Reformă cu sincope la Procuratură

Mariana Rață, Victoria Dodon
27/12/2017
Procuratura Generală Foto: CIJM

Inițiată cu un an și jumătate în urmă, reforma Procuraturii înregistrează mai multe întârzieri și carențe care provoacă îngrijorări experților. Cele mai multe observații țin de crearea condițiilor pentru activitatea celor două procuraturi specializate: Procuratura Anticorupție (PA) și Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS). Deși, după reformă, acestea ar fi trebuit să se ocupe de dosarele de rezonanță și de marea corupție, conducerea instituțiilor afirmă că în continuare sunt încărcate cu un volum mare de lucru. De cealaltă parte, procurorul general Eduard Harunjen este convins că cele două procuraturi sunt complet funcționale, independente, cu competenţe clar determinate și personal profesionist. Totodată, deși recunoaște că ar mai exista restanțe, el se arată mulțumit de reformele implementate în instituția pe care o conduce.

Reformă cu jumătăți de măsură?

Legea cu privire la procuraturile specializate, intrată în vigoare în octombrie 2016, trasează mai multe acțiuni care urmau a fi implementate pentru a asigura buna funcționalitate a PA și PCCOCS. Este vorba despre stabilirea unor bugete separate pentru cele două instituții, asigurarea cu sedii, detașarea ofițerilor de urmărire penală și a celor de investigații, dar și angajarea consultanților, specialiştilor, personalului tehnic și administrativ. De asemenea, pentru a asigura transparența activității celor două procuraturi, ele ar fi trebuit să își angajeze ofițeri de presă și să creeze pagini web separate pentru PA și PCCOCS. Aceste acțiuni au fost însă realizate doar parțial.

Insuficiență de procurori și ofițeri sau competențe prea largi?

Cea mai mare problemă ține de angajarea și detașarea personalului auxiliar. Potrivit statelor de personal aprobate, în cadrul Procuraturii Anticorupție (inclusiv oficiile teritoriale) ar trebui să activeze 50 de procurori, 15 ofițeri de urmărire penală, 15 ofițeri de investigație, 33 de consultanți ai procurorului, zece specialiști, trei șoferi și trei angajați tehnici. În realitate, în prezent în instituție activează doar 40 de procurori (alți șase dețin funcții de conducere, iar patru funcții sunt vacante - n.r.). Nu ajung trei ofițeri de urmărire penală, opt ofițeri de investigații, șapte consultanți de procurori, doi specialiști, doi șoferi și doi angajați tehnici.

„Ținând cont de existența funcțiilor vacante de procuror și volumul mare de lucru, am solicitat detașarea în Procuratura Anticorupție, pentru o perioadă de șase luni, a zece procurori, fiind identificați și delegați șase procurori (cu acordul acestora). De asemenea, am solicitat suplimentar șase specialiști”, ne-a explicat Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție, despre cum a încercat să rezolve problema lipsei de personal. Totuși, el recunoaște că procurorii sunt expuși unui volum mare de lucru - 603 cauze penale în gestiune personală și 880 de cauze penale în conducere. Cu alte cuvinte, unui procuror anticorupție îi revin circa 37 de dosare - fie în conducerea urmăririi penale, fie în gestiune personală.  Morari promite că anul viitor numărul personalului detașat va fi revizuit.

 

Și procurorul general recunoaște că există problema insuficienţei numărului de personal auxiliar. „E o problemă actuală, de altfel, nu doar pentru procuraturile specializate, ci şi pentru Procuratura Generală, dat fiind că sunt funcţii mai puţin plătite. Este o problemă care, cu siguranţă, va fi soluţionată pe parcurs. Până atunci este însă oferită platforma Procuraturii Generale, cu arsenalul de mijloace necesare pe toate domeniile, fapt care nu se răsfrânge asupra activităţii acestor procuraturi”, comentează Eduard Harunjen. 

Experții afirmă însă că încărcătura mare la care sunt expuși procurorii anticorupție vine de la păstrarea nejustificată în competența PA a corupției mici. Mai mult ca atât, reprezentanții societății civile avertizează că în cazul în care Guvernul va accepta proiectul de lege promovat de Ministerul Justiției privind decriminalizarea infracțiunilor economice, volumul de muncă al procurorilor anticorupție va crește și mai mult. Într-un apel public semnat de 18 organizații nonguvernamentale care au solicitat retragerea proiectului se arată că documentul, contrar recomandărilor internaționale, pune în competența exclusivă a procurorilor anticorupție cazurile de corupție mică, care acum sunt investigate de CNA. „Aceasta le va distrage atenția de la cauzele de mare corupție și va mări și mai mult volumul de muncă al procurorilor anticorupție, zădărnicind lupta cu marea corupție. Proiectul nu justifică în niciun fel această modificare. Mai mult, aceste schimbări sunt contrare conceptului pus la baza reformei legislative a procuraturii, votată în 2016”, atenționează reprezentanții societății civile. Potrivit lor, această schimbare nu a fost discutată în prealabil cu procurorii, iar Procuratura Generală și organizații ale societății civile au solicitat anterior Ministerului Justiției să nu o promoveze, însă fără succes. Și Centrul Național Anticorupție a dat aviz negativ proiectului. 

Nicolae Chitoroagă FOTO: deschide.md

Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale activează de la 1 august 2016, fiind creată în urma fuzionării a două secţii din cadrul Direcţiei exercitare şi conducere a urmăririi penale a Procuraturii Generale.

Fostul șef al direcției, Nicolae Chitoroagă, a asigurat interimatul fotoliului de procuror-șef al PCCOCS până când a fost numit oficial în funcție, în august 2017. Procuratura pe care o conduce se ocupă în special de cauzele privind infracțiunile de tortură, infracțiunile cu caracter terorist și de cele privind infracțiunile săvârșite de o organizație criminală.

 

Probleme la detașări

În prezent, în cadrul PCCOCS activează 88 de angajați, dintre care jumătate sunt procurori, iar restul funcționari publici. Într-un răspuns oficial, șeful PCCOCS Nicolae Chitoroagă precizează că în cadrul instituției a fost finalizată procedura de detașare a mai multor ofițeri de urmărire penală și de investigație. Totuși, procesul continuă. „Procedura respectivă este una complexă și presupune verificarea minuțioasă a candidaților, în vederea identificării persoanelor care corespund exigențelor stabilite de lege pentru ocuparea funcțiilor respective”, potrivit răspunsului.  

Viorel Morari FOTO: CIJM

Despre dificultățile la detașarea personalului vorbește și Viorel Morari. „Este vorba despre procedura dificilă de testare la detectorul comportamentului simulat (un singur expert, volum mare de lucru și însăși procedura durează); necesitatea obținerii acordului de la conducătorul instituției de unde urmează a fi detașată persoana; selectarea celor mai pregătiți și integri”, enumeră șeful Procuraturii Anticorupție.

De asemenea, afirmă sursa, există anumite deficiențe ce țin de salarizarea ofițerilor de investigație, fiindcă nu au fost operate modificări în toate legile ce reglementează activitatea lor și nici în Legea cu privire la procuraturile specializate nu este prevăzut cuantumul salariilor ofițerilor detașați . Din această cauză, ofițerii detașați de la MAI nu pot fi plătiți cu două salarii medii pe economie, așa cum fusese stabilit inițial. E nevoie de modificări legislative pentru a rezolva problema de salarizare a ofițerilor de investigație. O altă problemă ține de oferirea pentru PA a unui fond special pentru efectuarea măsurilor speciale de investigații, deoarece procuratura nu este subiect abilitat cu dreptul de a efectua astfel de acțiuni, chiar dacă sunt detașați ofițeri de investigații. „Și aici va fi nevoie de modificări legislative care implică mai multe ministere. Temporar am reușit să găsim o soluție pentru a depăși blocajul în activitate, dar nu ne satisface această soluție. Legea a prevăzut ca PA să fie total independentă, acum însă facem asta prin intermediul organului care efectuează măsuri speciale de investigații”, susține Morari. 

Fără serviciu de presă și pagini web

La mai bine de un an de la creare, nici PA, nici PCCOCS nu dispun încă de o pagină web și un ofițer de presă, chiar dacă acest lucru era prevăzut expres în Legea privind procuraturile specializate.

Viorel Morari afirmă că, din cauza salariului modest care este propus (2.500-3.500 de lei), candidații interesați de funcția de comunicator al PA au refuzat angajarea. Pentru că lipsește ofițerul de presă, nu este lansată nici pagina web a procuraturii. „Proiectul paginii web este elaborat deja, de un voluntar, dar nu a fost lansat pentru că ar urma să fie actualizat în fiecare zi prin plasarea de informații noi, lucru care nu este posibil acum. Consider că decât a lansa pagina web fără a o actualiza, mai bine o facem după ce găsim personalul necesar. Procuratura Anticorupție nu-și poate permite luxul să facă lucruri doar pentru raportare sau bifare, mă interesează eficacitatea”, ne-a explicat șeful instituției.

Chiar dacă nu are responsabili de comunicare și nici un site oficial, PCCOCS a creat o pagină de Facebook unde plasează comunicatele de presă care se referă la activitatea sa. Deocamdată, aceste comunicate sunt elaborate de serviciul de presă al Procuraturii Generale. Tot ei  mediatizează și cele mai importante dosare din gestiunea Procuraturii Anticorupție.  

La sfârșitul lunii noiembrie, lucrările de renovare în
sediul PCCOCS continuau. Foto: CIJM

Sediu nou, obținut cu întârziere

În termen de două luni de la creare (până în decembrie 2016 - n.r.), procuraturile specializate urmau să fie asigurate de Guvern cu sedii noi. Oficial, PCCOCS a obținut sediul abia pe 15 octombrie 2017, când Cabinetul de miniștri a aprobat o hotărâre prin care clădirea din str. Ștefan cel Mare 73 a fost transmisă în gestiunea Procuraturii Generale.

În imobilul cu suprafața de 3.398 de metri pătrați, pe lângă PCCOCS urmează să se mute Consiliul Superior al Procurorilor, Procuratura Generală și Procuratura municipiului Chişinău. Până nu demult, aici își avea birourile Judecătoria Chișinău, sediul Centru, care a fost reamplasată în imobilul de pe bd. Ștefan cel Mare 162, unde a activat Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Angajații PCCOCS s-au mutat în noile birouri ceva mai devreme în acest an. Nicolae Chitoroagă a refuzat să ofere prea multe detalii despre mutarea în noul sediu, precizând doar că acesta a fost reparat și mobilat integral pe parcursul anului 2017, fiind astfel asigurate toate condițiile necesare pentru ca instituția să funcționeze eficient.

 

Inițial, pentru reparația oficiilor PCCOCS, din buget au fost alocate puțin peste 12,7 milioane de lei. Licitația publică pentru identificarea firmei de construcție a avut loc în mai 2017. Potrivit datelor, la concurs au participat patru companii, iar învingătoare a ieșit Giesena SRL. La sfârșit de octombrie s-a desfășurat încă un tender, câștigat de aceeași firmă. Motivul ar fi fost necesitatea unor lucrări suplimentare pentru care s-au mai alocat aproape două milioane de lei. Acestea sunt cele mai grase contracte semnate de Giesena SRL cu statul.

Potrivit Agenției Achiziții Publice, din 2011 până în prezent, firma a câștigat câteva zeci de tendere în valoare totală de circa 40 de milioane de lei. Printre autoritățile contractante se numără mai multe primării, consilii raionale, judecătorii și instituții de învățământ. Giesena SRL, fondată și administrată de Simion Guțan,  se numără și printre beneficiarele proiectelor finanțate din Fondul de Eficiență Energetică. Centrul de Investigații Jurnalistice a relatat, în cadrul unei anchete, că în cei patru ani de la creare, FEE a aprobat proiecte de finanțare în valoare de 417 milioane de lei. Trei contracte i-au revenit firmei Giesena SRL. Pentru izolarea termică a Centrului de Sănătate Publică din or. Orhei, autoritățile locale au anulat trei licitații  înainte ca să-i atribuie contractul în valoare de 1,3 milioane de lei.

 

Procuratura Anticorupție a rămas în sediul vechi, pe care îl împarte cu Centrul Național Anticorupție (CNA). „Pentru o interacțiune mai bună cu CNA, nu consider o necesitate identificarea altui sediu. Totodată, PA a trecut în 2006 într-un sediu cu CNA la recomandarea partenerilor de dezvoltare, dacă nu greșesc, Ambasada SUA. La moment, obținerea unui sediu nou, consider, va genera cheltuieli suplimentare pentru buget, care nu sunt raționale”, afirmă Viorel Morari. Procurorul apreciază drept eficientă colaborarea PA cu CNA, care se datorează în mare parte activității comune și faptului că PA folosește infrastructura și logistica CNA și în cazul investigațiilor ce țin de competența procurorilor anticorupție.

Eduard Harunjen susține că deși mai există restanțe, procuraturile specializate sunt funcționale: 

„Pot afirma, fără teama de a greşi, că da, ele sunt funcţionale, reieşind din conceptul grupului de jurişti care au promovat aceste reforme. În prezent, avem procuraturi specializate independente, cu competenţe clar determinate, cu personal selectat după criterii profesionale, cu ofiţeri de urmărire penală şi de investigaţie detaşaţi, etc. Bineînţeles că mai sunt chestii de făcut, lucruri ce ţin de partea formală şi care, în viziunea mea, nu influenţează bunul mers al activităţii acestor procuraturi. Mă refer aici la definitivarea subdiviziunilor de funcţionari publici, care urmează a fi încadraţi pe segmentul contabil, cel de asigurare a transparenţei, precum şi alte sectoare care, potrivit noilor prevederi legale, urmează a fi distincte de cele ale Procuraturii Generale.”

CSP își așteaptă „independența” financiară

Mircea Roșioru FOTO: CIJM

În timp ce PA și PCCOCS se declară mulțumite de bugetele de care dispun și care, de la adoptarea noii legi, sunt reflectate separat în cadrul bugetului Procuraturii Generale, Consiliul Superior al Procuraturii (CSP) încă nu dispune de un buget separat.  „CSP îl va avea de la 1 ianuarie 2018. În Legea bugetului de stat, noi suntem prevăzuți deja ca entitate separată, avem cod bugetar și au fost lansate concursurile pentru funcții de contabili, șefi de aparat și altele. Astfel, de la 1 ianuarie, eu zic că practic putem pune semnul egal între CSP și CSM, adică entitate distinctă față de Procuratura Generală. Singura restanță a CSP-ului este angajarea personalului în aparat, dar procedurile sunt demarate, termenul de depunere a documentelor este de 26 decembrie”, ne-a spus Mircea Roșioru, adjunctul procurorului general, anterior președinte al CSP.

Organigrama CSP prevede 42-43 de persoane salarizate, inclusiv procurorii detașați, reprezentanții societății civile în Consiliu și Colegii, personal administrativ și tehnic. Până la adoptarea noilor prevederi bugetare, CSP nu a dispus de un buget separat. „Ne rugam la procurorul general și ne ajuta cu partea de logistică”, dezvăluie Roșioru. Potrivit proiectului Legii bugetului de stat, în 2018 CSP va dispune de circa 9,7 milioane de lei. Bugetul Procuraturii Generale va fi de 312 milioane de lei, față de 334 de milioane de lei, cât a fost în 2017. În acest an, PA a dispus de un buget de peste 29 de milioane de lei. „Din punct de vedere bugetar, procuraturile specializate sunt asigurate, nu există nicio problemă. Sunt sume fixe - acolo nimeni nu poate să intervină, doar dacă să adauge, nu și să reducă. Nu poate fi nicio imixtiune din partea procurorului general asupra bugetelor”, precizează Mircea Roșioru. 

Sistemul automatizat E-Dosar, implementat în PG, dar încă nu interconectat cu celelalte instituții de drept

În cadrul Procuraturii Generale a fost implementat sută la sută sistemul informaţional de gestiune a dosarelor penale (E-Dosar), care permite procurorilor să gestioneze mai eficient cauzele, oferind informaţii operative şi precise despre infracţiuni şi persoanele care le-au săvârşit. Începând cu 1 iulie 2017, toţi procurorii introduc zilnic informaţii despre acţiunile şi activităţile întreprinse în cadrul dosarelor penale, afirmă reprezentanții PG. Totodată, potrivit lor, programul oferă posibilitatea monitorizării, în funcţie de nivelul de acces pentru fiecare procuror în parte, a tuturor acţiunilor, astfel fiind exclusă posibilitatea unor eventuale trişări procesuale. „Software-ul acoperă toate etapele urmăririi penale, exercitate sau conduse de procuror, oferă acces la date în timp real, reducând astfel întârzierile în luarea deciziilor referitoare la cauza penală. Totodată, acesta asigură un proces mai transparent de luare a deciziilor în cadrul Procuraturii, dar şi exclude posibilitatea unor eventuale pierderi sau substituiri ale materalelor din dosare”, precizează Eduard Harunjen. 

Totodată, el acentuează că sistemul nu a fost interconectat cu cel al celorlalte organe de drept din țară. „Mai bine de un an se depun eforturi interdepartamentale pentru interconectarea modulelelor informatice ale celorlalţi actori implicaţi. Avem şi un Acord semnat cu Ministerul Justiţiei, MAI şi Centrul de Telecomunicaţii Speciale pentru asigurarea interoperabilităţii Programului, iar pas cu pas, eforturile vor fi unificate. Doar după interconectarea sistemelor informatice ale tuturor organelor de drept, vor fi integrate şi digitalizate cap-coadă toate etapele de înfăptuire a Justiţiei, de la recepționarea sesizării până la ispăşirea pedepsei de către inculpat”, concluzionează șeful Procuraturii Generale. 

Societatea civilă, îngrijorată de rezultate modeste

Experții și reprezentanții societății civile au rezerve față de modul în care a fost implementată reforma Procuraturii. Într-o declarație comună a Platformei Societății Civile Moldova - UE, din mai 2017, autorii își exprimă îngrijorarea față de rezultatele modeste obținute în lupta împotriva corupției sistemice. „Legea procuraturii nu este suficientă pentru a asigura urmărirea penală eficientă a actelor de corupție în Republica Moldova. Recomandăm ca Moldova să sporească finanțarea Procuraturii Anticorupție și să își intensifice eforturile de eradicare a corupției la nivel înalt, în primul rând, din cadrul autorităților de drept și ale sistemului judiciar. De asemenea, este necesară modificarea legislației pentru a exclude din competența Procuraturii Anticorupție a cazurilor de corupție mică. În același timp, menționăm că instituția are nevoie de un nivel adecvat de personal”, se arată în declarație. Autorii consideră indispensabilă asigurarea unui proces de selectare transparentă, obiectivă și bazată pe merite a membrilor CSP din partea societății civile, dar și consolidarea funcțiilor inspecției procurorilor drept o instituție responsabilă de controlul activității procurorilor. Aceleași îngrijorări se regăsesc și în Raportul de Stare a Țării pentru anul 2017, elaborat de Expert-Grup.

Mariana Kalughin, vicepreședinta Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), consideră că una dintre principalele restanțe ale reformei Procuraturii este că nu s-a reușit sporirea transparenței activității instituției. Site-urile procuraturilor specializate nu au mai fost create, iar publicului îi lipsește accesul la activitatea procurorilor și la dosarele de rezonanță. Siteul PG este neprietenos pentru publicul larg. O altă problemă identificată de expertă ține de modul în care au derulat concursurile și au fost efectuate numirile în funcții-cheie. „Este vorba de persoane față de reputația cărora avem reproșuri, de aceea trebuiau justificate bine numirile”, afirmă Kalughin. Vicepreședinta CAPC observă că în contextul unei pretinse reformări a CNA nu îi este clară nici care este viziunea guvernării asupra consolidării de mai departe a Procuraturii, ce se dorește de fapt prin această reformă.

Eduard Harunjen FOTO: CIJM

De cealaltă parte, procurorul general Eduard Harunjen susține că este mulțumit de etapa la care s-a ajuns: 

„În mod normal, mai există şi restanţe, realizarea cărora se regăseşte pe agenda permanentă a Procuraturii Generale. În intervalul anilor 2016 – 2017, deopotrivă cu celelalte activităţi, ne-am dedicat implementării reformelor. Ar părea un lucru banal, dar pentru implementarea unei legi au fost depuse eforturi colosale şi s-a realizat un lucru titanic, iar rezultatele au fost intens mediatizate şi pot fi consultate în Rapoartele publice anuale. Pe lângă toate acestea, Procuratura şi-a îndeplinit, în tot acest răstimp, toate atribuţiile funcţionale, pe unele aspecte depăşind atât calitativ, cât şi cantitativ indicii altor ani.”

Acest articol este publicat în cadrul proiectului „Consolidarea societății civile din Moldova pentru a cere justiție”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu sprijinul financiar al Departamentului de Stat al SUA prin intermediul Biroului Internațional pentru Justiție Penală și Aplicarea Legii al Ambasadei SUA în Republica Moldova.

Mariana Rață, Victoria Dodon
27/12/2017

Comentarii