Proiectul de hotărâre de Guvern privind reorganizarea Institutului de Medicină Urgentă prin fuziune cu Spitalul Clinic de Traumatologie şi Ortopedie şi cu Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „Toma Ciorbă” conține mai multe prevederi sensibile, constată experții Centrului Național Anticorupție care au efectuat o expertiză a documentului.

Potrivit Ministerului Sănătății, care a înaintat inițiativa legislativă, finalitatea scontată prin prezentul proiect este asigurarea unui sistem de sănătate cost-eficient, implementarea şi asigurarea managementului calităţii, racordarea la cerinţele directivelor europene şi fortificarea sectorului asistenţei medicale spitaliceşti de urgenţă. În raportul întocmit de CNA se precizează însă că argumentarea insuficientă a proiectului, dar și mai multe carențe depistate în timpul expertize  trădează scopul de a iniţia procedura de reorganizare a celor trei spitale pentru a le putea gestiona nemijlocit, inclusiv sub aspectul disponibilizării cadrelor medicale, dar și un posibil interes de înstrăinare a imobilelor eventual eliberate de care dispun în prezent Spitalul Clinic de Traumatologie şi Ortopedie (SCTO) şi Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „Toma Ciorbă”.

Angajații CNA atenționează că în prezent SCTO este una dintre instituţiile specializate, similar unui institut de cercetări ştiinţifice, unde se acordă asistenţă medicală pacienţilor cu cele mai complicate traumatisme şi maladii osteo-articulare ale aparatului locomotor. Capacitatea spitalului este de 205 paturi, activează opt secţii specializate pe profilul traumatologie, ortopedie şi leziuni termice. Anual în spital se tratează peste 5.000 pacienţi cu patologii şi fracturi complicate şi se efectuează peste 4.200 intervenţii chirurgicale. În mod similar, anual de serviciile Spitalului „Toma Ciorbă” beneficiază 8-10 mii de pacienţi, dintre care 5-6 mii cu internare în staţionar. „Actualmente, Institutul de Medicină de Urgenţă se confruntă cu propriile probleme privind supraîncărcarea acestuia, nefiind astfel clar în ce măsură vor putea fi asimilate funcţiile SCTO şi ale SCBI, care în total deservesc anual circa 13-14 mii pacienţi, majoritatea acestora cu internare în staţionar. De asemenea, Institutul de Medicină de Urgenţă nu dispune de spaţiile necesare pentru a crea condiţii optime în vederea continuării de către SCTO şi SCBI a activităţilor sale specifice”, se remarcă în expertiza anticorupție a documentului.

Experții constată că formulările vagi din conținutul proiectului de hotărâre ar putea permite nu doar disponibilizarea administrației celor două spitale care vor fi absorbite de Institutul Medicină Urgentă, ci și a unor cadre medicale. „Accentuăm riscul eliberării cadrelor medicale calificate, ce dispun de experienţă vastă în domeniu şi care asigură servicii medicale de calitate înaltă, fapt care va duce inevitabil la perturbarea activității medicale în instituţiile medicale publice şi va periclita per ansamblu sistemul ocrotirii sănătăţii la nivel naţional”, se arată în raportul de expertiză.

La fel de grav li se pare experților anticorupție faptul că proiectul nu precizează care va fi soarta imobilelor în care se află în prezent cele două spitale.

„Prevederile proiectului nu reglementează expres modul de utilizare a imobilelor de care dispun în prezent Spitalului Clinic de Traumatologie şi Ortopedie şi a Spitalului Clinic de Boli Infecţioase „Toma Ciorbă” ulterior reorganizării. În acest context, remarcăm faptul că instituţiile medicale în speţă în prezent dispun de imobile impunătoare, amplasate strategic în mun. Chişinău, iar valoarea aproximativă a terenului pe care acestea sunt situate poate depăşi 4,5 milioane de euro în eventualitatea înstrăinării ulterioare a acestora. Prin urmare, ţinând cont de insuficienţa justificării formulei propuse şi lipsa unor prevederi ce vizează modul de utilizare ulterioară a imobilelor de care dispun aceste două instituţii medicale, accentuăm riscul exercitării unor acţiuni tendenţioase ulterioare de comasare şi eliberare a imobilelor în cauză cu scopul înstrăinării acestora”, constată experții.

Ministerul Sănătății a înaintat acest proiect de hotărâre spre aprobare Guvernului la mijlocul lunii septembrie. Nu este pentru prima dată când Ministerul vine cu o asemenea inițiativă. Anterior, o propunere similară fost făcută în 2012, dar Cabinetul de miniștri a decis să amâne examinarea documentului după mai multe acțiuni de protest organizate de medicii celor două spitale, dar și după o decizie a Curții Constituționale.