constituirea și imparțialitatea completului de judecători ai CSJ care a menținut hotărârea CSM de demitere a dnei Manole (imparțialitatea judecătorului-raportor (tot el Președinte al CSJ și membru al CSM) și lipsa de mandat a unui alt judecator, care plecase în demisie cu câteva zile înainte de adoptarea hotărârii, însă a continuat să participe la judecarea cauzei)”, a precizat Gribincea.

Precizăm că, Domnica Manole s-a adresat la CEDO după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis că ea nu este compatibilă cu funcția de judecător din motivul că a comunicat presei argumentele unei decizii. În 2017 ea a făcut parte din completul de judecători care examina o cerere depusă de președintele Parlamentului de atunci împotriva ziarului „Jurnal de Chişinău”. Judecătorii au obligat instituția să difuzeze o dezmințire la Jurnal TV, care făcea parte din același trust media. Domnica Manole a avut o opinie separată pe acest caz, opinie pe care a transmis-o și unor instituții de presă, până la publicarea deciziei motivate.  Din acest motiv, CSM a propus președintelui R. Moldova să o demită din funcție, acuzând-o că ar fi încălcat legea cu privire la statutul judecătorului. Manole a încercat să conteste decizia în instanțele naționale, motivând că CSM nu a prevenit-o că acest subiect va fi examinat la ședința din 4 iulie 2017 și că astfel ea a fost „lipsită de posibilitatea să dea explicații asupra acuzațiilor prescrise și absurde”.

De altfel, Manole a solicitat în instanțele naționale un prejudiciu de 800.000 de lei. Recent Curtea de Apel a emis o hotărâre în favoarea ei. Această compensație urmează să repare prejudiciul cauzat de faptul că Manole a fost supusă unei investigații ilegale timp de 3 ani. În data de 31 mai 2016, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au dat acordul ca Domnica Manole, pe atunci magistrată a Curţii de Apel Chişinău, să fie cercetată penal pentru că a adoptat o hotărâre prin care a obligat Comisia Electorală Centrală (CEC) să iniţieze referendumul republican privind alegerea preşedintelui ţării de către cetăţeni, la iniţiativa Platformei Demnitate şi Adevăr. Împotrivă s-au pronunţat trei membri: Dumitru Visternicean, Vera Toma şi Tatiana Răducanu. Potrivit sesizării depuse la CSM de către procurorul general din perioada respectivă, Eduard Harunjen, judecătoarea era învinuită de emiterea unei decizii ilegale şi depăşirea competenţelor prin faptul că şi-a permis interpretarea Constituţiei.

Iniţiativa privind organizarea unui referendum prin care să fie modificată Constituţia, iar şeful statului să fie ales de către popor a fost respinsă de Comisia Electorală Centrală pe 30 martie, după ce un grup de iniţiativă condus de Platforma Demnitate şi Adevăr a depus la CEC 400.000 de semnături în susţinerea plebiscitului. În scurt timp, grupul de iniţiativă a depus o cerere de chemare în judecată a CEC, iar la 14 aprilie 2016 Domnica Manole a emis o hotărâre prin care a dispus anularea hotărârii CEC şi iniţierea referendumului republican constituţional.

Comisia a contestat decizia adoptată de Domnica Manole la Curtea Supremă de Justiţie care, la sfârşitul lunii martie 2017, a dispus casarea hotărârii emise de Domnica Manole. Din sesizarea prin care Harunjen cere CSM eliberarea acordului de pornire a urmăririi penale reiese că, la judecarea cauzei, CSJ a stabilit interpretarea eronată a legii de către magistrata Curţii de Apel şi depăşirea competenţelor sale prin interpretarea Constituţiei. 

După retragerea PDM de la guvernare, Domnica Manole a fost achitată în dosarul penal în care era acuzată de pronunțarea unei hotărâri ilegale în „dosarul referendumului”. Decizia a fost luată după ce procurorul pe caz, Eugen Rurac, a renunțat la învinuire, în urma audierii martorilor apărării.