Măsurile Băncii Naționale a Moldovei (BNM) pentru temperarea creșterii prețurilor trebuiau luate mai devreme, deoarece ele se propagă cu întârziere de trei-patru trimestre asupra economiei, se arată într-un studiu al centrului analitic Expert-Grup. Experții recomandă depolitizarea subiectului și o țintire mai eficientă a compensațiilor pentru tarifele majorate, în condițiile în care inflația a depășit 29%, iar Banca Națională a majorat dobânda de politică monetară până la 18,5% pentru a o tempera.   

„Deși politica monetară este, per ansamblu, adecvată situației inflaționiste curente, deseori deciziile de politică monetară se iau cu anumite întârzieri în raport cu prognozele inflaționiste. Estimările noastre empirice confirmă faptul că, de cele mai dese ori, BNM tinde să ajusteze politica monetară în funcție de evoluțiile curente ale inflației, și mai puțin în funcție evoluțiile anticipate”, menționează directorul executiv al centrului analitic Expert-Grup, Adrian Lupușor.

Expertul spune că, per ansamblu, politica monetară reacționează adecvat tendințelor inflaționiste curente. Însă se atestă anumite carențe în promovarea unei politici monetare anticipatorii pentru a reacționa în avans la riscurile inflaționiste.

„Această problemă este critică în special dacă luăm în considerație că efectele deciziilor de politică monetară se propagă foarte lent, în decurs de 3-4 trimestre, din cauza disfuncționalităților din piața de capital și a nivelului scăzut al intermedierii financiare în economie. În asemenea circumstanțe, deciziile de politică monetară trebuie să răspundă în primul rând riscurilor inflaționiste și doar în al doilea rând inflației curente”, precizează el.

Potrivit stidului, pentru o politică anti-inflaționistă mai eficientă politica monetară trebuie să se focuseze mai mult pe riscurile inflaționiste și viitoarele presiuni inflaționiste, decât pe evoluțiile curente. Prin urmare, deciziile de politică monetară trebuie să țintească ancorarea așteptărilor inflaționiste și nu temperarea presiunilor inflaționiste deja materializate.

În același timp, el recomandă depolitizarea discuțiilor despre inflație, evitarea presiunilor politice pe BNM și consolidarea independenței Băncii Naționale. O altă recomandare se referă la țintirea mai eficientă a compensațiilor pentru tarifele majorate. 

„Deși compensațiile sociale au avut un rol important în atenuarea repercusiunilor sociale ale creșterii tarifelor la gazele naturale, acestea pot avea efect mai mare în cazul unei țintiri mai eficiente a familiilor cu venituri reduse. „Cea mai simplă formulă ar fi acordarea compensațiilor respective doar familiilor care nu consumă mai mult de un anumit plafon maxim de gaze naturale pe lună”, recomandă directorul Expert Grup.

BNM a precizat în mai multe rând ca a încercat să intervină cu instrumente sale, dar a enumerat pentru inflația crescută o serie de factori destabilizatori, creșterea cotațiilor resurselor energetice pe piețele internaționale, a produselor alimentare, plus perturbările din lanțurile de producție și aprovizionare.

Anterior, și doctorul în economie, Sveatoslav Mihalache, a afirmat că înăsprirea politicii monetare a BNM a întârziat. Acesta a declarat pentru Anticoruptie.md că măsurile respective ar fi trebuit luate încă în vara anului trecut, atunci când se profila o scumpire generalizată a produselor alimentare și a resurselor energetice.