România poate fi aliatul principal al Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Centrul Român de Politici Europene (CRPE) arată, într-o amplă analiză, cum și în ce domenii România poate sprijini Republica Moldova ca să încheie cu succes fiecare capitol de aderare și să beneficieze din plin de avantajele și puterea transformatoare a UE. Analiza este realizată în contextul în care la 14-15 decembrie curent se așteaptă decizia istorică a Consiliului European pentru deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova și Ucraina. 

Conectarea Republicii Moldova la UE – la piața de energie, la coridoarele de transport, la spațiul european – este vitală, iar responsabilitatea majoră revine aici României. Un obiectiv strategic major între România și Republica Moldova, stabilit din 2015, este interconectarea sistemelor de transport de gaze naturale și de energie electrică. S-au făcut pași importanți iar invazia Ucrainei și criza energetică din iarna anului trecut au accelerat planurile de ambele părți. Memorandumul semnat la 11 decembrie 2023 aduce detalii concrete pentru creșterea capacității de transport și stocare în sectorul gazelor naturale, conectări cheie pentru sistemul energetic, inclusiv desemnarea OPCOM România ca operator pentru energie electrică în MD.  

Infrastructură de transport. România are restanțe istorice în construirea unei infrastructuri decente de transport, cu repercursiuni semnificative și asupra conectării Republicii Moldova la coridoarele europene de transport.În ultimii ani au existat multe contacte la nivelul decidenților publici cu foarte multe promisiuni, inclusiv pentru proiecte ce par foarte îndepărtate în acest moment (autostrăzi și linii de cale ferată care să lege România de Chișinău și apoi spre Odessa), dar poza la zi arată că România fost repetentă până în acest moment.

Conexiunile rutiere cheie sunt întârziate sau foarte întârziate (cu autostrada A8 realizabilă într-un termen foarte optimist abia după 2030, DX Tișița-Albița abandonat o perioadă lungă sau un promis coridor sudic care să lege Galați de A2 aflat în stand-by), dar și ceva vești bune (podul de la Ungheni, deși cu licitație suspendată în acest moment, A7 – Autostrada Moldovei, sau DX Galați-Brăila). Proiecte de mai mică anvergură ce ar ajuta însă enorm pe relația Ucraina-Moldova-România arată și ele a nepăsare (ex. centurile ocolitoare de la Galați sau Bârlad).

Conectarea feroviară este gestionată și mai slab, dar în linie cu lipsa de finanțare și atenție dedicată tuturor proiectelor feroviare din România. Relația București – Chișinău poate dura mai bine de 12 ore, vitezele medii sunt sub 50km/h, iar România a primit recent primul tren nou după 20 de ani. Conectarea aeriană poate fi și cel mai ușor de îndeplinit, însă de la Chișinău se poate zbura doar la București, de multe ori cu costuri destul de ridicate, în lipsa unui operator low-cost. Nu există conexiuni spre alte orașe din România.

Deficiențe majore rămân și la gestionare vămilor. Presiunea pe vămile de la granița cu Republica Moldova, în special în privința traficului de mărfuri, rămâne ridicată, cu cozi kilometrice și timpi de așteptare de zeci de ore. Incapacitatea guvernului României de a rezolva această situație, inclusiv a dotării vămilor cu condiții minime de așteptare (nu există nici măcar toalete decente sau spații de așteptare), este în profundă contradicție cu declarațiile pline de optimism ale oficialilor de la București.

Investiții în economia Republicii Moldova. România este principalul partener comercial al Republicii Moldova și principala destinație de export a țării, cu o treime din total produselor exportate, respectiv cel mai important investitor străin. Trendul ascendent al investițiilor în economia Republicii Moldova trebuie consolidat pe termen mediu și lung, mai ales că sumele brute sunt relativ modeste raportate la potențialul economic al firmelor românești (inclusiv companii de stat). Guvernul de la București a comunicat recent că va propune un proiect de lege de susținere a investițiilor firmelor românești în Republica Moldova prin garanții de stat și credite, însă subiectul a dispărut de pe agenda publică.

Potențialul de investiții în Republica Moldova este foarte mare, atât la nivelul companiilor de stat, cât și a firmelor private. Deschiderea capitolelor de negociere cu Republica Moldova oferă noi oportunități de investiții la Chișinău, iar România trebuie să  vină cu politici investiționale semnificative, în special în sectoarele strategice – energie, transport sau agricultură. O schemă de sprijin pentru investițiile României la Chișinău ar trebui repusă pe agenda publică și dezbătută cu mediul de afaceri.

Sprijin permanent (și coordonat) al României pentru parcursul european al Chișinăului. Republica Moldova dispune de o capacitate administrativă redusă, iar negocierea și încheierea capitolelor de aderare vor necesita resurse semnificative (atât de timp și financiar, dar mai ales de personal implicat). Bucureștiul poate compensa acest deficit de resurse printr-un sprijin permanent și coordonat, la nivelul unei unități coordonatoare, cu o echipă / entitate dedicată pentru a oferi asistență Chișinăului. Recent, în Senatul României, a fost votată înființarea Departamentului pentru Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, instituție care dacă nu este calibrată și dotată cu expertiză și responsabilitățile potrivite riscă să ajungă mai degrabă o sinecură politică decât un real suport pentru Chișinău.

Este nevoie de asumare politică la București și decizie transpartinică în legătură cu această centralizare și coordonare. Crearea de noi instituții și departamente, cu fundamentări absurde, precum este cazul departamentului mai sus amintit, rămâne rezultatul unei competiții politice deloc constructive care nu ajută  Chișinăul. O opțiune este consolidarea rolului de unitate coordonatoare a unei entități deja funcționale, fie Institutul Diplomatic Român (deja cu expertiză pe subiect, dar cu un personal redus și buget limitat) în coordonare cu MAE și RoAid (și cu alocările financiare și de personal aferente), fie actualul Departament pentru relația cu Republica Moldova (dar reformat, restructurat și scos de sub tutela partidelor politice).

Creșterea capacității administrative și politice a Republicii Moldova. Potrivit experților care lucrează în Republica Moldova, consultați de CRPE, este suficientă asistență tehnică, consiliere sau programe de sprijin bilateral sau multilateral. Există însă o lipsă critică de personal din mai multe motive: emigrarea populației cu calificări înalte, cooptarea celor mai buni funcționari în programe de asistență, veniturile reduse din administrație. Ceea ce România poate să facă în continuare este susținerea actualelor formate de sprijin pentru administrația publică locală (gestionate fie de USAID/ Statele Unite, fie cele europene) și, complementar, să propună mobilități pe termen scurt, programe de formare și transferuri de bune practici. 

Există de asemenea foarte multe contacte între administrațiile publice locale din cele două țări (semnificativ peste orice altă relație bilaterală a Republicii Moldova), dublate de alocări financiare și, de multe ori, de inițiative și proiecte comune, fie susținute din fonduri locale, fie europene, iar influența administrației publice din România la Chișinău este substanțială. Este nevoie însă de o atenție sporită a practicilor preluate din România de către decidenții moldoveni întrucât există numeroase vulnerabilități la nivelul administrației publice românești, caracterizată de multe ori de o politizare excesivă, decizii opace și o planificare strategică foarte limitată.

Sprijin transparent pentru societatea civilă și mass-media de la Chișinău. În acest moment acest sprijin este limitat și, de multe ori, birocratic. Există într-adevăr programe de suport pentru Chișinău, dar ele merg spre proiecte ce țin de limba română sau religie. România trebuie să susțină prin cooperarea dintre mass-media și societatea civilă de la București și Chișinău și să coordoneze împreună cu partenerii europeni creșterea finanțării pentru instrumentele europene. TVR Moldova de asemenea are nevoie de investiții consistente, programe pentru profesioniștii media, canale de distribuție a conținutului adaptate audienței, vizibilitate și promovare, se arată în analiza CRPE.