Liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, diseminează de la Sankt-Petersburg dizinformările pro-Kremlin despre pretinsa „militarizare a Moldovei” și acuzațiile neîntemiate la adresa șefei statului, Maia Sandu, că pregătește „țara de război”. În perioda în care a deținut funcția de președinte al Republicii Moldova (2016-2020), Igor Dodon spunea că Republica Moldova „are nevoie de modernizarea armatei, de reforme și de implementarea unor standarde care să corespundă cerințelor actuale”. 

„Dar, din păcate, Maia Sandu, în ultimul an și jumătate, se pregătește de război. Exerciții constante cu militarii NATO pe teritoriul Moldovei neutre, avioane americane care aterizează pe aeroporturile din Moldova, tranzit de mărfuri închise necunoscute din România, din NATO către Ucraina”, a spus Igor Dodon în cadrul unui interviu acordat Agenției TASS. „A crescut de patru ori bugetul Ministerului Apărării. Cumpără radare, arme. Convoacă activ rezerviștii la comisariatele militare. Toate aceste elemente arată că Maia Sandu și curatorii ei pregătesc Moldova de război.”

Aceasta este o narațiune pro-Kremlin, deoacere Guvernul Moldova și Președinția Republicii susțin permanent că pledează pentru soluționarea pașnică a conflictului transnistrean.

În condițiile în care formatul de negocieri „5+2” nu funcționează din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei, Chișinăul pledează pentru continuarea dialogului în formatul „1+1”.

Propaganda rusă a făcut din NATO una dintre principalele „sperietori” ale propagandei Kremlinului. Relațiile Republicii Moldova cu NATO au fost stabilite în 1992, când Republica Moldova a aderat la Consiliul de Cooperare Nord-Atlantică, un forum de dialog care reunește toți aliații și țările partenere din zona euroatlantică și care a fost succedat de Consiliul de Parteneriat Euro-Atlantic.

Cooperarea bilaterală a început când R. Moldova a aderat la programul Parteneriatul pentru Pace (PfP) în 1994. Accentul pus pe sprijinirea reformei a crescut progresiv din 2006, pe timpul președinției deținute de Vladimir Voronin, când țara a adoptat primul Plan Individual de Acțiuni al Parteneriatului (IPAP).

În urma invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022, aliații NATO s-au angajat să contribuie la consolidarea instituțiilor de securitate din Republica Moldova și la creșterea rezilienței acestora.

Republica Moldova nu este membră NATO și nici nu și-a anunțat intenția de a adera la Alianță. Cu toate acestea, relația R. Moldova - NATO este una dintre țintele frecvente ale propagandei pro-Kremlin.

În 2017, Igor Dodon, în calitatea sa de atunci de comandant suprem al Forțelor Armate, a apreciat faptul că „ostașii moldoveni demonstrează un nivel înalt de pregătire” și a subliniat că Republica Moldova „are nevoie de modernizarea armatei, de reforme și de implementarea unor standarde care să corespundă cerințelor actuale”.

În plus, în 2019, în același mandat al lui Igor Dodon la Președinția Republicii Moldova, Armata Națională a participat la exerciții militare împreună cu soldații Alianței Nord-Atlantice.