Magistrata Elena Costiuc de la Judecătoria Chişinău a examinat şi i-a dat câştig de cauză în două dosare contravenţionale fostului ei şef, avocatul Aureliu Colenco. Elena Costiuc, anterior Carpenco, a fost pe post de grefieră, apoi şi de consilieră a lui Colenco, pe când acesta deţinea funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Economice, lichidată în 2012. Acestea au fost singurele dosare de învinuire pe care le are Colenco, care, întâmplător sau nu, ambele au ajuns în gestionarea Elenei Costiuc. Mai mult, Costiuc şi Colenco au fost în perioada respectivă vecini, un motiv în plus ca magistrata să se abţină de la judecarea cauzelor pentru a înlătura orice suspiciune de lipsă de imparţialitate.

Cum şi-a motivat  magistrata Costiuc cele două decizii

Prima hotărâre în privinţa lui Colenco a fost pronunţată de Elena Costiuc la 18 iulie 2019. Avocatul fusese amendat de poliţie cu 1500 de lei şi 3 puncte de penalizare pentru ignorarea unui indicator rutier, care arăta că la locul respectiv oprirea şi staţionarea mijloacelor de transport este interzisă.

În lipsa agentului constator, Elena Costiuc a anulat procesul verbal întocmit de acesta pe numele lui Aureliu Colenco, motivând că „agentul constatator a întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție și a aplicat sancțiunea contravențională doar în baza propriilor presupuneri, nefiind prezentate alte probe care să demonstreze vinovăţia petiționarului”.

Cea de a doua decizie în privinţa lui Aureliu Colenco a fost pronunţată de Elena Costiuc la 20 februarie 2020. La 20 iulie 2019, Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal a expediat în instanţă dosarul contravenţional, pornit la 26 iunie 2019, în care Colenco era învinuit că, în calitate de avocat, a prelucrat date cu caracter personal, fără ca să se înregistreze ca operator de date cu caracter personal. După ce a tergiversat timp de câteva luni examinarea dosarului, Elena Costiuc a dispus încetarea procesului contravențional intentat în privința lui Colenco Aureliu în legătură cu intervenirea prescripției atragerii la răspundere contravențională.

Intersectările Elenei Costiuc cu avocatul Aureliu Colenco

Elena Costiuc a început să activeze ca grefieră în Judecătoria sectorului Buiucani în 1999, înainte ca să-şi înceapă strudiile la facultatea de drept, inde a fost înmatriculată în 2000. În 2003, tânăra grefieră se transferă la Judecătoria economică de circumscripţie Chişinău. În 2006 ajunge consilieră a preşedintelui Judecătoriei economice Chişinău, iar în 2009 – consilieră a preşedintelui Judecătoriei Economice Chişinău, care nu era altcineva decât Aureliu Colenco.

Elena Costiuc a intrat în posesia mandatului de judecător în martie 2012, când au fostdesfiinţate judecătoriile economice. Iniţial, activează timp de doi ani ca Judecător de instrucţie la Ceadâr-Lunga, fiind transferată mai apoi la Chişinău.

Fostul preşedinte al Curţii de Apel Economice, Aureliu Colenco, a renunţat la mantia de judecător după ce au fost desfiinţate, în 2012, instanţele specializate. Aureliu Colenco a declarat că autorităţile şi-au dorit demisia sa, pentru a demonstra opiniei publice că îşi ţin promisiunile anterioare de a lupta cu aşa-zişii judecători corupţi. În perioada cât a activat în funcţia respectivă, presa a scris că magistratul ar dispune de o avere fabuloasă, dar şi despre faptul că a emis decizii controversate, în urma cărora au fost preluate afaceri sau proprietăţi ale statului. Unul din beneficiarii deciziilor lui Colenco ar fi fost chiar Veaceslav Platon.

După plecarea din sistem, Aureliu Colenco a decis să se retragă în avocatură. La 17 septembrie 2012, Comisia de Licenţiere a Uniunii Avocaţilor i-a respins cererea, argumentând că nu are o reputaţie ireproşabilă, iar comportamentul şi activitatea sa în funcţia de judecător „sunt incompatibile cu normele Codului Deontologic al Avocatului”. Refuzul a fost atacat în instanţă de către Colenco, iar sistemul „nu l-a uitat” şi i-a dat câştig de cauză.

Aureliu Colenco a ajuns de mai multe ori în atenţia Colegiului Disciplinar. al Magistraţilor Numele lui a apărut şi în litigiul legat de înstrăinarea Circului din Chişinău, iar legalitatea afacerii a fost verificată de Procuratura Anticorupţie. Printre ultimele decizii luate de Colenco şi care l-a determinat pe premierul Filat să vorbească despre “un nou atac raider” a fost cea emisă în decembrie 2011 prin care Întreprinderea de Stat “Registru” a fost obligată să plătească firmei “Intersoftcom” 41 de milioane de dolari. Ulterior, Curtea Supremă de Justiţie a anulat hotărârea şi a remis dosarul la rejudecare.

Pe 27 februarie 2012, peste două săptămâni după ce Curtea Constituţională a anulat decizia Parlamentului despre lichidarea instanţelor economice, Aureliu Colenco a emis din oficiu o încheiere-trăsnet. Sesizându-se la cererea a doi foşti paznici de la Circ, care de doi ani cereau prin instanţe să li se achite restanţele la salarii, judecătorul a demarat procesul de insolvabilitate a instituţiei, numindu-l ca administrator provizoriu pe „dl ÎI „Motuzco Serghei”. La data emiterii încheierii o asemenea întreprindere pur şi simplu nu exista. Ea a fost înregistrată la Camera Înregistrării de Stat (CÎS) tocmai pe 23 martie 2012.

Aureliu Colenco a ajuns din nou în atenţia opiniei publice după ce ajuns să fie unul din avocaţii lui Şor. Presa a scris despre tactica apărătorilor deputatului fugar, care, prin diferite tertipuri, tergiversează procesul lui Ilan Şor în instanţa de apel.

Avocatul Colenco deţine o casă de locuit în comuna Stăuceni. În 2015, şi Elena Costiuc şi-a cumpărat acolo o casă pe care, potrivit declaraţiilor de avere, a înstrăinat-o în 2019.

Ce spun experţii şi reprezentanţii breslei

Codul de Procedură Penală obligă judecătorul să depună declaraţie de abţinere de la examinarea cauzei dacă el personal, partenerul de viaţă sau rudele

sunt direct sau indirect interesate în proces, a fost implicat în în alte şedinţe de judecată care au tangenţă cu dosarul sau s-a expus asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei inculpatului până la începerea procesului de judecată. Un punct aparte din Codul de Procedură Penală îl obligă pe judecător să declare abţinere „dacă există alte circumstanţe care pun la îndoială rezonabilă imparţialitatea judecătorului”.

Solicitaţi de portalul Anticorupţie.md, mai mulţi exponenţi ai sistemului justiţiei au opinat, fără ca să cunoască despre cine anume este vorba, că magistrata trebuia să declare abţinere de la examinarea dosarelor contravenţionale pe numele fostului şef.

„Sigur! Fără dubii”, ne-a declarat avocata Nina Lozan, ex-preşedintă a Uniunii Avocaţilor din Moldova.

Nicolae Osmochescu, ex-judecător în Curtea Constituţională, deasemenea consideră că magistrata Costiuc trebuia să se abţină de la examinarea cauzei, deşi nu există o normă pentru astfel de cazuri.

O opinie similară a afişat şi magistrata Victoria Sanduţa, preşedintă a organizaţiei obşteşti Vocea Justiţiei. „Da, ar fi fost recomandat să se abțină. Potrivit legii (la caz, Codul de Procedură Penală), aceste circumstanțe nu constituie temei obligatoriu de abținere. Potrivit Codului de etică, aceste circumstanțe ar putea constitui motive de abținere, dar doar în cazul în care este evident că aceste persoane păstrează până în prezent relații apropiate. S-ar putea ca ei să nu comunice, așa cum de exemplu niște foști colegi de facultate, care s-au cunoscut cândva, au învățat într-o grupă, dar ulterior nu au mai comunicat de peste câțiva ani, respectiv, dacă nu mai au nici un fel de relații de mai mulți ani, s-ar putea ca abținerea să-i fie respinsă. Dar, e recomandabil ca în aceste cazuri judecătorul să se abțină, pentru a evita orice aparență de comportament părtinitor, în favoarea părții, cu care cândva s-a aflat în relații apropiate sau relații directe de serviciu”, a declarat Victoria Sanduţa.

Avocata Cristina Ciubotaru, expertă anticorupţie, a declarat că ar fi bine ca magistraţii să se abţină în astfel de cazuri, chiar dacă legea nu-i obligă să o facă, pentru a nu da motiv de suspiciuni şi speculaţii. Experta a mai spus că în justiţia moldovenească nu există o nici o practică uniformă privind abţinerea judecătorilor, punctul 6 din articolul 33 din Codul de procedură penală fiind interpretat de magistraţi după bunul plac. Astfel de situaţie s-a format acum la Curtea Supremă de Justiţie, printre magistraţii care examinează contestaţiile judecătorilor care nu au trecut Pre-vettingul. Unii magistraţi au declarat abţinere în cazul contestatarilor care le-au fost grefieri sau consilieri. Alţii, însă, au acceptat să examineze contestaţiile foştilor subalterni.

Am încercat s-o contactăm pe magistrata Elena Carpenco prin intermediul grefierei sale. La o oră după ce am vorbit cu grefiera, aceasta ne-a trimis prin SMS un mesaj că magistrata nu doreşte să vorbească cu noi.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicat