Arhitectura instituțiilor anticorupție și de integritate a Republicii Moldova este o vulnerabilitate a eforturilor naționale de reformă a justiției, se arată în cel de al doilea raport, publicat de Comitetul Consultativ Independent Anticorupție (CCIA) – „Ruperea cercului vicios: regândirea cadrului instituțional anticorupție în Republica Moldova”.

Potrivit autorilor Raportului, reformele în domeniul justiției inițiate în 2011 au avut rezultate foarte modeste, în pofida investițiilor bugetare considerabile și a sprijinului acordat de partenerii de dezvoltare. Procuratura Anticorupție (PA) a fost creată în 2016 pentru a combate corupția la nivel înalt, dar o perioadă îndelungată a redirecționat o mare parte, dacă nu chiar majoritatea resurselor sale limitate, către corupția mică. Palmaresul său în ceea ce privește corupția la nivel înalt este extrem de redus.

Raportul evidențiază principalele vulnerabilități identificate de CCIA și recomandă o mai mare claritate a divizării responsabilităților în ceea ce privește atribuțiile de investigare a corupției, în funcție de natura faptei, pentru a spori eficiența și a obține rezultate tangibile.

Experţii oferă 52 de recomandări adresate Parlamentului, PA, CNA, ARBI, ANI și altor instituții, menite să abordeze principalele vulnerabilități și să îmbunătățească performanța pe termen lung. Raportul include cele mai importante recomandări care, în opinia CCIA, ar trebui să fie puse în aplicare pentru a consolida lupta împotriva corupției.

Principalele recomandări includ consolidarea independenței instituționale și operaționale a PA, și concentrarea activității sale pe urmărirea penală a corupției la nivel înalt, inclusiv desfășurarea exclusivă a urmăririi penale și prezentarea acuzațiilor în instanțele de toate nivelurile. Aceasta presupune ca PA să dispună de toate resursele necesare pentru a desfășura urmărirea penală în mod independent, inclusiv să aibă competențe și resurse umane pentru efectuarea măsurilor speciale de investigație și a activităților analitice, pentru a-și exercita mandatul în mod eficient.

Termenul de implementare al acestor modificările legislative și operaționale ar fi de trei luni. În raport se mai recomandă limitarea atribuțiilor CNA la investigarea corupției sistemice și, pentru o perioadă de tranziție, a corupției mici, și excluderea altor funcții din mandatul acestuia, precum prevenirea corupției, expertiza anticorupție și evaluarea integrității instituționale. În termen de 24 de luni, CNA ar trebui să evalueze conceptul de corupție mică în contextul Republicii Moldova și să prezinte Parlamentului o delimitare clară între corupția sistemică și cea mică, pentru modificarea corespunzătoare a legislației, atribuind corupția mică pentru a fi investigată de către Ministerul Afacerilor Interne. ARBI ar trebui să aibă atribuția de a efectua investigații financiare paralele în timpul examinării dosarelor în instanța de judecată și după pronunțarea sentinței. Instituția urmează să rămână în cadrul CNA pentru o perioadă de până la doi ani, sub rezerva unei evaluări independente a performanțelor sale.

ANI ar trebui să dezvolte și să îmbunătățească capacitățile sale de verificare cu scopul de a ajunge la verificarea în profunzime a cel puțin 10% din numărul total de declarații pe an. Instanțele ar trebui să asigure desfășurarea publică a ședințelor în toate dosarele de rezonanță, cu excepția și în conformitate cu prevederile legale și ar trebui să asigure o practică judecătorească uniformă în domeniul integrității, conformă standardelor internaționale relevante.

În raport se mai recomandă ca toate instituțiile vizate să ofere prioritate îmbunătățirii cooperării cu autoritățile naționale relevante, inclusiv prin elaborarea de ghiduri de cooperare pentru a-și putea îndeplini în mod eficient mandatul. Toate instituțiile cu competențe anticorupție primare ar trebui să depună eforturi de a-și îmbunătăți abilitățile de cooperare cu alte state și cu organizațiile internaționale specializate, precum EUROJUST.