Un studiu al Centrului Național Anticorupție relevă mai multe riscuri de corupție și existența conflictelor de interese în sistemul notarial din Republica Moldova, în care în prezent activează 296 de persoane. Potrivit CNA, accesul la practicarea profesiei de notar este limitată artificial. În profesie sunt admise, în mare parte, rudele actualilor notari, ale judecătorilor și ale altor demnitari de stat, în timp ce veniturile medii ale notarilor în anul 2015 le depășesc de zeci de ori pe cele ale funcţionarilor publici. 

Potrivit autorilor studiului, majoritatea membrilor Comisiei de licenţiere a activităţii notariale sunt notari, astfel la mijloc ar putea exista un conflict de interese în condiţiile în care, de regulă, notarii nu sunt interesați în majorarea numărului de colegi, ceea ce ar duce la micșorarea veniturilor lor. De cealaltă parte, limitarea numărului de notari duce în mod direct la majorarea tarifelor pentru serviciile notariale prestate, iar accesul în profesie devine practic imposibil. În context, sunt promovate persoane apropiate unor funcționari sau rude ale notarilor sau se vehiculează existența unor taxe pentru obținerea licenței de notar în funcție de amplasarea teritorială a locului de activitate. 

Angajații CNA mai spun că tarifele percepute de notari contravin prevederilor Legii cu privire la metodologia calculării plăţii pentru servicii notariale. 

„Solicitanţii serviciilor notariale sunt impuşi să suporte cheltuieli suplimentare, disproporționale bunurilor tranzacționate, asta în condiţiile în care, veniturile medii ale notarilor în anul 2015 depășesc de zeci de ori veniturile medii pe economie și ale funcţionarilor publici. Profitul mediu lunar al unui notar constituie circa 100.000 lei, în timp ce cuantumul salariului mediu lunar pe economie pentru anul 2015 a constituit 4,5 mii lei. În acelaşi timp, conform datelor statistice, salariul mediu lunar al unui funcționar public în 2015 a constituit 5,7 mii lei. Având în vedere că notarul de asemenea  este investit să îndeplinească un serviciu de interes public, constatăm că veniturile acestuia sunt disproporționale față de veniturile altor funcționari”, potrivit studiului. 

CNA accentuează că repartizarea teritorială a notarilor nu este proporțională numărului populației, jumătate din aceștia activând în municipiul Chișinău, densitatea fiind de trei ori mai mare decât media pe republică. Din acest motiv, în unele raioane nu se ajung notari, iar populația este nevoită să suporte consecințele.

Autorii studiului au solicitat și opinia Uniunii Notarilor din Moldova. Printre altele, Uniunea susține că legea ce stabilește metodologia calculării tarifelor nu a fost modificată de 13 ani, stipulează tarife minime, cu caracter de recomandare, și este neconstituțională. „O explicație a veniturilor mari este că notarii lucrează pe alb, precum și prin necesitatea asigurării unui trai decent la pensie. Referitor la existenţa dinastiilor profesionale, Uniunea Notarilor consideră că acestea, în principiu, sunt salutabile, iar transmiterea aptitudinilor și experienței este benefică”, se mai spune în document.