Curtea Constituțională a admis excepțiile de neconstituționalitate invocate de șase judecători care au contestat la Curtea Supremă de Justiție deciziile Comisiei de evaluare a candidaților la funcții din Consiliul Superior al Magistraturii. Mai exact, Curtea a declarat neconstituțional textul „dacă constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Avocații judecătorilor Angela Bostan, Sergiu Osoianu, Ecaterina Buzu, Iurie Bejenaru și Vitalie Stratan și judecătorul Vladislav Holban, care figurează în dosare pendinte la CSJ, au contestat mai multe prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. Totuși, având în vedere actul de sesizare, CC a examinat doar constituționalitatea textului „dacă constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin. (8) lit. b) din Legea menționată.

Autorii excepțiilor au notat că textul contestat reduce, în mod semnificativ, limitele controlului judecătoresc asupra deciziilor Comisiei de evaluare privind nepromovarea evaluării, contrar articolelor 20, 23 alin. (2) și 54 din Constituție. Pornind de la argumentele invocate, CC „a declarat neconstituțional textul „dacă constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin. (8) lit. b) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

„Prin textul de lege contestat, legislatorul a stabilit că deciziile Comisiei de evaluare pot fi verificate de către colegiul special doar sub aspectul îndeplinirii criteriilor de integritate etică și financiară de către candidat. În consecință, controlul judecătoresc al colegiului special se extinde doar asupra chestiunilor de fond, fără a acoperi chestiunile de procedură.

Curtea a notat că legea trebuie să prevadă un remediu în cazurile în care candidatului nu i-au fost asigurate drepturile procedurale în cadrul procedurii de evaluare. În funcție de eventualele vicii procedurale de la etapa evaluării, de natura dreptului procedural afectat, precum și de circumstanțele particulare ale cauzei, neasigurarea unui drept procedural poate fi considerat o problemă centrală a litigiului. În această cauză, Curtea a observat că dispozițiile contestate nu le permit candidaților nepromovați să solicite reluarea procedurii de evaluare atunci când decizia Comisiei de evaluare este afectată de vicii procedurale grave.

Curtea a observat că la limitarea controlului judiciar al deciziilor Comisiei de evaluare legislatorul nu a avut în vedere nici faptul că împotriva deciziilor în discuție legea prevede o singură cale de atac. După epuizarea remediului din fața completului special candidatul nu va putea pune în discuție în fața altui organ jurisdicțional încălcarea drepturilor sale procedurale la etapa evaluării. Acest fapt presupune că viciile în discuție nu vor fi examinate de nicio autoritate jurisdicțională, indiferent de gravitatea încălcărilor comise la evaluarea candidatului”, a declarat președinta CC, Domnica Manole.

Aceste constatări i-au permis Curții să ajungă la concluzia că dispozițiile contestate nu le asigură candidaților nepromovați beneficiul unei „examinări suficiente” a problemelor centrale ale contestațiilor formulate în fața completului special al CSJ.

Amintim că, după verificarea și/sau audierea a 23 de candidați, din 28 câți erau inițial (dintre aceștia, patru au renunțat la concurs, iar unul nu a promovat evaluarea în baza nedepunerii în termen a declarației de avere și interese personale, conform art. 9 alin. 2 din Legea nr. 26/2022), doar cinci au trecut testul integrității. Alți 18 candidați nu au promovat evaluarea Comisiei pre-vetting. Până acum, la Curtea Supremă de Justiție au fost depuse 14 contestații împotriva deciziilor Comisiei, toate din rândul judecătorilor de carieră: Anatolie Țurcan, Vitalie Stratan, Iurie Bejenaru, Angela Bostan, Vladislav Holban, Sergiu Osoianu, Ecaterina Buzu, Mihail Bușuleac, Nicolae Șova, Veronica Cupcea, Aliona Miron, Victor Sandu, Natalia Clevadî, Stanislav Sorbalo. În context, amintim că în privința judecătorului Anatolie Țurcanu Anatolie CSJ s-a pronunțat, respingând contestația. În cinci contestații este anunţată întrerupere până la adoptarea de către Curtea Constituţională a unei soluţii pe marginea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, iar celelalte cauze urmează a fi examinate, precizează Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției într-un comunicat de presă.