Pe 27 noiembrie, Parlamentul Republicii Moldova a votat închiderea Centrului Rus de Știință și Cultură din Chișinău, cunoscut și sub numele de Casa Rusă. Potrivit autorităților, activitatea acestuia „subminează suveranitatea Republicii Moldova” și servește drept instrument de răspândire a propagandei ruse.

Închiderea definitivă a centrului este programată pentru iulie 2026, iar până atunci acesta va funcționa într-un regim de tranziție. În total, 57 de deputați au votat pentru, majoritatea din Partidul Acțiune și Solidaritate, fondat de actuala președintă Maia Sandu și care o susține la guvernare.

Formal, parlamentul a denunțat acordul moldo-rus din 1998 care permitea funcționarea Casei Ruse la Chișinău. Centrul fusese creat de agenția de stat rusă Rossotrudnicestvo, aflată în prezent sub sancțiunile Uniunii Europene pentru activități ce subminează integritatea teritorială a vecinilor Rusiei.

Potrivit deputatului PAS Adrian Băluțel, această instituție „nu avea nicio legătură cu știința sau cultura, ci promova războiul hibrid și narațiuni false despre conflictele etnice din Moldova”.

Mihai Isac, expert în geopolitica regiunii Mării Negre, consideră că „închiderea centrului cultural rus din Chișinău nu este o acțiune izolată sau impulsivă, ci rezultatul unor îngrijorări de lungă durată privind aspecte de securitate, politice și simbolice”. El a adăugat că decizia nu afectează viața culturală din Moldova, unde continuă să funcționeze sute de școli, licee, teatre și redacții în limba rusă.

Opoziția, pe de altă parte, susține că autoritățile nu au prezentat dovezi care să justifice decizia de a închide centrul și afirmă că nu au fost depistate activități ilegale. Grigore Novac, deputat socialist, partid cunoscut pentru orientarea sa pro-rusă, a declarat că „este ridicol să cauți spioni într-un centru cultural unde oamenii cântă și se joacă cu balalaici”. El a argumentat că serviciile de informații ale Moldovei nu au demonstrat că centrul ar constitui o amenințare reală pentru societate.

Totuși, nemulțumirile față de activitatea centrului nu s-au limitat la cercurile proeuropene. Chiar și activiștii proruşi au exprimat frustrare față de profilul extrem de scăzut al instituției și lipsa unor inițiative culturale majore. Inessa Dermenji, identificată de organizația media STOPFALS drept propagandistă pro-rusă, a susținut că centrul este el însuși de vină pentru faptul că nu a reușit să promoveze cultura rusă pe scară largă. Deși instituția declara că are misiunea de a promova cultura rusă, în practică se limita la organizarea unor mici evenimente pentru copii, fără vizibilitate mediatică.

Această lipsă persistentă de activitate publică sugerează, potrivit experților, că misiunea principală a centrului nu era promovarea culturii populare, ci desfășurarea unor activități mai discrete.

Primele centre ruse de știință și cultură au fost lansate în Moldova în 2009 de către Fundația „Russki Mir”, care a deschis filiale la Chișinău, Bălți, Comrat și Tiraspol. Centrul din capitală funcționa ca sediu principal. Fundația Russki Mir a fost înființată în 2007 la inițiativa lui Vladimir Putin, cu misiunea declarată de a promova cultura, limba și mass-media rusă, precum și „diplomația publică” în străinătate.

Deși prezentate oficial ca instrumente de soft power, aceste centre oferă o acoperire convenabilă pentru manipulare și campanii de influență, fiind considerate de Kremlin o platformă strategică.

Rusia alocă fonduri considerabile fundației. În 2021, Putin a majorat finanțarea acesteia cu peste 250 de milioane de ruble, ridicând bugetul anual al Russki Mir la aproximativ un miliard de ruble. Experți independenți consideră că astfel de sume depășesc cu mult cheltuielile culturale obișnuite și reflectă obiectivele politice, nu culturale, ale organizației.

O investigație a Centrului de Investigații Jurnalistice (CIJ), intitulată „Matrioșka propagandei ruse în Republica Moldova. Păpuși și păpușari”, a concluzionat că instituția servea drept canal-cheie pentru propagarea narațiunilor Kremlinului. Potrivit raportului, centrul rus din capitală desfășura activități care, sub acoperirea programelor culturale și educaționale, implicau persoane cunoscute pentru promovarea narativelor ruse.

Cornelia Cozonac, directoarea CIJ, a explicat că centrul Russki Mir a avut un rol activ și coordonat în regiunea autonomă Găgăuzia în timpul alegerilor pentru conducerea regiunii din primăvara anului 2023. Potrivit ei, centrul nu doar organiza instruiri și activități pentru diverse grupuri vulnerabile, ci și încuraja și sprijinea posturi locale de cablu să retransmită conținut provenit din canalele de propagandă rusești. CIJ a documentat că aceste difuzări aveau loc de mai multe ori pe zi, inclusiv în prime time, amplificând impactul mesajelor. Ea consideră că acest atac mediatic a avut un efect electoral semnificativ. Alegerile au fost câștigate de candidata pro-rusă Evghenia Guțul, asociată cu Ilan Șor, un oligarh condamnat și fugar, care locuiește în prezent în Rusia.

După 2022, când Rusia a lansat invazia la scară largă în Ucraina, autoritățile moldovene au retras licențele mai multor posturi TV care retransmiteau conținut rusesc și au blocat site-urile principale ale agențiilor de presă de stat ruse, invocând implicarea acestora în „războiul informațional” împotriva Moldovei.

Deși Casa Rusă era prezentată oficial drept „centru cultural și științific”, autoritățile moldovene consideră că sub pretextul promovării limbii și culturii, aceasta desfășura activități care „subminează suveranitatea Republicii Moldova” și servește ca vehicul al propagandei Kremlinului. Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat în cadrul unei ședințe de guvern că centrul „nu avea nicio legătură cu cultura” și era folosit drept acoperire pentru activități care amenințau securitatea informațională și statalitatea.

Alexandru Tănase, fost ministru al Justiției, a subliniat că în Rusia serviciile secrete, oligarhii, activiștii culturali, clerul și birocrația nu funcționează separat, ci ca „clanuri” care operează sincronizat și urmăresc același obiectiv: menținerea loialității interne și extinderea influenței externe.

Mihai Isac consideră că decizia de a închide centrul are și o dimensiune simbolică și morală. Potrivit lui, pentru o societate care „a ales clar direcția pro-europeană și condamnă agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei”, menținerea în capitală a unui simbol al statului agresor ar transmite un mesaj contradictoriu, sugerând că, deși oficial condamnăm Moscova, îi permitem totuși să-și propage nestingherită propaganda culturală. Închiderea centrului reprezintă, în opinia sa, „un semnal politic, atât intern, cât și extern, că Moldova este pe deplin hotărâtă să se distanțeze de sfera de influență rusă”.

Decizia autorităților moldovene se înscrie într-un trend regional mai larg de distanțare față de Rusia. Anul acesta, Casa Rusă a fost închisă în Azerbaidjan. În România, un centru similar a fost închis în 2023.

Materialul a fost publicat pe blogul Centrului Mieroszewski din Polonia.