Siegfried Mureșan: „Niciodată de la căderea comunismului în R. Moldova, în aprilie 2009, relația dintre UE și guvern nu a mai fost atât de rea”

Mădălin Necșuțu
23/10/2018
Facebook

Purtătorul de cuvânt al PPE și europarlamentarul român Siegfried Mureșan a declarat într-un interviu pentru Balkan Insight că Republica Moldova trece printr-o perioadă nefastă privind standardele democratice și încălcarea deliberată a înțelegerilor cu UE ce revidă din Acordul de Asociere au determinat neîncredere la Bruxelles în acest guvern.

Interviul îl puteți citi aici în varianta sa integrală :

Cum se vede de la Bruxelles situația actuală din Republica Moldova?

În primul rând aș vrea să spun că se face o diferență mare între cetățenii R. Moldova pe care îi vedem că sunt pro-europeni și vor o integrare cât mai amplă a R. Moldova în UE și care văd într-o mare măsură avantajele apropierii R. Moldova de UE și guvernul țării.

În ceea ce privește guvernul R. Moldova vreau să fiu foarte clar. Niciodată de la căderea comunismului în R Moldova din aprilie 2009, relația dintre UE și guvernul acestei țări nu a fost atât de rea cum este astăzi și niciodată încrederea UE în autoritățile de la Chișinău nu a fost niciodată mai mică decât este acum.

De ce? Fiindcă actuala guvernare a dovedit până acum în mod accelerat în ultimul an de zile că nu respectă valori fundamentale ale UE și au fost două momente care au dus la etichetarea acestei guvernări ca nefiind una pro-europeană, ci una care nu își respectă angajamentele.

În primul rând, modificarea legislației electorale în ciuda avizului Comisiei de la Veneția. Este evident că este decizia R. Moldova în privința legislației electorale și ce sistem de vot vrea să adopte, doar că regulile lumii civilizate spun că nu trebuie modificată legislația țării în ciuda avizului Comisiei de la Veneția. 

Deci, unu - modificarea legislației electorale și doi - decizia de a nu valida și de a nu recunoaște rezultatul unor alegeri pe care observatorii internaționali le-am declarat ca fiind corecte, corespunzând standardelor internaționale și anume alegerea alegerea unui nou primar pentru orașul Chișinău, indiferent cine este câștigătorul unui scrutin. 

Dacă alegerile au fost corecte, această persoană este legitimă și trebuie să își exercite mandatul, la fel cum atunci când președintele Igor Dodon a câștigat alegerile în R. Moldova, deși este un președinte pro-rus și anti-european atât în discurs cât și în acțiuni. Totuși, UE a recunoscut rezultatul acelor alegeri, iar președintele Dodon a fost tratat ca orice șef de stat ales în mod liber și legitim, democratic.

Anularea alegerilor, atunci când învingătorul nu îți este pe plac, este un semnal al autoritarismului și acesta nu-și are loc în relația cu UE. 

Ați adăuga pe lângă aceste motive și reforma fiscală controversată împreună cu dobândirea cetățeniei contra cost. Este și această o îngrijorare pentru Bruxelles?

Categoric este o îngrijorare, doar că alegerile libere, un sistem pluripartinic, recunoașterea alegerilor democratice sunt chestiuni fundamentale. Fără aceste valori europene, nimic altceva nu mai poate exista în relația R. Moldova cu UE.

Prin acțiunile sale, guvernul actual riscă să împiedice cetățenii R. Moldova să fructifice avantajele procesului de apropiere dintre R. Moldova și UE pe care le-am gândit atunci când am semnat și ratificat Acordul de Asociere. Avem în momentul de față cel mai bun instrument pentru apropiere a R. Moldova de UE, numai că cetățenii sunt frânați de beneficia de pe urma lui fiindcă nu avem un guvern la Chișinău care să fructifice potențialul și care să aibă încrederea Bruxelles-ului.

Deci, da, legislația la care vă refereați este gravă și nu este în concordanță desigur și așteptările UE, doar că celelalte două lucruri pe care le-am enunțat cu fundamentale și se consideră îndeplinite de la sine înțeles cu un stat cu care UE are un Acord de Asociere.

Este un lucru pe care nu l-am anticipat la momentul semnării Acordului de Asociere, cum că R. Moldova va face regrese atât de importante în aceste domenii fundamentale.

Tocmai de aceea și asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro este blocată.

Aș vrea să vorbim mai detaliat despre aceasta, în calitatea Dvs. de raportor al UE pentru buget și ca eurodeputat care v-ați luptat mereu pentru ca R. Moldova să poată accesa mai multe fonduri europene. Cum vedeți Dvs. acest declin al standardelor democratice în raport cu banii pe care R. Moldova i-ar fi putut accesa?

Sunt două lucruri foarte importante de spus aici. În primul rând, din luna ianuarie 2017, UE tot dorește să acorde R. Moldova asistența financiară de 100 de milioane de euro. Banii sunt la dispoziția R. Moldova. În timp ce noi adoptam legislația pentru ca acești bani să vină la Chișinău, Guvernul și Parlamentul de la Chișinău modificau legislația electorală în ciuda avizului Comisiei de la Veneția. Ca atare, ni s-au ridicat semne de întrebare legate de precondițiile pentru ca prima tranșă din acest acord să fie eliberată. 

Pentru ca banii să vină sunt o serie de precondiții legate de alegeri libere și democratice, sistem pluripartinic, precum și o serie de condiționalități concrete legate de combaterea corupției, stat de drept, independența justiției, combaterea spălării banilor, anchetarea „furtului miliardului”, întărirea sistemului bancar. 

În timp ce noi voiam să aprobăm această structură, s-a modificat legislația electorală. Ca urmare, decizia de a elibera prima tranșă din acești bani a tot fost amânată. Guvernul nu îndeplinea condițiile la acel moment la acel moment, iar în luna iulie a acestui an, după cea de-a doua mare lovitură pe care guvernul a dat procesului de integrare în UE și anume nerecunoașterea alegerilor pentru Primăria Chișinăului, UE a luat decizia de a bloca această tranșă. 

Este un lucru rău, dar noi dorim ca banii să ajungă în R. Moldova cât mai rapid, dar să fie îndeplinite condițiile. 

Cel de-al doilea lucru pe care vrea să vi-l spun este că avem avem două tipuri de ajutor financiar pentru R. Moldova. Unul este ajutorul macrofinanciar, iar apoi avem banii pe proiecte care nu merg la guvern, ci care merg direct pe proiecte concrete, în urma cărora cetățeanul are beneficii.

Au fost mai mult de 750 de milioane de euro alocate în ultimii șapte ani de zile și vor fi mai mult de 750 de milioane de euro alocate și în următorii șapte ani de zile. De la an la an reușim să creștem această sumă.

De când eu mă ocup de bugetul UE, în fiecare an am reușit să alocam acestei țări un pic mai mult decât era prevăzut, spunând că R. Moldova este importantă și că Vecinătatea Estică este importantă. Aceștia bani, este foarte important ca lumea să știe, curg în continuare spre R. Moldova.

Ultima dată când am fost la Chișinău, am văzut școli reabilitate din fonduri europene, spitale, și altele. Important este ca oamenii să știe că banii pentru aceste proiecte vin în continuare.

Apropo de acest lucru, ați menționat mai devreme rezoluția PE din 5 iulie, iar marți în PE s-a votat o rezoluție care reiterează că pentru R. Moldova ar trebui tăiate toate fondurile din cauză că nu se mai îndeplinesc standardele democratice?

Nu vrem ca beneficiarii de fonduri din R. Moldova să sufere de pe urma acțiunilor guvernului. Noi dorim ca, în continuare, localitățile și comunele în care infrastructura este realizată cu fonduri europene  - drumuri, canalizare, electricitate – să fie în continuare ajutate. 

Dar este evident că sunt o serie de reguli care trebui îndeplinite și pentru aceste categorii de fonduri europene. Acestea privesc achiziții publice, licitații, administrație publică funcțională, o justiție credibilă. Însă în ultimul an am văzut derapaje mari neprevăzute de la standardele democratice și buna guvernare.

Ele nu rămân fără consecințe, de aceea este important ca la finalul zilei beneficiarii să nu sufere. Dorim  o separare clară între cetățenii R. Moldova pe care dorim să în ajutăm pentru că îi vedem că sunt pro-europeni și guvernul care, din păcate, este un risc pentru apropierea R. Moldova de UE.

Aș mai dori să vorbim punctual despre reforma justiției și evoluțiile din acest ultim an?

În ceea ce privește justiția, am văzut în România că în ceea ce privește justiția este un proces ce are trei trăsături: unu este un proces de lungă durată, rezultatele nu apar peste noapte. Este un proces care reușește, adică persoanele suspectate de corupție vor fi anchetate, iar cele vinovate vor fi condamnate.

Este un proces de lungă durată, iar rezultatele nu apar rapid. Procesul reușește, iar cei care cred că dacă au comis actele penale în trecut nu vor fi trași la răspundere, aceea se înșală.  

Aceleași reguli sunt sunt valabile și pentru R. Moldova. Trebuie să știm că oamenii politici nu sunt un aliat al celor care doresc o justiție puternică, modernă și reformată. Ne bazăm pe popor, societate civilă și mass-media credibilă și obiectivă care să acompanieze acest proces.

Nu în ultimul rând, ne bazăm pe partenerii internaționali de dezvoltare. Și în Români, succesele obținute au fost posibile doar cu sprijinul de a Comisia Europeană, de la statele membre ale UE. La fel va fi și în R. Moldova.

Trebuie să nu vă ascund nici faptul că, pentru ca acest proces să reușească, este important ca relația din UE și R. Moldova să fie cât mai strânsă, cu cât  relația e mai strânsă, cu cât există mai multe acorduri, cu atât și șansele acestui proces sunt mai mari și de aceea temerea mea este că oameni care doresc să păstreze R. Moldova slabă și dependentă, la cheremul lor, și nu vor dori ca reforma justiției să reușească, nu vor vrea nici ca procesul de integrare europeană să reușească cu adevărat.

Dacă ei vor avea de ales între propria lor libertate și procesul de integrare al R. Moldova în UE, mi-e foarte clar că vor alege propria lor libertate și vedem asta și în România. Liviu Dragnea, între propria sa libertate și credibilitatea României în Europa, alege primul caz. R. Moldova este în același caz, deci mi-e clar că oameni care au probleme cu justiția sunt dispuși să pericliteze parcursul european al R. Moldova pentru propria libertate. 

Cum vedeți peisajul mediatic în R. Moldova? 

Când am fost și am monitorizat alegerile prezidențiale din R. Moldova în toamna anului 2016 cu misiunea PE, toți membrii de la toate grupurile politice au concluzionat că este nevoie de o reformare autentică a Codului Audiovizualului. Că este nevoie în campanii electorale, dar nu numai, de o relatare echilibrată a  acțiunilor politice, a activităților lor. Mai mult, este nevoie de o transparență în ceea ce privește acționariatului și că este nevoie de o separare clară între factorul de decizie politic, între mediul de afaceri și mass-media. 

Este nevoie de transparență la nivelul acționariatului, este nevoie de transparență la nivelul redacțiilor și asumarea informațiilor publicate. 

Trebuie spus că aici există deficiențe în R. Moldova, dar unele astfel de deficiențe există și alte state chiar și în UE, în sensul în care oamenii au acces mult mai liber la informație, față de cum aveau  în trecut. Oricine poate deschide un blog și publica. Este mai ușor acum să propagi dezinformare, propagandă și știri false decât în trecut. De aceea este nevoie de un Cod Audiovizual nou care să corespundă acestei lumi digitale.

Este nevoie ca oamenii să aibă acces și la surse de informare dinspre UE, România, în limba română. La nivelul PE există o îngrijorare la nivelul penetrării surselor de informații dinspre Federația Rusă prin canale de acolo, sau cele locale în limba rusă, care sunt menite a propaga știri false, a dezinforma și a afecta imaginea UE în R. Moldova.

Cum se va raporta PPE la aceste alegeri. Sunteți optimist în formarea unui guvern pro-european și cum vedeți acest lucru, ținând cont de diferențele ireconciliabile între PD și PAS-PPDA-PLDM?

În primul rând, PD nu este un partid pro-european. Toate acțiunile PD arată că acesta nu este un partid pro-european și anume acest lucru este clar de când au votat căderea unui guvern pro-european, după ultimele alegeri împreună cu PSRM și PCRM. 

În Europa, pentru ca fi acceptat ca partid pro-european, nu contează declarațiile tale cum că ești pro-european, iar acțiunile Guvernului condus de PD din ultimii ani de zile, de care am vorbit mai sus, îmi arată că acest guvern nu este unul pro-european.

În ceea ce privește poziția PPE va fi ca și în trecut: dorim continuare procesului de integrare în UE a R. Moldova și vom susține partidele de centru-dreapta pro-europene care sunt afiliate PPE – adică PAS-PPDA și PLDM. Acestea și doar acestea vor beneficia de susținerea PPE. R. Moldova are nevoie de un guvern pro-european autentic. 

Materialul a fost tradus după un interviu publicat de portalul de limbă engleză Balkan Insight  și semnat de Mădălin Necșuțu.

Mădălin Necșuțu
23/10/2018

Comentarii