Consolidarea coordonării între instituțiile de aplicare a legii și anticorupție, precum și dezvoltarea capacităților de investigare a cauzelor complexe în Republica Moldova sunt printre pașii ce trebuie realizați pentru a obține rezultate mai consistente în urmărirea penală. Totodată, Republica Moldova ar trebui să utilizeze mai eficient instrumentele de cooperare internațională și acordurile existente cu instituțiile europene, inclusiv cu Parchetul European (European Public Prosecutor’s Office – EPPO), pentru a asigura schimbul rapid de informații și coordonarea investigațiilor cu elemente externe, în contextul creșterii volumului fondurilor europene accesate de țara noastră. Recomandarea se conține într-o notă analitică a Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC).

Printre provocările structurale ce trebuie abordate în mod prioritar de Republica Moldova sunt fragmentarea competențelor instituționale, cu riscul suprapunerilor sau al neasumării responsabilităților în investigarea cazurilor complexe; capacitatea limitată de investigare a fraudelor financiare sofisticate, inclusiv a celor cu dimensiune transnațională; cooperarea internațională insuficient operaționalizată; accentul insuficient pe recuperarea prejudiciilor, care rămâne adesea secundar față de sancționarea penală. Experiența EPPO arată că aceste vulnerabilități sunt factori sistemici care, dacă nu sunt abordați din timp, pot submina eficiența mecanismelor anticorupție pe măsură ce volumul fondurilor externe crește.

Republica Moldova a stabilit relații formale de cooperare cu EPPO în 2022, prin intermediul Procuraturii Generale, iar din 2024, prin intermediul Centrului Național Anticorupție, se arată în nota analitică. Până în prezent, colaborarea s-a realizat prin cooperarea operațională în investigarea infracțiunilor care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene (UE); schimbul de informații operative și strategice; constituirea echipelor comune de anchetă; asistența tehnică și schimbul de bune practici și prin coordonarea instituțională prin puncte de contact și ofițeri de legătură.

Totodată, pentru Republica Moldova sunt relevante tipologiile de fraudă investigate de EPPO. Infracțiunile investigate de EPPO, potrivit raportului anual pentru 2024, țin predominant de cheltuirea fondurilor europene și fraudele de TVA, care sunt tipurile de infracțiuni ce generează cea mai mare parte a prejudiciilor investigate. La fel, acestea reflectă vulnerabilitățile sistemice asociate gestionării fondurilor publice la nivel european. „Riscurile asociate utilizării frauduloase a fondurilor externe, manipulării procedurilor de achiziții publice, falsificării documentelor sau transferurilor financiare transfrontaliere se regăsesc, în forme diferite, și în realitățile administrative din țara noastră”, punctează CAPC.

Totodată, experții CAPC notează că activitatea EPPO nu se limitează la fraude fiscale sau proiecte investiționale, ci acoperă întregul lanț de utilizare a fondurilor europene, inclusiv procedurile de achiziții publice și mecanismele instituționale de alocare a resurselor.

Parchetul European (European Public Prosecutor’s Office – EPPO) este o instituție a UE creată pentru a răspunde unei vulnerabilități structurale a spațiului european: dificultatea investigării și sancționării eficiente a fraudelor și faptelor de corupție care afectează bugetul UE, în special atunci când aceste fapte au un caracter transfrontalier. EPPO a fost fondat în 2017, dar a devenit funcțional în 2021 și este condus de Laura Codruța Kövesi.