Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării susține că importurile Uzinei Metalurgice din Râbnița în ultimii doi ani provin integral de la companii rezidente în România controlate de cetățeni din Ucraina și Republica Moldova, inclusiv rezidenți din regiunea transnistreană.
Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova au dezvăluit în 2022 că creșterea importului de fier vechi în Moldova cu un an mai devreme a coincis cu activizarea pe piață a unei companii din România conectată la grupul de firme ale omului de afaceri din Transnistria Oleg Babii – MMS Minerals & Metals SRL.
Între 2013–2019, Oleg Babii a fost asociatul unic și administrator al BPM-Trade SRL din Rezina. Oleg Babii este unul dintre principalii jucători pe piața produselor metalurgice din Republica Moldova.
Potrivit registrului de companii din România Termene.ro, în 2020, această firmă a avut o cifră de afaceri de 21,6 milioane de lei românești (echivalentul a circa 4,3 milioane de euro). Oleg Babii a spus că BPM-Trade SRL prestează doar servicii de transport pentru MMS Minerals & Metals SRL, precum și pentru alte companii din România care livrează fier vechi pentru combinatul din Râbnița.
„Eu propun servicii de transport absolut tuturor companiilor. Am 80 de mașini și, în prezent, folosesc doar 30% din camioane. Oferim servicii de transport pentru toate firmele”, a recunoscut el.
În același timp, Oleg Babii a respins orice participație în acționariatul MMS Minerals & Metals SRL. „Nu avem nimic în comun cu această companie. Această firmă aparține românilor”, a insistat proprietarul BPM-Trade.
„Românii” din MMS Minerals & Metals SRL sunt de fapt cetățenii Republicii Moldova Radomir și Petru Șeremet din Chișinău – fiu și tată – și Cristina Golubcova originară din Râbnița, regiunea separatistă transnistreană.
Mai precis, conform registrului de companii din România, MMS Minerals & Metals SRL este administrată de către Radomir Șeremet și îi are ca acționari pe Petru Șemeret din Chișinău (60%) și pe Cristina Golubcova, care deține o participație de 40% în afacere din februarie 2022.
În același timp, Radomir Șeremet este asociatul omului de afaceri transnistrean Oleg Babii în compania românească Moldmetal Trading SRL. Businessmanul transnistrean figurează în registrul de companii din România în calitate de cetățean ucrainean. Această firmă este unul dintre principalii traderi de produse finite ale Uzinei Metalurgice Moldovenești în România și în mai multe țări europene.
Conform Termene.ro, în 2020, Moldmetal Trading SRL a avut o cifră de afaceri 270,8 milioane de lei românești (circa 54,1 milioane de euro).
Deși Radomir Șeremet și Oleg Babii au evitat să spună cine este Cristina Golubcova, aceasta figurează în calitate de fondatoare a companiei MMS Modern Management Systems SRL din Republica Moldova, unde apare ca administrator Vladimir Boldețchi, managerul de la BPM-Trade SRL, firma lui Babii.
BPM-Trade SRL este unul dintre cei mai mari traderi în Republica Moldova ai produselor uzinei metalurgice din stânga Nistrului.
Citește de asemenea: Cine ține în viață Uzina Metalurgică din Râbnița: interese și jucători
Conform Notei Informative privind atribuirea statutului de monopol fiscal SA Metalferos, de fapt, Uzina Metalurgică Moldovenească este cea care determină prețurile pe piața fierului vechi din Republica Moldova din cauză că nu mai există în regiune o altă companie care ar putea să cumpăre fierul vechi.
„Astfel, deși prețul de la bursă London Metal Exchange - LME Steel Scrap constituie prețul de referință pentru a ghida relațiile contractuale dintre Uzina Metalurgică din Râbnița și furnizorii de deșeuri și resturi de metale feroase, în perioada mai-noiembrie 2022, prețul mediu de achiziție al compania transnistreană pentru importuri a constituit 7.206 de lei per tonă, adică cu 8,7% mai mult (575 de lei) față de achizițiile de la companiile moldovenești – 6.631 de lei”, se menționează în nota informativă a Guvernului.
Mai mult decât atât, subliniază sursa citată, pentru perioada ianuarie-noiembrie 2023, discrepanța între prețurile de achiziție importuri – 6.985 de lei per tonă versus companiile moldovenești – 6.153 de lei per tonă – a crescut până la 13,5%. „Uzina Metalurgică oferă în medie importatorilor un preț cu 832 de lei (45 de dolari) per tonă mai mare în raport cu companiile locale. Din moment ce infrastructura logistică nu permite deocamdată exporturi substanțiale ale deșeurilor de metale, companiile din Republica Moldova de facto nu au altă opțiune de comercializare finală a fierului vechi decât Uzina Metalurgică din Râbnița”, se precizează în documentul publicat de Guvern.
Citește de asemenea: Caracatița Rusiei și controlul asupra obiectivelor energetice din Republica Moldova
Uzinia Metalurgică Moldovească este unul dintre cei mai mari contribuabili ai bugetului regiunii separatiste transnistrene. Miracolul funcționării acestui obiectiv constă în faptul că lucrează pe gazele primite de la Tiraspoltransgaz-Pridnestrovie pe care le oferă Moldgres-ului pentru generarea de electricitate.
Conform tarifelor publicate pe site-ul său, Tiraspoltransgaz vinde o mie de metri cubi de gaze MMZ-ului cu 1.500 de ruble transnistrene, echivalentul a circa 94 de dolari, în timp ce prețul de achiziție a gazelor de către Moldovagaz de la Gazprom a fluctuat din octombrie 2021 și până în prezent de la 350 de dolari până la aproape 1.000 de dolari conform unei formule de preț stabilite între cele două părți.
Misiunea principală a combinatului este să facă infuzie de capital în valută forte prin produsele vândute pe piețele europene datorită beneficiilor Acordului de Asociere și Liber Schimb semnat de Republica Moldova și Uniunea Europeană (DCFTA) în iunie 2014, ce include și Transnistria.
Conform unui raport al Ministerului Dezvoltării Economice de la Tiraspol, la sfârșitul anului 2021, vânzările MMZ au ajuns la 432,2 milioane de dolari americani, alcătuind aproape jumătate din valoarea totală a exporturilor regiunii separatiste.
Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.
Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.
Comentarii