Curtea de Apel a dat curs cererii fostului demnitar Valeriu Pleșca pentru a o cerceta penal pe activista Nata Scobioală, care l-a vizat într-o anchetă de presă. Expert: „E un precedent periculos”

Julieta Savițchi
09/10/2018
Foto: colaj CIJM

Activista Nata Scobioală riscă să fie cercetată penal pentru defăimare, la cererea unui fost demnitar public, actualmente om de afaceri. Curtea de Apel Chișinău a admis recursul semnat de către administratorul firmei Green Farm SRL, care aparține familiei lui Valeriu Pleșca, fost deputat și ministru al Apărării. Instanța a anulat astfel două ordonanțe ale procurorilor și o decizie a Judecătoriei Chișinău, prin care au fost respinse plângerile fostului ministru. Experții consideră că decizia Curții de Apel Chișinău ar pute deveni un precedent periculos, iar mai mulți jurnaliști au declarat că se solidarizează cu activista.

Instanța de apel și-a argumentat decizia prin faptul că „procesul penal efectuat în această cauză are un caracter incomplect și neobiectiv”, iar organul de urmărire penală nu a examinat plângerea „complet și multiaspectual”. Judecătorul Ghenadie Lîsîi, care a semnat decizia, a recomandat organului de urmărire penală „să se axeze pe verificarea legalității și corespunderii informației publicate de către jurnalista Nata Scobioală cu realitatea, reținând în acest caz și alegațiile petiționarilor”. Procuratura sectorului Buiucani a refuzat anterior de două ori să pornească urmărirea penală în cazul Natei Scobioală, la cererea omului de afaceri, pe motiv că acestea nu sunt întemeiate.

Valeriu Pleșca s-a arătat deranjat că într-o investigație despre cum au fost repartizați banii oferiți de Guvernul României pentru reparația grădinițelor din Republica Moldova autoarea Nata Scobioală a scris, făcând referință la un articol publicat de point.md, că fostul ministru a beneficiat în 2012 de două credite, de 301.000 de euro și de 613.000 de euro.

Investigația jurnalistică, realizată într-un proiect al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație, a fost publicată și pe portalul Anticoruptie.md. „Faptul că în context este indicat că Banca Socială a fost lichidată în urma condițiilor impuse de FMI, după ce a fost descoperit furtul unui miliard, mă inculpă în furtul din sistemul bancar. Este scris manipulatoriu și oamenii așa înțeleg când citesc. Nu vreau ca peste ani copiii mei să aibă de suferit din cauza acestei informații. Dacă fiica mea dorește să se angajeze la muncă în București și poate fi respinsă că tatăl ei ar fi furat miliardul? Eu am muncit întotdeauna cinstit. Trebuia să mă întrebe și aveam să-i spun adevărul”, a declarat fostul demnitar.

Valeriu Pleșca ne-a mai comunicat că nu vrea ca Nata Scobioală să ajungă la închisoare, dar a depus plângere penală pentru „a identifica comanditarii articolului”: „În instanță este pe rol un proces civil pentru apărarea onoarei și demnității. Nu există un portal al Centrului Român de Investigații Jurnalistice, nu știm dacă exista în realitate așa ceva. Verificați ce fel de jurnalistă este Nata Scobioală, nici nu are studii, nu credeți că vă afectează reputația breslei?”, a mai întrebat Pleșca.

La rândul său, Nata Scobioală susține că ea a preluat informațiile despre creditele luate de Valeriu Pleșca din alte surse media, la care a făcut referință. „Nu l-am contactat pe Pleșca, deoarece informația nu a fost contestată de acesta. Am preluat doar ceea ce au scris alții înainte, din surse deschise”.

Activista a declarat că se simte deja hărțuită de mai mult de un an: „Sunt citată la procese, la interogatorii...”. 

Tatiana Puiu, reprezentantă a Freedom House în Moldova, califică situația creată drept un precedent periculos pentru libertatea de exprimare, întrucât, în opinia ei, decizia Curții de Apel Chișinău prezintă mai multe semne de întrebare, mai ales că în Codul Penal nu este prevăzută infracțiunea de calomnie.

„Este grav aspectul unde Curtea de Apel operează cu expresii de gen „urmărirea penală nu a fost efectuată complet și obiectiv”. Procurorul a refuzat intentarea procedurii contravenționale, iar dosar penal nici nu putea să intenteze pe motiv că în Codul Penal nu există răspunderea penală pentru calomnie. Aceasta a fost decriminalizată cu mai bine de zece ani în urmă. Mai mult, chiar dacă ar exista componența de contravenție, a trecut un an și Nata nu mai poate fi atrasă la răspundere, deoarece a expirat termenul de prescripție”, a precizat Tatiana Puiu. Tatiana Puiu consideră că răspunderea pentru calomnie ar trebui exclusă și din Codul Contravențional. 

Președinta Centrului de Investigații Jurnalistice, Cornelia Cozonac, susține că jurnaliștii, activiștii civici și bloggerii care scriu pe teme de interes public nu ar trebui să fie hărțuiți și târâți prin instanțe, dacă își fac munca cu bună credință. „În cazul dat, Nata Scobioală a scris despre cum se cheltuiesc banii din asistența acordată de Guvernul României pentru reparația grădinițelor din Republica Moldova. Materialul ei nu este îndreptat împotriva omului de afaceri Valeriu Pleșca. Era corect să îi ia și opinia lui, dacă îl viza în articol, dar această scăpare nu trebuie să constituie motiv să o poarte pe la procuratură și în instanțele de judecată”, observă Cozonac.  

„Replica lui Valeriu Pleșca a fost inclusă în articol la foarte scurt timp de la publicare, inclusiv pe portalul nostru Anticoruptie.md. Deci, chiar nu văd motive pentru a înainta cu procesele de judecată. Din păcate, acest proces transmite un semnal prost societății, și anume că jurnaliștii și activiștii pot să fie reduși la tăcere și hărțuiți prin procese de judecată. Procesele însă costă bani publici, iar la acest aspect, cred, procurorii ar trebui să atragă atenție”, a semnalat jurnalista. 

Nata Scobioală este activistă civică și bloggeriță pe portalul Anticoruptie.md. Ea a participat la mai multe instruiri organizate de Centrul de Investigații Jurnalistice și a realizat materiale de investigație. 

Julieta Savițchi
09/10/2018




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii