Chiar dacă în anul 2022, în Republica Moldova, sunt înregistrate 57 de partide politice, numărul membrilor raportați de acestea este mai mic față de anul 2020, când erau înregistrate 51 de partide. Totodată, în ultimii ani, partidele politice raportează mai puține venituri, cea mai mare parte a acestora fiind din alocațiile de la bugetul de stat. Concluziile respective au fost formulate de Asociația Promo-LEX, în baza monitorizării finanțării partidelor politice în anul 2022.
Asociația notează în anul 2022, au declarat venituri doar 35 de partide politice, iar alte 18 partide au raportat zero venituri. Totodată, 94% din totalul veniturilor raportate au fost declarate de opt partide politice, celelalte partide au cumulat 6%. „Toate sursele financiare raportate sunt în mâna doua a opt partide politice”, a subliniat Mariana Focșa, analistă Promo-LEX.
Aceeași situația se atestă privind cheltuielile raportate, 93% dintre care sunt făcute de 8 partide politice, lideri fiind PAS (15,6 mln de lei), PSRM (6,4 mln de lei) și PDM (3,3 mln de lei). 34 de partide politice au raportat cheltuieli în valoarea de peste 36 de mln de lei, iar alte 19 partide au raportat zero cheltuieli, ceea ce înseamnă că ele sunt inactive. Totodată, după ce au contrapus informațiile din rapoartele prezentate de partidele politice și cea a monitorilor din teritoriu, Promo-LEX a stabilit că partidele nu au raportat toate cheltuielile făcute în 2022.
Potrivit Marianei Focșa, în ultimii trei ani, partidele au raportat mult mai puține venituri. Dacă în anul 2019 totalul veniturilor raportate a fost de peste 70.028.300 lei, atunci în 2022 această cifră a fost de peste 47 de mln de lei. Cele mai multe venituri le-a raportat PAS - peste 16 mln de lei, PSRM - 8,5 mln de lei și PDM - 4 mln de lei.
Potrivit datelor publicate, 82% din sursele de venit ale partidelor au fost din alocațiile de la bugetul de stat, 10% din activitate economică, 6% din donații și doar 2% din cotizațiile de membru. Începând cu anul 2016, când partidele au început să primească alocații de la buget, ponderea acesteia în sursele de venit ale partidelor a crescut constant, de la 62% în anul 2020, la 82% în 2022. Experții Promo-LEX își exprimă îngrijorarea în legătură cu aceasta. „În situația respectivă considerăm că, dacă la un moment dat partidul ar înceta să mai primească alocații de la bugetul de stat, acesta nu ar avea venituri și ar nimeri în categoria partidelor inactive care sunt, la moment, și așa foarte multe în Republica Moldova”, concluzionează Mariana Focșa, menționând că și alocațiile de la bugetul de stat le primesc, în marea majoritate, trei partide politice.
Veniturile din cotizațiile de partid constituie doar 2% din total, acestea fiind raportate doar de 14 partide politice. Totodată, și numărul persoanelor care au achitat cotizații, comparativ cu numărul de membri raportați de partide, este foarte mic. Potrivit expertei Promo-LEX, cele mai reușite rezultate în acest sens au fost atinse de PAS, care au raportat 10651 de membri și a colectat cca 70% din venituri din cotizațiile de membru. Totodată, PSRM a raportat peste 15.300 de membri, iar cotizațiile au fost achitate doar de aproximativ 338 de persoane, PDCM - 1864 de membri, dar au achitat cotizația doar 87 dintre ei. „Nu corespunde numărul de cotizanți cu numărul de facto de membri declarați, ceea ce pune la îndoială dacă informația este într-adevăr corectă cu privire la numărul de membri declarați”, conchide Mariana Focșa. Ea a adăugat că din cele 14 partide care au raportat cotizații, liderii a doar 7 dintre ele au achitat cotizațiile.

Partidele cu cei mai mulți membri de partid sunt ȘOR - peste 48.000 de membri de partid, PACE – 20.000 de membri, PSRM - peste 15.300 de membri, PAS - 10.651 de membri și PL – 10.600 de membri. Totodată, partidul ȘOR este și cel care a pierdut cei mai mulți membri de partid – peste 26.000 de persoane, urmat de Platforma Demnitate și Adevăr - 6200 de membri și PL - 3792 de membri.
Raportul Promo-LEX arată că veniturile niciunuia dintre partidele politice nu a atins, în 2022, nici măcar jumătate din plafonul de 59 de mln de lei, stabilit de lege și nici veniturile raportate de toate partidele nu reușesc să atingă plafonul.
Doar 15 partide au raportat colectarea donațiilor, în valoare totală de 2 mln de lei, dintre care 93% procente au fost efectuate de membrii de partid și doar 5% - de alte persoane fizice și 2% - de persoane juridice. Experții constată că partidele nu valorifică nici această modalitate de acumulare a veniturilor pentru partidele politice.

Promo-LEX atenționează că, potrivit modificărilor legislative, activitatea partidelor politice care nu vor depune rapoartele financiare la Comisia Electorală Centrală (CEC) în termen și în formatul stabilit, va fi limitată. Partidele care nu vor prezenta rapoartele financiare timp de 2 ani consecutiv vor fi radiate. Totodată, potrivit experților asociației, modulul CEC „Control financiar”, prin care partidele trebuie să raporteze situația financiară, prezintă dificultăți pentru raportare, dar și pentru utilizare de către societatea civilă, fiind dificil de a vizualiza rapoartele, ceea ce nu contribuie la sporirea transparenței finanțării partidelor politice. Până la 31 martie, 57 de partide politice să depună rapoarte financiare, au fost publicate rapoartele doar a 51 de partide politice (89%). Numai 61% dintre partide au depus rapoarte în termen și în formatul stabilit.
Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.
Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.
Comentarii