Fostul prim-ministru Ion Sturza sugerează că alegerea lui Vasile Botnari în funcția de director al Moldovagaz a fost rezultatul final al unei lupte, iar asupra Gazpromului au fost făcute presiuni mai puţin ortodoxe ca să accepte anume această candidatură și nu alta.

În cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă, Ion Sturza sugerează că misiunea de a administra compania ar putea reprezenta o povară prea mare pentru fostul ministru al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor.

„Este un final, dar eu înţeleg că una e să doreşti ceva şi alta e să ai responsabilitatea de guvernare a ţării. Pentru că nu este de glumă, până la urmă, nici măcar nu e Franzeluţa, este gazul care are impact social enorm, tarifele, datoriile. S-a trecut uşurel pe toată brambureala asta cu electricitatea din Transnistria, cu creşterea de tarife, ajustarea lor în timp cu Gas Natural Fenosa, multe alte lucruri, fără mari pretenţii din partea consumatorului. Dacă repetăm acelaşi lucru cu gazul, care are un efect multiplicator, cu mult mai mare, nu ştiu în ce măsură, iarăşi, toţi vor tăcea chitic, cum spunem noi la Chişinău”, a exlicat fostul premier.

În context, Sturza s-a referit și la greșelile istorice admise de conducerea statului atunci când a cedat Moldovagaz în mâinile gigantului rus Gazprom. „Gazprom are 50+1 acţiuni în Moldovagaz. Cred că guvernul actual ar fi putut, dacă ar fi vrut sau dacă vrea, să întrerupă această practică defectuoasă. În acelaşi timp, este adevărat că o parte din aceste datorii (ale Moldovagaz față de Gazprom – n.r.) s-au acumulat din „vina” guvernului, pentru că nu au fost ajustate la timp tarifele, pentru că nu au fost schimbate în lanț tarifele la agentul termic şi acelaşi Termocom a acumulat datorii de 150 de milioane. Dacă dăm la o parte aceste datorii, mai mult de jumătate din  restanțele acumulate astăzi, chiar 2/3, sunt penalităţi şi rezultatul unei incompetenţe şi a jafului de la Moldovagaz. Deci, acestea nu sunt competenţele guvernului. Mai mult ca atât, eu aş recomanda guvernului de la Chişinău să meargă mai departe, să înceapă o procedură, poate, chiar şi de insolvenţă a Moldovagaz, cu încercarea de a recupera poziţiile în companie. Şi atunci, acţionarii şi, în primul rând Gazprom, sub pericolul de a pierde controlul în companie, trebuie să vină cu un aport la capital, ca să-şi redreseze situaţia financiară. Eu aşa văd lucrurile”, a recomandat Sturza.

Fostul oficial susține că Gazprom și Moldovagaz reprezintă principala piedică în diversificarea surselor de import a gazului. „Vă spun din prima sursă, care, într-o formă sau alta, au fost implicate în aceste proiecte energetice, Moldovagaz sau Gazprom au fost cei care s-au opus vehement alternativei gazului românesc. Puteţi să vedeţi câte memorandumuri tehnice împreună cu Ministerul Economiei au făcut ei în defavoarea acestui gazoduct. Şi că nu avem astăzi gazoductul funcţional la capacitatea maximă e „meritul” Moldovagaz. Ei se vor opune în continuare, bineînţeles. Eu nu ştiu în ce măsură noua conducere va fi independentă în deciziile sale sau cât de rapid ea va fi „coruptă” de către acţionarul majoritar. Una dintre cele mai spinoase probleme este gazul alternativ. Chiar e mai spinoasă decât, poate, şi datoriile curente”, atenționează Sturza.

Contactat de Centrul de Investigații Jurnalistice, fostul deputat liberal-democrat Simion Furdui, anterior director al Moldovagaz, a refuzat să comenteze desemnarea lui Vasile Botnari la conducerea companiei furnizoare de gaz natural. „Nu cunosc. Eu sunt departe de toate procesele și nu pot să mă dau cu părerea. Nu îl cunosc absolut pe domnul Botnari. E greu să spun ceva și dacă nu știu mai bine să nu comentez”, ne-a declarat Furdui.

Întrebat dacă se pot fce presiuni asupra Gazpromului pentru a accepta un anumit candidat la funcția de director al Moldovagaz, Furdui a insistat că nu știe nimic și acum se află departe de lumea politicului.

Democratul Vasile Botnari, care până în prezent a deţinut funcţia de ministru al Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, este noul director al SA Moldovagaz. Demnitarul a fost ales în noua funcţie joi, 9 februarie, prin votul unanim al acţionarilor întreprinderii, potrivit unui comunicat de presă al societăţii pe acţiuni.