Magistrații Curții de Apel Chișinău au admis parțial joi, după șapte zile de proces, contestațiile mai multor partide cu privire la modificarea deciziei Comisiei Electorale Centrale (CEC) privind numărul secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare din 11 iulie curent. Demersurile formațiunilor politice contestau decizia CEC, adoptată la inițiativa secretarului Maxim Lebedinschi, de a deschide doar 139 de secții în străinătate.

Astfel, CEC este obligată să își modifice hotărârea din 5 iunie și să aprobe deschiderea cel puțin 190 de secții de votare în diaspora, după cum prevedea avizul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene.

Acest dosar a fost examinat șapte zile de judecătorii Curții de Apel Chișinău. În această perioadă, reprezentanții formațiunilor politice au depus zece cereri de recuzare a magistraților Ion Muruianu, Anatolie Minciuna și Elena Palanciuc. Drept rezultat, Ecaterina Palanciuc a fost înlocuită cu judecătoarea Veronica Negru.

Contestații au fost depuse de Partidul Unității Naționale, Partidul Acțiune și Solidaritate, Alianța pentru Unirea Românilor, Platforma DA, Partidul Democrația Acasă, Partidul Acasă Construim Europa și Blocul electoral „Renato Usatîi”. Reprezentanții acestor formațiuni au solicitat deschiderea unui număr mai mare de secții de vot pentru cetățenii aflați în diasporă decât cel aprobat de CEC.

În plus, Avocatul Poporului a intervenit în proces și a constatat că Hotărârea CEC din 5 iunie contravine drepturilor omului și nu va asigura realizarea dreptului la vot pentru toți cetățenii. 

La 8 iunie curent, Comisia a majorat numărul de secții de la 139 la 146, însă aceasta nu a reprezentat mare lucru decât închiderea unor unități și deschiderea altora.

Pe 5 iunie, CEC a stabilit organizarea a 139 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021. Cifra de 139 a fost propusă secretarul CEC, Maxim Lebedinschi, care a invocat trei motive: lipsa unei finanțări suficiente; greutățile pe care le pot întâmpina cetățenii pentru găsirea noilor secții care se propunea să fie deschise și lipsa probelor ce ar fi confirmat că statele în care se propunea să fie deschise noi secții de vot și-ar fi dat acceptul pentru aceste locații.