Fondul locativ din capitală, care constă în mare parte din blocuri construite în perioada sovietică, nu a fost examinat de experți în ultimii 30 de ani, astfel încât nu există date privind starea blocurilor de locuințe și siguranța lor în caz de cutremur. Cel puțin 100 de clădiri multietajate din Chișinău pot deveni un pericol real din cauza fisurilor în structura de rezistență sau a stării proaste a subsolurilor.

Ghenadie Dubița, șeful adjunct al Direcției generale locativ-comunale și amenajare (DGLCA) a Primăriei Chișinău, a comunicat pentru Anticorupție că, în ultimii 30 de ani, blocurile din capitală nu au fost deservite la nivel cuvenit, conform regulamentelor existente.

„Privatizarea a avut drept scop crearea pieței de locuințe, dar și formarea „stăpânilor” blocurilor, care să-și asume responsabilitatea, să investească în acestea și să le deservească, ceea ce nu s-a întâmplat”, a spus Ghenadie Dubița.

În același timp, proprietarii de apartamente au făcut diverse intervenții în planul inițial al locuințelor, ceea ce, la fel, nu a fost evaluat de experți și impactul acestor replanificări nu este cunoscut.

Potrivit lui Dubița, proprietarii din doar 1400 de blocuri de locuințe, din cele peste 3600 existente în capitală, au creat asociații, care au responsabilitatea să gestioneze, inspecteze blocurile, inclusiv să înlăture defecțiunile apărute.

„Situația este mai bună în cazul blocurilor de locuințe noi, locatarii cărora creează asociații și care funcționează mai eficient. Oamenii se simt proprietari și reacționează organizat în cazul apariției unor probleme sau defecțiuni. Numărul de intervenții neautorizate în aceste blocuri este mai mic. Totodată, blocurile noi au un termen de garanție de 5 ani de la darea în folosință, termen în care locatarii pot adresa obiecțiile dezvoltatorilor și situațiile se soluționează rapid”, a apreciat șeful adjunct al DGLCA.

În urma inspectărilor efectuate periodic de DGLCA, s-a stabilit că cca 100 de clădiri din capitală au anumite deficiențe, inclusiv fisuri între panouri, apă acumulată la subsol, devieri de la axa verticală, defecțiuni la balcoanele comune, etc, însă responsabilitatea pentru eliminarea acestora revine gestionarilor blocurilor respective.  

Ghenadie Dubița susține că situația în domeniu se va schimba odată cu intrarea în vigoare a Legii cu privire la condominiu, care va obliga locatarii tuturor blocurilor să creeze asociații, iar prima sarcină a asociației va fi să efectueze expertiza tehnică a clădirii. Serviciul va fi achitat din fondul de dezvoltare, la care vor contribui toți locatarii, acesta urmând a fi inclus în facturi.

Tudor Axenti, expert tehnic în construcții, spune că blocurile locative construite în perioada sovietică au demonstrat rezistență în timpul seismelor din trecut, dar totuși acestea au deja un anumit grad de uzură. El confirmă că fondul locativ din capitală, dar și din întreaga țară, nu a fost supus unei expertize, astfel încât nu există date obiective privind starea tehnică a blocurilor.  

În cazul apariției unor defecțiuni la bloc, locatarii trebuie să se adreseze gestionarului blocului, indiferent de forma de organizare a acestuia. În situații mai complexe, locatarii urmează să apeleze la Agenția de supraveghere tehnică, autoritatea publică locală sau, după caz, la Serviciul Situații Excepționale.