Chiar dacă se constată o îmbunătățire în ceea ce privește utilizarea discursului sexist în campania electorală din anul curent, comparativ cu alegerile anterioare, totuși discursul și comportamentul sexist rămân probleme persistente. În ultima campanie electorală au fost constatate 195 de cazuri de limbaj sexist, cu 146 dintre acestea fiind generate de bărbați și 49 de femei, dar și 21 de cazuri de comportament sexist. Constatarea a fost făcută de Platforma pentru Egalitate de Gen, care a monitorizat mass-media tradițională, dar și mediul online, din perspectiva discursului și comportamentului sexist în cadrul campaniei electorale pentru alegerile locale din noiembrie 2023.

Monitorizarea a inclus 122 de dezbateri desfășurate de 13 canale media, în orașele Orhei, Chișinău, Edineț, Bălți, Ungheni, Cahul, Soroca, Comrat. Aceasta arată o subreprezentare a femeilor în competiția pentru funcția de primar/primară în localitățile monitorizate, unde doar 20 dintre cei 100 de candidați sunt femei. Totodată, din totalul participanților/telor la dezbateri, 79% au fost bărbați și doar 21% au fost femei. Autoarele monitorizării au constatat că anume dezbaterile în care au participat femeile candidate au fost mai animate și anume în acele dezbateri au fost identificate mai multe mărci ale unui discurs sexist.

Analiza discursului în campania electorală relevă că limbajul sexist este utilizat cel mai frecvent în raport cu candidatele sau femeile în general, totodată acestea nu ripostează în niciun fel în raport cu acest limbaj. Chiar dacă discriminarea în baza de gen prin limbaj și comportament, atitudine este comisă cel mai frecvent de către candidații și jurnaliști, dar, într-o pondere mai mică, este comisă și de candidate și jurnaliste. „Acest fenomen se alimentează din stereotipurile de gen paternaliste, care se regăsesc instituționalizate din societatea noastră, nu doar în viața privată”, constată autoarele raportului de monitorizare.

Cea mai frecventă marcă sexistă din limbaj, în peste 90% din cazuri, este utilizarea predominantă a formei masculine a funcțiilor și adresărilor, inclusiv de către femei, chiar și în privința sectoarelor și profesiilor feminizate. Aceasta indică o neglijare din necunoaștere sau ignoranță a formelor de feminin, incluse în 2022 în clasificatorul ocupațiilor din Republica Moldova.

Pe locul doi ca pondere dintre mărcile sexiste au fost stereotipurile de gen și mai mulți candidați au menționat aspecte despre familiile, soțiile lor ca realizare și indiciu de credibilitate. În discursuri au fost folosite și glume, umor deplasat, aluzii cu tentă sexuală sau vulgarități - 21 de cazuri, dintre care șase au fost lansate de femei.

În ceea ce ține de comportamentul sexist, în cadrul monitorizării au fost constatate înjosirea, batjocorirea sau ridiculizarea persoanei, amenințări și abuzuri verbale, acte de subminare, împiedicare a acțiunilor de campanie electorală a unei persoane, gesturi agresive, amenințări,  insinuări nefondate la adresa moderatoarei emisiunilor de dezbateri.

Loreta Handrabura, membra Platformei pentru Egalitate de Gen, consideră că îmbunătățirea situației este datorată inclusiv faptului că candidatele și candidații în alegeri au fost obligați să semneze că vor respecta prevederile ce țin de discurs și comportament, care să nu lezeze demnitatea umană a contracandidatelor/ților. Totodată, ea subliniază că fiecare cetățean și cetățeancă trebuie să cunoască faptul că discursul și comportamentul sexist sunt sancționate atât prin prevederile Codului penal, cât și a Codului civil.