Sprijinul financiar acordat până acum Republicii Moldova de către Uniunea Europeană a avut un impact limitat, iar statul a înregistrat puțin progrese în sectoarele către care au fost direcționați banii. Printre cauzele care au dus la o implementare defectuoasă a proiectelor finanțate de UE se numără lipsa voinței politice și guvernanța defectuoasă de la Chișinău. Concluziile se constată într-un raport al Curții Europene de Conturi care a examinat dacă asistența acordată până acum de către UE a contribuit în mod eficient la consolidarea administrației publice moldovenești.                 

Auditul a vizat mai multe proiecte,concentrându-se în special pe cele din domeniile care beneficiază de proporția cea mai mare a sprijinului din partea UE: justiție, finanțe publice, sănătate și apă. Începând cu 2007, Moldova a primit ajutor financiar în sumă de 782 de milioane de euro prin intermediul instrumentelor europene de vecinătate, ceea ce, potrivit raportului,  reprezintă o sumă anuală de aproape 37 de euro pe cap de locuitor – suma cea mai mare din toate țările din vecinătatea estică a UE.

În general, proiectele au produs realizările scontate, constată auditorii. Totuși, rezultatele nu au fost durabile din cauza mai multor factori, inclusiv lipsa voinței politice, instabilitatea economică, guvernarea defectuoasă și capacitatea slabă a administrației publice de a implementa reformele.      

Generozitate nejustificată

Uniunea Europeană este principalul finanțator al R. Moldova. 74 % din asistența bilaterală acordată R. Moldova în perioada 2007-2015 o reprezintă sprijinul bugetar sectorial  oferit de UE. Generozitatea instituțiilor europene nu a fost însă de fiecare dată justificată arată raportul  Curții Europene de Conturi „Asistența acordată de UE pentru consolidarea administrației publice în Republica Moldova”.

Potrivit documentului, în urma examinării documentare realizate de Curte, nu a reieșit în mod clar care a fost justificarea pentru acordarea unor fonduri suplimentare Republicii Moldova. La baza alocărilor acordate în cei trei ani a stat doar o analiză limitată a progreselor realizate. Rapoartele privind progresele înregistrate în domeniul PEV nu demonstrează că Republica Moldova a înregistrat progrese în direcția instituirii democrației. Conform raportului din 2013, în prima jumătate a anului, Republica Moldova s-a confruntat cu cea mai gravă criză politică din ultimii ani, descrisă ca fiind un colaps instituțional ce a adus prejudicii de durată credibilității instituțiilor democratice naționale.

Miliardul furat și reacția Comisiei Europene

În raportul de audit se face referire și la furtul din sistemul bancar moldovenesc, ancheta penală pornită de autoritățile de la Chișinău și lipsa unei strategii de recuperare a banilor sustrași.

„Situația din sectorul bancar a pus serios sub semnul întrebării integritatea fondurilor UE vărsate în bugetul de stat al Republicii Moldova. Nu este însă posibil să se dovedească faptul că fondurile UE au fost afectate, întrucât acestea au fost integrate în bugetul general de stat”, observă auditorii, precizând că după declanșarea scandalului din sistemul financiar-bancar, Comitetul director la nivel înalt din decembrie 2014 a decis să studieze cu atenție cazul Moldovei, în contextul alocării de sprijin bugetar. După o analiză realizată pe plan intern cu privire la posibilele măsuri de atenuare a riscurilor, Comisia Europeană a reacționat în luna iulie 2015, anunțând în mod public suspendarea plăților pentru sprijinul bugetar, în așteptarea încheierii unui acord între Fondul Monetar Internațional (FMI) și Republica Moldova.

Deși Comisia Europeană a identificat în mod corect riscurile de corupție și de instabilitate macroeconomică în Republica Moldova, observă auditorii, reacția sa ar fi putut să fie mai rapidă în momentul în care riscurile s-au materializat. Astfel, raportul de audit observă că în lunile octombrie și noiembrie 2014 Comisia a semnat două acorduri de finanțare cu R. Moldova, efectuând o plată de 16 milioane de euro în luna decembrie 2014. Riscurile legate de sectorul bancar fuseseră menționate atât de către FMI, cât și de către Comisie încă din 2012.

Reforma justiției, progrese îndoielnice

Cele mai mari obiecții, auditorii europeni le-au avut față de sprijinul bugetar sectorial oferit de UE în domeniul justiției.

„Strategia de reformă a sectorului justiției din Republica Moldova a fost adoptată în 2011 în scopul îndeplinirii condițiilor de eligibilitate pentru sprijinul bugetar sectorial. Punerea sa în aplicare este îngreunată de progresele inadecvate realizate în reforma parchetului (a Procuraturii Generale – n.r.) și de sprijinul insuficient din partea sistemului judiciar. O nouă inițiativă de reformă, elaborată de Consiliul Superior al Magistraturii și de Curtea Supremă de Justiție, a fost prezentată public în luna mai 2015, cu sprijinul logistic al proiectului de asistență tehnică”, se arată în raport.

Auditorii remarcă faptul că în cazul sprijinului bugetar sectorial consacrat justiției, care dispunea de un buget de 58,2 milioane de euro, o evaluare externă efectuată înainte de elaborarea programului estimase un buget de 40 de milioane de euro, iar plata fondurilor a avut loc chiar și în cazul în care condițiile specifice nu erau îndeplinite și indicatorii de performanță nu erau atinși.

„În cadrul sprijinului bugetar sectorial în domeniul justiției, au fost plătiți, până în prezent, 28,2 milioane de euro din cei 30 de milioane de euro, în două tranșe. Suma a fost redusă, deoarece numai 88 % din condiții fuseseră îndeplinite. Anumite realizări, cum ar fi modificările care trebuiau aduse legislației, nu s-au concretizat în ceea ce privește procedura urmăririi penale, justiția juvenilă și intoleranța față de corupție. Deși raportul din martie 2015 privind progresele în domeniul PEV aprecia că Republica Moldova a înregistrat unele progrese globale în ceea ce privește punerea în aplicare a strategiei de reformă a sectorului justiției, indicatorii internaționali pun sub semnul întrebării existența acestor progrese”, se precizează în document.

Reformele în domeniul sănătății, finanțate cu abateri

Auditorii remarcă progrese modeste și în domeniul reformelor în sănătate, susținute financiar din fonduri europene.

În cadrul sprijinului bugetar sectorial din domeniul sănătății, au fost plătiți 43,5 milioane de euro, ceea ce reprezintă 99,2 % din buget.

Orientările privind sprijinul bugetar publicate de Comisia Europeană recomandă ca tranșele de finanțare să fie plătite doar în cazul în care au fost îndeplinite condițiile specifice relevante și au fost respectați indicatorii de performanță. Cu toate acestea, în cazul sprijinului bugetar sectorial acordat în domeniul sănătății, fondurile au fost plătite chiar și atunci când condițiile nu fuseseră respectate.

Spre exemplu, spun auditorii, o condiție stabilită pentru sprijinul bugetar sectorial acordat în domeniul sănătății prevedea să nu se înregistreze nicio reducere a cheltuielilor publice, ajustate în funcție de inflație, efectuate în sectorul serviciilor medicale. În 2010, bugetul alocat sănătății de Republica Moldova a crescut, în termeni nominali, cu 5 % în comparație cu 2009. Cu toate acestea, având în vedere nivelul inflației de 9 % pentru anul 2010, cheltuielile ajustate în funcție de inflație efectuate în sectorul sănătății au scăzut de fapt față de anul precedent. În pofida acestei stări de fapt, condiția respectivă a fost considerată ca fiind îndeplinită.

O evaluare din 2012 realizată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) prezintă o imagine eterogenă în ceea ce privește rezultatele obținute în sectorul sănătății din Republica Moldova. Progresele realizate rămân în urma așteptărilor în ceea ce privește protecția financiară (și anume, măsura în care persoanele sunt protejate împotriva consecințelor financiare ale problemelor de sănătate) și în ceea ce privește echitatea în finanțarea sistemului de sănătate. Accesul inegal la serviciile de asistență medicală este în continuare o problemă. Deși evaluarea calității generale a furnizării de servicii de sănătate este dificilă, studiul consideră că s-au înregistrat anumite progrese, în special în ceea ce privește asistența medicală preventivă.

R. Modova a ratat zeci de milioane de euro pentru sprijinul bugetar în domeniul apei

În cazul sprijinului bugetar sectorial în domeniul apei, a fost acordată o majorare ad-hoc de cinci milioane de euro în cursul implementării programului, pe baza unor considerente politice. Au fost efectuate plăți după o evaluare insuficient de strictă a îndeplinirii condițiilor. Una dintre condițiile stipulate pentru sprijinul bugetar sectorial din domeniul apei prevedea că trebuiau să fie alocați de la bugetul de stat cel puțin 600 de milioane de lei moldovenești pentru sectorul apei și pentru cel al apelor uzate. În 2012, alocările bugetare s-au ridicat la 252 de milioane de lei moldovenești (42 % din suma de 600 de milioane de lei), situându-se deci cu mult sub pragul minim. Cu toate acestea, condiția a fost evaluată ca fiind parțial îndeplinită, ceea ce a determinat plata a 42 % din fondurile aferente tranșei pentru care fusese stipulată condiția.

În concluzie, se arată în raportul de audit al Curții Europene de Conturi, sprijinul bugetar sectorial din domeniul apei nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor în ceea ce privește realizările care fuseseră stabilite în acordul de finanțare. Anumiți factori externi, cum ar fi criza economică resimțită în Moldova în 2009, și instabilitatea politică din țară, în combinație cu slaba capacitate a instituțiilor din sectorul apei și cu lipsa de asistență tehnică, au condus la o situație în care, pentru toate tranșele variabile, condițiile au fost doar parțial îndeplinite. Din acest motiv, Comisia a plătit numai 68 % din fondurile aferente celei de a treia tranșe.

Întregul raport de audit al Curții Europene de Conturi îl puteți citi aici.