Chiar dacă ambii soți într-o familie vor primi un salariu mediu, aceștia nu-și vor putea permite să procure un apartament cu reparație în Chișinău, astfel pentru cei mai mulți locuitori din Chișinău, locuințele devin tot mai inaccesibile. Concluzia aparține experților Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), care au analizat prețurile la apartamente versus veniturile chișinăuienilor.

Experții au stabilit că, pentru a putea procura un apartament reparat la preț median în municipiul Chișinău, o familie trebuie să aibă un venit brut de aproape 39 000 lei lunar. În același timp, conform datelor Biroului Național de Statistică, salariul mediu al unei persoane angajate în Chișinău, în trimestrul II al anului curent, a fost de 14 500 lei. Respectiv, chiar dacă ambii soți într-o familie vor primi salariul mediu, ei nu vor putea procura un apartament cu reparație.

În ceea ce privește prețurile imobiliare, nu există o statistică oficială care să reflecte în mod obiectiv realitatea pieței. Prețurile la locuințe au fost analizate în baza anunțurilor de vânzare a apartamentelor de pe principalul portal de anunțuri, www.999.md. Experții au analizat datele cu privire la peste 17 000 de apartamente expuse la vânzare în Chișinău și au stabilit că prețul pentru un metru pătrat variază de la 1600 euro până la 1269 de euro. „Centrul Chișinăului, în mod inevitabil este zona cu cele mai scumpe apartamente din oraș, cu un preț de peste 1 600 € pentru metru pătrat. Pe locul doi se situează sectorul Rîșcani (1 444 €), urmat de Buiucani (1 354 €), Telecentru (1 325 €), Ciocana (1 293 €) și Botanica (1 269 €)”, spun autorii analizei. Cele mai mici prețuri sunt în Durlești (1 095 €), o suburbie a capitalei, dar situată foarte aproape de ora.

Experții mai notează că numărul de locuitori ai capitalei este în continuă creștere, din cauza migrației interne. Din 2017 până în 2022, migrația netă în Chișinău a fost de peste 60,000 de persoane. Totodată, un alt factor care cauzează creșterea cererii pentru locuințe este faptul că a sporit numărul familiilor formate din una sau două persoane - de la 90 mii în anul 2010 la 210 mii în anul 2019.

Totodată, autorii analizei menționează că atât autorizațiile de construcție pentru blocurile locative, cât și numărul de metri pătrați dați în exploatare sunt în scădere, „în mod special în anul 2022 – care a fost anul cu cele mai mari scumpiri ale apartamentelor în ultimul deceniu”.

Experții IPRE vin cu un șir de propuneri care ar putea schimba situația în acest domeniu. Ei propun revizuirea politicilor de utilizare a terenurilor, fiind identificate zonele neutilizate sau sub-utilizate și transformate în terenuri pentru construcție și dezvoltarea unor sectoare și cartiere noi, cu infrastructură complexă, respectând principiul complementarității și sinergiei între investițiile publice și private. La fel, trebuie continuate investițiile pentru îmbunătățirea infrastructurii de transport, ceea ce ar face ca zonele mai îndepărtate, unde locuințele sunt mai accesibile, să devină mai atractive pentru potențiali cumpărători.