Comitetul pentru prevenirea torturii (CPT) al Consiliului Europei a constatat, în cadrul unei vizite as-hoc, că violența și intimidările între deținuți persistîă în penitenciarele din Republica Moldova, la fel ca și ierarhiile neformale și condițiile „de lux” pentru unii deținuții, în ciuda numeroaselor recomadări făcute anterior autorităților moldovenești. Mai multe probleme constatate de experțiii CPT au fost expuse într-un raport, publicat miercuri. Avocatul Poporului recunoaște existența problemelor în penitenciare, dar spune că „lucrurile nu se mișcă atât de repede precum ar fi de dorit”.  

Raportorii CPT au realizat raportul de monitorizare în cadrul unei vizite efectuate în Republica Moldova în decembrie 2022 pentru a reexamina tratamentul și condițiile de detenție ale persoanelor din închisoare. În acest scop, CPT a vizitat Penitenciarul nr. 4 din Cricova, Penitenciarul nr. 13 din Chișinău și Penitenciarul nr. 18 din Brănești. În raport este evidențiat faptul că închisorile încă nu reușesc, în general, să asigure un mediu sigur pentru persoanele încarcerate. 

„Un număr mare de persoane deținute au descris delegației CPT atmosfera generală de intimidare și violență creată de liderii informali ai închisorii și de cercurile lor apropiate. Situația persoanelor considerate „umilite” sau „de neatins”, adică a celor care se află în cea mai joasă „castă” a ierarhiei informale a deținuților, rămâne un motiv serios de îngrijorare. CPT consideră că aceasta ar putea fi considerată ca reprezentând o încălcare continuă a articolului 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, notează sursa citată.

Situația nesarisfăcătoare în închisori este legată în special de lipsa cronică de personal de supraveghere, liderii informali ai deținuților și existența unor dormitoare de mare capacitate. Raportorii menționează că nu există o evaluare adecvată a riscurilor și a nevoilor persoanelor în momentul încarcerării și nici o clasificare a persoanelor pentru a identifica în ce închisoare, bloc sau celulă ar trebui să fie plasate. De altfel, unii deținuți au condiții mai mult decât decente de detenție, în timp ce alții se înghesuiesc într-o celulă dărăpănată. 

„Condițiile materiale din unitățile vizitate erau în general proaste, multe celule și dormitoare fiind dărăpănate, murdare și slab echipate. CPT a observat, de asemenea, supraaglomerarea în mai multe celule și dormitoare la penitenciarele Chișinău și Cricova. Mai mult, delegația a observat o distribuție izbitor de inegală a deținuților în cadrul unităților vizitate, situație strâns legată de fenomenul ierarhiei informale a deținuților; anumiți deținuți privilegiați locuiau în camere spațioase sau chiar în apartamente mici formate din mai multe camere, cu echipament abundent”, se menționează în raport. 

În concluzie, CPT recomandă ca deținuții să fie distribuiți în mod echitabil în celule și dormitoare și să li se asigure cel puțin 4 m² de spațiu de locuit de persoană. Celulele și dormitoarele ar trebui să fie menținute în stare corespunzătoare de reparații și igienă și să fie dotate corespunzător. De altfel, CPT remarcă faptul că deținuții sunt lipsiți în mare parte de îngrijiri medicale și recomandă să fie luate măsuri și în această direcție. 

Contactat de anticoruptie.md, Avocatul Poporului, Ceslav Panico, a confirmat detaliile incluse în raport despre starea lucrurilor în penitenciare. Panico spune că începând cu 2018 au fost făcute nenumărate demersuri, dar acestea așa și nu au fost implementate. 

„Referitor la subcultura criminală, acest subiect este foarte bine cunoscut înca din 2018, atât Oficiul Avocatului Poporului, dar și Consiliul pentru prevenirea torturii, au constatat și raportat aceasta problemă de mai mult timp, inclusiv și faptul cum unii din deținuți au mai multe privilegii și servicii/drepturi decât alți. Din păcate, lucrurile nu se misca atat de repede așa cum ne-am dori. Această problemă continuă să afecteze și alte aspecte ale condamnaților - dreptul la sănătate, condițiile de detenție (în special repartizarea condamnaților), violența între deținuți”, a precizat Avocatul Poporului. 

Cu toate acestea, spune Ombudsmanul, deși în ultima perioadă au fost luate măsuri dure față de acest fenomen este nevoie de unele mai concrete. tot în ultima perioadă Ministerul Justiției, dar și Administrația Națională a Penitenciarelor au luate mai multe măsuri dure față de acest fenomen, iar în scurt timp 

„Datorită faptului că numărul deținuților este în descreștere mai mulți ani la rând și au fost luate mai multe măsuri dure față de acest fenomen, prin strategiile Ministerului Justiției și Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), sperăm ca acest fenomen să fie diminuat în urmatoarea perioadă. Însă, ar mai fi nevoie de măsuri mai concrete și de atras atenția în special la grupurile de deținuți vulnerabili ca să nu fie indimidați. Cum ar fi persoanele care s-au dezis de așa-zisele legi ale subculturii criminale și au cerut protecție specială în acest sens. Aici am avea nevoie de un concept mai concret și ca ANP-ul sa fie mai proactiv”, a conchis Ceslav Panico. 

Precizăm că timp de 26 ani Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat Republica Moldova de 590 de ori, în urma constatării a 764 de violări ale drepturilor omului. Dintre acestea Republica Moldova a fost condamnată în 48 de cazuri pentru condiții proaste de detenție.