Cum văd experții planificarea bugetară pe 2022. Cum poate fi compensat deficitul bugetar

Mădălin Necșuțu
29/11/2021

Guvernul Republicii Moldova va putea suplini deficitul bugetar prognozat la 15,3 miliarde de lei din bugetul pe anul următor din granturile venite din partea partenerilor externi care vor fi de două ori mai mari decât cele planificate, explică expertul economic al IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Ioniță este de părere că în 2022 este prevăzută majorarea fondului de salarizare cu 10%, iar beneficiarii vor fi în primul rând cei cu cele mai mici salarii. Aceștia ar urma să aibă în 2022 salarii mai mari cu 20-30%, iar celelalte categorii de bugetari – cu 5-7%.

Însă, spune expertul, din cauza inflației de 10-11%, bugetarii nu vor simți efectele majorării salariilor. „La ziua de astăzi salariile pentru anul viitor sunt planificate să aibă o creștere modestă, dar sper foarte mult că creșterea va fi cu mult mai mare”, a spus expertul în cadrul unei emisiuni realizate de IDIS Viitorul.

Bugetul pentru anul viitor prevede la capitolul venituri suma de 80,9 miliarde de lei , iar la capitolul cheltuielile se vor ridica la 96,2 miliarde de lei.

Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2022 a fost votat joi, 25 noiembrie, în prima lectură, cu votul a 57 de deputaţi, iar cel mai probabil urmează urmează a fi votat în cea de-a doua lectură în această săptămână, fără mari modificări. Executivul prognozează o creştere economică cu 4,5%, o inflaţie medie anuală de 6,9%, o majorare a exporturilor de 10,6% şi a importurilor – de 5,1% şi o creştere a salariului mediu pe economie cu 10% faţă de anul curent. El a mai explicat Republica Moldova s-a confruntat în ultimii șapte ani cu probleme bugetare în mod constant, în principal din cauza problemelor legate de „furtul miliardului” și neelucidarea acestui caz, iar partenerii nu mai dădeau granturi sau împrumuturi, astfel s-a apelat la împrumuturile interne.

„În contextul unei izolări internaționale a Republicii Moldova, noi nu am avut finanțare pe extern, am fost nevoiți să ne finanțăm pe intern, cea ce a provocat creșterea costurilor bugetare cu plata dobânzilor la creditele contractate pe intern. Dacă anul trecut pentru plata dobânzilor pentru creditele interne a fost nevoie de 1,3 miliarde lei moldovenești [circa 65 de milioane de euro – n.r.], atunci în 2022 această sumă se va dubla până la 2,5 miliarde lei. Anul viitor Republica Moldova va trebui să aloce 6,2 miliarde de lei pentru achitarea datoriilor. 2,9 miliarde de lei pentru dobânzi la credite interne și externe, iar 3,3 miliarde de lei pentru întoarcerea împrumuturilor mai vechi”, a afirmat analistul economic.

Expertul mai menționează că în 2021, pe de o parte, datorită deschiderii care există pentru noua guvernare, pe de altă parte, datorită creșterii fără precedent a cheltuielilor cetățenilor, vor fi mai mari veniturile bugetare decât anul trecut, din TVA și accize, cu circa 6 miliarde de lei.

În paralel, expertul financiar al Institutului de Politici și Reforme Europene (IPRE), Dumitru Vicol, a atras atenția, luni, într-un interviu pentru Europa Liberă că Sistemul de pensii din Republica Moldova nu poate supraviețui fără creșterea vârstei de pensionare sau implementearea unui sistem de pensii private.

„Noi suntem cumva la o răscruce acum: dacă continuăm să cheltuim mai mult pe pensii și salarii, fără să investim în infrastructură, noi vom ajunge la un moment când o să avem datoria publică 60% din PIB [față de 40% -n.r.] și atunci o să avem probleme o perioadă de timp mare, nu vom mai putea să împrumutăm”, a declarat el. Expertul a mai spus că ninic măcar pragul de 63 de ani nu ar fi suficient și vârsta de pensionare pentru funcționarea sistemului ar trebui să fie undeva la 67 de ani.

Mădălin Necșuțu
29/11/2021




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii