Anual din Bugetul Public Național circa 3,1 miliarde de lei sunt cheltuiți pentru achiziționarea bunurilor, serviciilor și lucrărilor în educație și circa 2,2 miliarde lei sunt cheltuiți pentru achizițiile în sănătătate, aceste cheltuieli fiind în continuă creștere. Iar cele mai ridicate riscuri de corupție se atestă anume în achizițiile publice din aceste domenii, educație, sănătate și siguranța alimentară. Sunt informațiile prezentate într-un studiu realizat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), în care au fost formulate și recomandările de rigoare.

Potrivit studiului, mai mult de 60% din totalul cheltuielilor publice pentru educație continuă să fie direcționate spre acoperirea cheltuielilor salariale și utilităților, 22,6% sunt destinate achiziției diferitor bunuri și servicii și altor cheltuieli, iar restul banilor sunt cheltuiți pentru subvenții, granturi și prestații sociale.

Cu excepția cheltuielilor de personal și celor pentru utilități aproape 3,1 miliarde de lei sunt cheltuiți pentru achiziționarea bunurilor, serviciilor și lucrărilor, menționează sursa citată.

Autorii studiului precizează că o categorie mare de riscuri de corupție în procesul de achiziții în educație vizează planificarea neconformă și netransparentă a achizițiilor publice. De asemenea, achizițiile publice au fost deseori divizate în contracte separate, în ciuda reglementărilor care solicită proceduri de achiziție publică unice.

De exemplu, „în anul 2020, potrivit informației din Sistemul informațional MTender, MECC a inițiat achiziția tehnicii de calcul prin 7 proceduri, cu valoarea totală estimată în sumă de 22,2 mil. lei, dar s-au efectuat 5 proceduri, fiind achiziționată tehnică de calcul în valoare de 16,9 mil. lei, inclusiv 3231 de laptopuri în sumă de 16752,3 mii lei13. La achiziția tehnicii de calcul, MECC nu a aplicat principiul valorii estimate cumulative a tuturor bunurilor și procedura de achiziție unică”, se menționează în studiu.

Același principiu de divizare a achizițiilor în contracte separate este aplicat și la contractarea lucrărilor de construcție.O altă problemă evidențiată de autori se referă la documentele de licitație care sunt incomplete, ambigue, prea complexe și creează confuzie.

La capitolul sănătate, potrivit datelor publicate de către Agenția Achiziții Publice, autoritățile contractante, în perioada ianuarie 2021-decembrie 2023, au atribuit circa 51.7 mii de contracte de achiziții publice în valoarea totoală de circa 35.8 mlrd.lei, dintre care circa 19.5 mii de contracte în valoarea totală de circa 6.5 mlrd.lei sunt aferente sistemului de ocrotire a sănătății.

În anul 2023 autoritățile contractante din domeniul ocrotirii sănătății au publicat pe portalul mtender.gov.md circa 6 mii de proceduri de achiziții, care au cuprins 40 mii de loturi (sau în mediu 6.6 loturi per procedură).

Una dintre problemele identificate de autorii studiului se referă la lipsa finalității procedurilor de achiziție în sănătate. În anul 2023, achizițiile publice desfășurate pentru ocrotirea sănătății pe portalul mtender.gov.md au cuprins 40 mii loturi. Pentru circa 59,2% de loturi au fost atribuite contracte de achiziții, 24,0% din loturi au fost fără succes sau anulate.

Pentru achizițiile publice din domeniul siguranței alimentelor, statul a cheltuit, anual, de la jumătate până la circa 1 miliard de lei.

Datele statistice arată, așadar, că în fiecare an, autoritățile atribuie contracte de achiziții publice în valoare de circa 6 miliarde de lei în domeniile educație, sănătate și siguranța alimentară.

sursa: capc.md

Consultantul proiectului din cadrul CAPC, Viorel Pîrvan, a menționat că achizițiile publice continuă să fie unul dintre sectoarele cele mai vulnerabile la riscuri de fraudă și corupție, fapt demonstrat de evaluările organizațiilor internaționale, de auditul instituțiilor responsabile, dar și de investigațiile mass-media și societății civile. 

“Constatările din acest studiu vor fi utile atât pentru autoritățile publice care elaborează politici, cât și pentru cei care implementează și verifică ca aceste prevederi legale să fie implementate corect”, a menționat Pîrvan. 

“Principalele riscuri identificate includ planificarea neconformă și netransparentă a achizițiilor, deficiențe la calcularea corectă a valorii estimate a contractelor, divizarea achizițiilor în contracte separate, lipsa de transparență – 14% au fost acordate prin proceduri necompetitive, deficiențe în executarea și monitorizarea contractelor de achiziții publice.”, a subliniat coautoarea studiului, Tatiana Savva. 

Recomandările formulate în studiu se referă la necesitatea intervențiilor la nivel de reglementare și la nivel de eficientizare și transparentizare a proceselor în cadrul autorităților contractante, asigurarea publicării informațiilor aferente tuturor achizițiilor planificate și efectuate, profesionalizarea grupurilor de lucru și planificarea eficientă a achizițiilor publice, monitorizarea și controlul riguros al executării contractelor, eficientizarea activității autorităților de control și anticorupție, investigarea și aplicarea sancțiunilor pentru încălcarea legii, cu utilizarea indicatorilor de alarmă aferente achizițiilor publice.