O investigație a Centrului de Investigații Jurnalistice (CIJM) despre cantinele în care iau masa deputații, angajații Guvernului și cei ai Băncii Naționale a Republicii Moldova (BNM) a generat nemulțumiri din partea instituției financiare. BNM și-a exprimat îngrijorarea că „articolul a fost preluat, parțial sau integral, și de alte instituții media din Republica Moldova, fapt ce sporește impactul negativ pe care îl poate avea o informare inexactă și tendențioasă asupra credibilității regulatorului sectorului financiar-bancar”.   Asta, după ce Anticoruptie.md a dezvăluit suma care este achitată de angajați pentru un prânz, nu mai mult de 100 de lei pentru un meniu complet. Reporterii au relatat că prețul este mult sub media celui operat de unitățile alimentare publice. Totodată, BNM a planificat pentru anul 2023 achiiții de produse alimentare de aproape 1 milion 500 de mii de lei, dar și lucrări de amenajare a cantinei de aproximativ 300 de mii de lei.

În investigația Cantinele de lux ale puterii, pe lângă prețurile operate de unitățile alimentare din Guvern și Parlament, jurnaliștii CIJM au prezentat lista de prețuri și meniul de la Banca Națională a Moldovei.

„Meniul, chiar dacă nu este unul foarte variat, e de-a dreptul irezistibil dacă luăm ca punct de pornire a îngurgitării prețul, unul modic, nemaivăzut și nemaiîntâlnit în capitală. Începem cu salata, după canoanele genului. Angajații pot alege din cele cinci feluri, prețul cărora variază între 10 lei și 39 de bani, pentru salata de conopidă coaptă, și 16 lei și 68 de bani pentru 150 de grame de salată Olivie. După prețul operat de cantina BNM, 250 de mililitri de supă fac 10 lei și 76 de bani pentru supa Kharcho și 11 lei și 49 de bani pentru o „soleanca”. Vine la rând felul doi, care propune trei tipuri de preparate din carne sau produse de băcănie, porționate a câte 80-150 grame, la un preț prietenos de 16 lei 60 de bani pentru un bitoc ca la Chișinău,  drob de ficat de pui -19 lei și 33 de bani,  budincă din carne cu legume –17 lei și 80 de bani, ruladă cu ceapă și ou  - 23 lei și 81 bani, bătută „Milano” – 26 de lei și 86 de bani, cel mai scump preparat fiind antrecotul de vită – 38 de lei și 29 de bani”, s-a menționat în anchetă.

Totodată, jurnaliștii au informat că, în anul 2022, BNM a încheiat 16 contracte pentru achiziționarea produselor alimentare, în sumă totală de 616 mii de lei. Au fost procurate lactate și înghețată, în special de la JLC SA, carne și produse de carne de la VILLA PRODOTTI SRL , LIDERVIT SRL și ONIX CRIS SRL, pește de la VIOCRIS-IMPEX SRL și Blue Shark SRL și produse de panificație de la FRANZELUȚA. Tot anul trecut, BNM a accesat și servicii de catering. Un contract încheiat cu RINASTOR GROUP SRL a prevăzut servicii de organizare a evenimentului dedicat prezentării Raportului anual al BNM pentru anul 2021 și a costat  74 mii 502 de lei. Al doilea contract, încheiat cu TORENT PLUS SRL, a prevăzut servicii de asigurare a pauzelor de masă și de cafea pentru instruirea internă la Casa de odihnă „La Nistru”, care au costat instituția bancară 108 mii lei.

Bugetul pentru procurarea produselor alimentare pentru cantina BNM în 2023 este de un milion și aproape 477 mii de lei, în creștere cu peste 800 de mii față de anul trecut. Tot pentru anul curent sunt prevăzute resurse pentru procurarea unui sistem de ventilare în cantină – 225 de mii de lei, a meselor de inox – peste 66 de mii de lei, dar și a soluției informatice (soft și hard) pentru organizarea activității cantinei - 291 mii 666 lei. Vor fi, de semenea, accesate sevicii de deservire tehnică a frigiderelor, în sumă totală de 2500 de lei. 

Într-o scrisoare adresată CIJM, reprezentanții instituției financiare au declarat că „în articolul publicat atât informația oferită, cât și imaginile sunt trunchiate, fiind denaturată realitatea”, iar acest fapt ar putea lovi „în credibilitatea BNM, care este o instituție cu rol decisiv în menținerea stabilității financiare a statului”. Autorii sesizării nu au specificat însă ce imagini ar fi fost trunchiate și ce informații furnizate la solicitarea CIJM au fost denaturate. În nota BNM se face referință mai mult la maniera, stilului de expunere a textului jurnalistic.

BNM a solicitat eliminarea sintagmei „subvenții” în orice referință la BNM făcută în articolul cu titlul „CANTINELE DE LUX ALE PUTERII”, eliminarea fragmentului: „Surse Anticoruptie.md au declarat, însă, că de-a lungul timpului, chiar guvernatorii nu treceau nepăsători pe lângă bunătățile servite de bucătari. Ce-i drept, mâncarea li se aducea direct în birou. Leonid Talmaci, de exemplu, lua masa aproape în fiecare zi la serviciu, iar tava se întoarcea în cantină aproape goală”, încorporarea în articol a următoarei informații: Banca Națională nu acordă angajaților beneficii sub formă de hrană organizată gratuită sau tichete de masă. Prețurile la produsele fabricate și comercializate în cantină urmăresc recuperarea costurilor efective directe de materie primă și a proporției costurilor de producere și regie (costurile indirecte). BNM asigură funcționarea unității de alimentație publică pentru a eficientiza managementul timpului și, astfel, a spori randamentul muncii, dar și în semn de responsabilitate socială față de angajați.

CIJM apreciază dialogul civilizat pe care BNM l-a inițiat în urma publicării investigației. Totuși, atunci când este vorba despre banii publici, consideră că interesul public trebuie să primeze. În ceea ce privește observațiile BNM, CIJM consideră oportună, deși nu obligatorie, introducerea în corpul lead-ului investigației a următorului text:  De altă parte, BNM declară că „nu acordă angajaților beneficii sub formă de hrană organizată gratuită sau tichete de masă, iar prețurile la produsele fabricate și comercializate în cantină urmăresc recuperarea costurilor efective directe de materie primă și a proporției costurilor de producere și regie (costurile indirecte)”.

În același timp, CIJM solicită un acces mai facil la informațiile de interes public. Menționăm că jurnaliștilor nu li s-a permis accesul în interiorul cantinei, fapt confirmat și în scrisoarea BNM. Instituția a invocat riscuri epidemiologice, chiar dacă, în perioada februarie-martie curent, rata de îmbolnăviri COVID nu ridica mari semne de îngrijorare.

„Vom preciza că din momentul recepționării întrebărilor Centrului de Investigație Jurnalistice din Moldova legată de activitatea cantinei din incinta BNM,  instituția a manifestat deschidere și s-a aflat în dialog continuu telefonic cu autorul solicitării de informație. Pentru a asigura accesul publicului la informație într-o perioadă cu risc sporit epidemiologic, expertul responsabil de relația BNM cu mass-media a decis împreună cu jurnalistul să fie oferite răspunsuri în scris la întrebările formulate, precum și poze din interiorul cantinei BNM. Astfel, la adresa electronică de la care am recepționat solicitarea a fost expediată informația solicitată”, se arată în notă.