Procurorii Vitalie Codreanu și Cristina Gladcov de la Procuratura Anticorupție nu au promovat testul de integritate susținut în fața membrilor Comisiei Pre-Vetting. Anunțul a fost făcut după încheierea evaluării celor doi aspiranți la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).  În timp ce Cristina Gradcov nu i-a convins pe membrii comisiei în privința economiilor adunate împreună cu soțul ei și a achiziției unui camion, Vitalie Codreanu a trebuit să argumenteze privatizarea locuinței de serviciu. 

Cristina Gladcov a devenit procuror cu acte în regulă în 2011, fiind numită în funcție în cadrul Procuraturii Cimișlia. Doi ani mai târziu a solicitat concediu de îngrijire a copilului, iar la revenire, în 2016 a fost numită în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău. Din august 2018, Cristina Gladcov îndeplinește atribuțiile de procuror în Procuratura Anticorupție.

Interviul Cristinei Gladcov în fața comisiei a durat aproape 3 ore, timp în care a răspuns în mare parte la întrebări legate de economiile familiei Gladcov, dar și despre tranzacțiile făcute, în special la capitolul vânzării și cumpărării de automobile.  

Cele mai multe întrebări, vreo 10 la număr, au fost legate de achiziția în 2017 a  unui camion (a.f. 1997) cu suma de 10 mii de lei. Suma mică a stârnit întrebări în contextul în care la scurt timp, în 2021, familia Gladcov a încasat de pe urma vânzării acestui camion 202 mii lei.  Cristina Gladcov a explicat membrilor comisiei că acest bun a fost gajat la bancă și că a fost procurat de la o persoană care deținea procură asupra acestui automobil. După ce a fost scos din gaj, camionul a fost achiziționat cu suma de 10 mii de lei. Mai mult, Gladcov a menționat că de pe urma acestei tranzacții a avut de câștigat atât vânzătorul, cât și cumpărătorul. Explicațiile candidatului despre cum proprietarul a putut să întoarcă datoria la bancă și în același timp să vândă camionul la un preț atât de mic nu au fost clare pentru niciunul dintre membrii comisiei. La unele întrebări de completare la acest subiect, Cristina Gladcov a declarat că nu poate să răspundă întrucât nu s-a implicat efectiv în această tranzacție.  

De altfel, nu a știut nici despre faptul că soțul ei deține 50% din acțiunile unei companii private.

„În 2023, când am aflat despre situația dată, în declarația mea de avere și interese personale am indicat cota parte pe care o are (formal) soțul într-o altă companie. Mi s-a comunicat de la ANI că dacă ai aflat acum despre situația dată, atunci declari în declarația de acum. După mine și indicarea în declarația din 2023 despre asta este un pic formală, pentru că de facto nu suntem nici persoanele beneficiare, nu avem dreptul la venit și, mai mult decât atât, din veniturile noastre nu au mers bani pentru a forma compania dată”, a precizat Gladcov.

Aceasta a declarat că soțul ei este cel care asigură familia financiar, iar economiile le-a investit în afacerea în domeniul construcțiilor drumurilor pe care o gestionează. 

„Veniturile mele sunt exclusiv din salariul de procuror, respectiv și cheltuielile mi le asum eu. Soțul își asumă cheltuielile sale cu suma pe care o deține cash, din acest motiv îmi este complicat să ofer un răspuns dacă o anumită sumă de bani a fost cheltuită din banii lui sau din banii mei, dar pe an ce trece toate declarațiile sunt modificate. La etapa actuală este prevederea legală care permite marja de declarare a sumelor de bani. Respectiv, este o marjă care permite ca anumite economii să nu fie declarate”, a mai subliniat candidata.

„Independența financiară a familiei” asigurată de soț reiese din dividendele primite de la compania pe care o gestionează și a contractelor de locațiune a două vehicole.

De altfel, pe parcursul anului trecut venitul procuroarei din salariu a fost de aproape 344 mii lei, iar salariul soțul de 126 mii lei. Familia a mai încasat 2.800 de euro de pe urma organizării a 3 evenimente de familie.

Familia Gladcov are în proprietate un apartament cu suprafața de 65 m.p, achiziționat în 2014, cu aproape 563 mii lei, și o casă de locuit de 119 metri pătrați obținută prin contract de donație.  Lista de bunuri este completată și cu 3 autoturisme.

Vitalie Codreanu și-a început cariera la Procuratura sectorului Râșcani al Capitalei. În 2011, este numit procuror în Secţia conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului de Interne şi Serviciului Vamal a Procuraturii Generale. Cinci ani mai tîrziu, din 2016 până în prezent activează în cadrul Procuraturii Anticorupție. 

De-a lungul carierei s-a ales cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”, oferită în 2015, cu ocazia Zilei lucrătorului procuraturii, iar în 2019 a primit un cadou simbolic cu ocazia Zilei Independenței. 

Vitalie Codreanu a ajuns în vizorul public nu datorită dosarelor pe care le-a gestionat în calitate de acuzator de stat, dar din cauza unui litigiu în care a fost implicat, prin care a obținut dreptul de proprietate a unui apartament, deși solicitase initial obținerea unei locuințe de serviciu. Subiectul a fost dezvoltat și de jurnaliștii anticoruptie.md în cadrul unei investigații. Jurnaliștii au descoperit că, pentru că fondul de locuințe libere din Capitală s-ar fi epuizat, unii oameni ai legii au recurs la diferite scheme ca să obţină un apartament gratuit. În unele cazuri în spatele acestor acţuni au stat persoane care riscă să ajungă în stradă fiind scoase forţat din apartamentele râvnite de procurori.

Întrebări la acest capitol au venit și din partea membrilor comisiei Pre-Vetting.

Codreanu a menționat că despre apartamentul „liber” a aflat de la un avocat, numele căruia nici măcar nu-l cunoaște pe deplin. Cu această informație a mers la avocatul personal, iar cel din urmă l-a îndrumat să meargă în instanță și să solicite dreptul de asupra apartamentullui, proprietara câruia a decedat.

„În cadrul cercetărilor judecătorești a fost sesizat Ministerul Justiției pentru a verifica în registrul de moștenitori dacă este înregistrat vreun successor. În cadrul procesului s-a constatat că decedata nu avea moșternitori și nici nu avea un testament pentru o anumită persoană”, a specificat Codreanu.

Totodată, acesta a menționat în fața comisiei că dacă ar fi fost vreun moștenitor, ar fi renunțat din start la procedura de solicitare în instanță a apartamentului. Mai mult, prin înaintarea solicitării de a privatiza bunul imobil către comisia de privatizare consideră că nu a încălcat codul de etică și deontologic al procurorilor.

Procurorul a mai spus comisiei că a procedat etic când a făcut uz și de dreptul de a achiziționa un apartament la preț preferential, întrucât acesta era prevăzut din start pentru sora sa care trecuse printr-un divorț și a rămas singură împreună cu un copil.

De altfel, apartamentul privatizat prin intermediul litigiilor în instanță se regăsește și în ultima declarație de avere anuală pentru anul 2022. Acuzatorul declară că deține în proprietate apatamentul de 49,1 metri pătrați, pe care l-a privatizat în 2016, și a patra parte dintr-un apartament de 72 metri pătrați..

În aceeași sursă indică că pe parcursul anului 2022 a încasat venituri din salariu de 351.147 lei, iar soția acestuia 40.000 lei. De asemenea, declară că a primit o donație de 4.300 de euro la un eveniment de familie (cumetrie), dar și indemnizații pentru nașterea și îngrijirea copilului. 

La capitolul bunuri mobile se regăsesc în listă două automobile, un Nissan Patrol de 10.500 euro și un Hyundai i20 de 7.200 euro, ambele achiziționate în 2013. 

Conform prevederilor Legii nr. 26/2022, deciziile Comisiei Pre-vetting pot fi contestate la Curtea Supremă de Justiție, în termen de 5 zile din data recepționării. Precizăm că, la concursul pentru funcția de membru în CSP s-au înscris 18 candidați, dintre care 17 procurori din cadrul Procuraturii Generale, procuraturilor teritoriale și specializate și o reprezentantă a societății civile. Patru candidați la CSP nu au promovat evaluarea pe motiv că s-au retras din concurs sau nu au depus în termenele stabilite actele obligatorii prevăzute de lege. Pe 3 mai curent, Comisia Pre-Vetting a anunțat despre rezultatul evaluării în privința lui Dumitru Obadă, candidat la funcția de membru în CSP. Potrivit Comisiei, Dumitru Obadă a promovat evaluarea, întrunind criteriile de integritate etică și financiară.    

 

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.