Judecătoarea lui Igor Dodon: Decizii controversate, imobile şi afaceri de milioane

Julieta Saviţchi
18/09/2022
Captură Curaj.TV

Dosarul denumit generic ,,Energocom”, în care fostul preşedinte Igor Dodon este învinuit de exces de putere şi depăşirea atribuţiilor de serviciu, a fost repartizat aleatoriu magistratei Angela Catană. Pe parcursul celor 26 de ani de activitate în sistem, judecătoarea Catană a ajuns de mai multe ori în atenţia presei pentru deciziile luate, dar şi pentru averea sa de milioane.

Dosare de rezonanţă, decizii controversate şi sancţiuni disciplinare

Angela Catană este judecătoare din martie 1996. În anul 2001, printr-un decret semnat de fostul președinte al Republicii Moldova Petru Lucinschi, Catană a fost numită în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Din 26 mai 2021, este vicepreşedinte al Judecătoriei Chişinău, preşedinte al oficiului Buiucani, unde se judecă dosarele penale.

În 2011, magistrata a fost pedepsită de către Colegiul disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu mustrare aspră, pentru „aplicarea abuzivă a legii” şi pentru „abateri cu vădită părtinitate”, pentru amnistierea unui violator.

Un an mai târziu, în august 2012, Catană a fost acuzată de Primăria Chişinău că a adoptat o hotărâre prin care a deposedat municipalitatea de 20 de loturi de teren. Judecătoarea a dispus înregistrarea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu suprafața totală de mai multe hectare, aflate în toate sectoarele Capitalei, pe numele a trei agenţi economici, în temeiul proceselor-verbale ale unei licitaţii funciare, care în realitate nu s-a desfăşurat. Primăria Chişinău, proprietara bunurilor imobile, nici nu a fost citată ca parte în procesul de judecată. Pentru această decizie, Catană a fost din nou sancţionată cu mustrare aspră.

În 2011, Angela Catană l-a învinuit procurorul general, Valeriu Zubco, de imixtiune în justiţie şi persecutare a magistraţilor. Într-o plângere adresată ministrului Justiţiei, Oleg Efrim, judecătoarea susţine că a fost sancţionată disciplinar, pentru că ar fi emis o decizie care nu convine intereselor procurorului. Astfel, spune Angela Catană, procurorul general ar fi solicitat Curţii Supreme de Justiţie examinarea în regim de urgenţă a acestui caz. Mai mult, judecătoarea susţinea că este persecutată de conducerea Procuraturii Generale şi a solicitaz protecţie.

Valeriu Zubco a calificat învinuirea adusă de judecătoarea Angela Catană drept o aberaţie, iar acuzaţiile au început în momentul în care acesta a înaintat o procedură disciplinară.

"Nu vreau să spun cuvinte urâte, este o aberaţie. Totul a început în momentul în care am înaintat o procedură disciplinară. În urma pornirii urmăriri penale, doamna Catană a autorizat un şir de acţiuni procesural penale a procurorilor. Ca mai apoi, tot ea, printr-o altă încheiere să anuleze ordonanţa pornirilor urmăririi penale. Însă, aceasta a fost anulată fără niciun temei, fiind contrar procedurilor penale. Astfel, noi am contestat la CSJ această prevedere. CSJ a  anulat încheierea şi a lăsat în vigoare ordonanţa de pornire a urmăririi penale. Eu am contestat acest fapt printr-o sesizare la CSM. În rezultat, au urmat aceste plângeri", a explicat Zubco.

În 2013, Banca de Economii a pierdut în instanță 2,2 milioane de euro în baza unei ordonanţe judecătoreşti prin care s-a dispus transferarea banilor către o companie off-shore din Panama, Intersoft Unversal AG. Această sumă era datorată băncii de către firma Alit SRL. În iunie 2013, reprezentatul Intersoft Universal AG s-a adresat în judecată, cerând recuperarea unor pretinse datorii de la Alit SRL. Ordonanța aparține magistratei Angela Catană, care pe atunci lucra la Judecătoria Centru, și a fost emisă pe data de 17 iulie 2013.

La sfârşitul anului 2020, Angela Catană a fost inclusă în completul specializat pentru judecarea cauzelor ce ţin de frauda bancară.

Angela Catană mai face parte din completele de judecată care examinează dosarele în care sunt inculpaţi fostul şef al PCCOCS, Nicolae Chitoroagă şi deputatul din Paridul Şor, Denis Ulanov.

Potrivit portalului magistrat.md, Angela Catană se face vinovată de pierderea unui dosar la CEDO, cauza Breabin vs Moldova, în care pe post de reclamant apare un bărbat care a fost torturat în incinta Ministerului de Interne.

Afacerile de milioane şi veniturile familiei

Angela Catană este pensionară, iar veniturile din pensie pentru anul trecut au constituit 661.174 de lei. Pentru că nu a atins plafonul de vârstă, mandatul magistratei continuă. Astfel, Angela Catană a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 258.487 de lei, precum şi o îndemnizaţie de 12.477 de lei pentru că a fost în concediu medical.

Soţul magistratei este avocatul Victor Catană. Acesta susţine că în 2021 nu a avut venituri din avocatură. În schimb, apărătorul a declarat venituri de 1.588.600 lei de la SRL Termidor, o întreprindere specializată în închirierea bunurilor imobile, precum şi 260.050 lei din rambursarea unui împrumut de către SRL Comuna agricolă. Ambele întreprinderi sunt înregistrate pe numele lui Victor Catană.

Soţul magistratei mai este fondatorul încă a două întreprinderi – SRL Stenic-R, cu activitate în domeniul operaţiunilor valutare, de la care nu au fost raportate venituri, şi SRL Perfect, al cărei activitate ar fi sistată.

Pe numele Angelei Catană sunt înregistrate 5 conturi bancare, cu depozite de 84.982 de euro şi 93.727 de lei. Victor Catană deţine două conturi bancare, cu 24.581 de euro şi 344.807 lei.

Casă de locuit, vile şi apartamente în România

Familia Catană este proprietară, din 2010, a unei case de locuit, estimată la 389.799 de lei. Magistrata susţine că imobilul se află în construcţie şi e finisat în proporţie de 26 la sută.

Angela Catană a mai raportat şi o vilă, de 86,9 metri pătraţi, declarată la preţul de 146.700 lei.

Magistrata a mai declarat în proprietate şi câteva apartamente. Primul, cu suprafaţa de 48,2 metri pătraţi, familia Catană l-a cumpărat în 1999 cu 165.638 lei. Cel de al doilea, cu suprafaţa de 142,8 de metri pătraţi, datează din 2004 şi este estimat la 431.642 de lei. Cel de al treilea apartament, cu suptafaţa de 48,2 metri pătraţi, Angela Catană susţine că i-a fost donat în 2005.

În 2010, familia mai cumpără un apartamente, de 78,2 metri pătraţi, pentru care ar fi achitat 537.464 lei.

În 2020, soţii Catană au cumpărat cel de al cincilea apartament, cu suprafaţa de 69,7 metri pătraţi, pentru care au scos din buzunar 1.362.270 lei.

Cel de al şaselea apartament, de 72,7 metri pătraţi, a fost cumpărat în anul curent cu 2.946.400 lei.

Două din imobilele enumerate s-ar afla în România. Portalul Anticorupţie.md a scris anterior că, în anii 2011 - 2012, soții Catană au cumpărat și două locuințe în România: un apartament cu boxă și garaj în valoare de 70.000 de euro, dar și o casă de vacanță cu suprafața de circa 87 de metri pătraţi. Pe acest imobil familia Catană a dat peste 146.000 de lei, fără a indica dacă este vorba de lei românești sau moldovenești.

Familia Catană mai deţine în Chişinău două terenuri, unul intravilan și altul extravilan. Un teren intravilan au și în raionul Basarabeasca.

Angela Catană a mai raportat şi patru garaje.

Mijloacele de transport

Pe lângă numeroasele imobile, familia mai deţine în proprietate şi 5 mijloace de transport. Două din ele sunt autoturisme BMW X3. Unul a fost fabricat în 2012 şi procurat în 2018 cu 150.000 lei. Cel de al doilea este fabricat în 2020 şi a fost procurat în 2021 cu 450.000. Angela Catană explică că preţul de piaţă este de 500.000 lei, dar maşina era deteriorată şi a fost procurată la o licitaţie din SUA.

Angela Catană a mai declarat şi un automobil Suzuki Vitara Sport, fabricat în 2016 şi procurat în acelaşi an cu 17.700 de euro.

Familia mai deţine şi un VAZ de producţie sovietică, vechi de 38 de ani, precum şi o remorcă, evaluată la 3.000 euro.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Julieta Saviţchi
18/09/2022




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii